Copilăria în poezie

1. Copilăria în poezie

2. Grupa 3 Cooperatorii acestei grupe sunt: Simion Claudia Patap Oana Evlante Ana Iahor Adrian

3. Motivaţia Temei • Fermecaţi de imaginea de basm, mirifică a copilăriei din poezia o rămâi de Mihai Eminescu, ne-a venit ideea de a descoperi imaginea copilăriei şi în alte poezii. • De asemenea, prin poeziile discutate am încercat sa observăm şi cum ne poate ajuta poezia să ne înţelegem propria copilărie şi s-o apreciem mai mult. Să ne bucurăm de acesta!

4. Puii din scorburide Ileana Mălăncioiu Caut cuiburi cu băieţii prin scorburi Îngropându-mi mâna până la umeri în putregaiul gălbui Înspăimântată când o pasăre întârziată Se zbate între mine şi între pui. Îi simt ciocul şi ghearele umblându-mi prin carne O prind de-o aripă şi încerc s-o scot Şi-mi scapă şi mă lasă cu penele în mână Când am ieşit din scorbură până la cot. Îmi opresc sângele cu frunze de salcie şi cu pământ, Iau puii orbi în mână şi îi sărut Şi-aş vrea să-i pun la loc dar nu mai pot Că parcă scorbura-ntre timp a mai crescut. Mi-i pun în sân o vreme şi ocolesc grădina Fără să ştiu de ce cu capu-n jos Şi când aş vrea din nou să-i pun la loc Nu ştiu din care salcie i-am scos.

5. Copilăria - farmec şi joc În poezia ,, Puii din scorburi”, vârsta evocată de poetă este copilăria, primii ani ai vieţii.. Copilul are o stare atât de gingăşie, dragoste faţă de pui, deoarece acesta vrea din tot sufletul să le arate viaţa din afara scorburii , cât şi de nelinişteprovocată de durerea mameişi de nesiguranţa puilor scoşi din cuiburi. Propoziţiile din această poezie care exprimă gingăşia sunt: ,, Iau puii orbi în mână şi-i sărut”; ,,Mi-i pun în sân o vreme”; ,,Şi ocolesc grădina Fără să ştiu de ce cu capu-n jos.” ,, Şi când aş vrea din nou să-i pun la loc Nu ştiu din care salcie i-am scos.” Jocul naiv, curiozitatea, ,,stricăciunea” ordinii fireşti a lucrurilor îi provoacă eului liric o anumită stare de nelinişte şi vinovăţie, combinate cu gingăşia generată de contemplarea puişorilor. Figurile de stil ce accentuează starea de nelinişte sunt epitetele:, ,putregaiul gălbui”; ,,pasăre întârziată”; ,,puii orbi”; Titlul poeziei este format din substantivul ,,puii” care semnifică vârsta copilăriei, anii inocenţei şi metafora ,,din scorburi” care reprezintă necunoscutul provocat de trecerea nemiloasă a timpului.

6. APRIL de Tudor Arghezi Într-o ramură-nflorită E-agăţat un cuib, în tei. Ramura e legănată Legănându-şi cuibul ei. Vântul murmură prin floare, Adormind-o cu descântul. Pasărea surâde-n aripi, Cunoscând că-i numai vântul. Mi-a zburat de mult din floarea Sufletului pasărea, Aripi ca-ntre fulgi cicoarea, Verde-n piept ca zarzărea. O tot caut de atunci Prin pădure, prin copaci. Pasăre cu aripi lungi, Unde eşti şi ce mai faci?

7. Copilăria – pasăre măiastră Poezia este structurată în două părţi. Prima parte reprezintă descrierea lumii copilăriei , autorul comparând-o cu o ,,pasăre a vieţii”. Partea a doua conţine întrebările retorice prin care autorul încearcă să-şi regăsească copilăria pierdută. Atmosfera transmisă prin imaginile artistice : vizuale(,,ramura-nflorită”, ,, verde-n piept ca zarzărea”), auditive(,, vântul murmură”) si dinamice(,, ramura e leganată”)sunt sentimente de melancolie , de tristeţe în prima parte ,iar în a doua parte de nelinişte, de nedumerire, provocată de absenţa copilăriei. Titlul reprezintă primăvara, luna aprilie, în care toată natura reînvie, primeşte viaţă. În prima parte a poeziei verbele sunt la modul participiu şi la gerunziu acestea având rolul de a descrie copilăria şi de a prezenta nişte acţiuni neterminate, fără margini. În a doua parte verbele sunt la prezent ele exprimând realitatea. Procedeele artistice prezente în text sunt epitetele( ,,floarea sufletului”), comparațiile(,, verde-n piept ca zarzărea”) și personificarea (,, vântul murmură”). Rolul lor este de a trezi sentimentele de tristețe, regret, deoarece autorul nu mai poate înțelege copilăria. Starea de spirit transmisă de versurile : ,, Pasăre cu aripi lungi,/ Unde ești și ce mai faci?” este de mâhnire și de tristețe provocată de negăsirea copilăriei.

8. Fiind băiet păduricutreieramde Mihai Eminescu Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă izvor, Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetişor: Un freamăt lintrecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopţi întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas.Răsare luna-mi bate drept în faţă:Un rai din basme văd printre pleoape,Pe câmpi un val de argintie ceaţă,Sclipiri pe cer, văpaie peste ape,Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,Sunând din ce în ce tot mai aproape...Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii,Părea c-aud venind în cete cerbii. Alături teiul vechi mi se deschide: Din el ieşi o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi ochii-mi plini de vise, Cu fruntea ei într-o maramă deasă, Cu ochii mari, cu gura-abia închisă; Ca-n somn încet-încet pe frunze pasă, Călcând pe vârful micului picior, Veni alături, mă privi cu dor.Şi ah, era atâta de frumoasă,Cum numa-n vis o dată-n viaţa taUn înger blând cu faţa radioasă,Venind din cer se poate arăta;Iar păru-i blond şi moale ca mătasaGrumazul alb şi umerii-i vădea.Prin hainele de tort subţire, fin,Se vede trupul ei cel alb deplin.

9. Copilăria prin pădure • Poezia este structurată în două părţi. Prima parte este reprezentată de vorbele autorului care descrie locurile unde şi-a petrecut copilăria. În a doua parte este reprezentată descrierea unei fete care pentru autor numai în visele lui apărea. • Imaginile artistice prezente în prima parte a poeziei sunt: imaginile auditive(,, s-aud cum apa sună-ncetişor”/,, valurilor glas”/ ,, un bucium cânta tainic cu dulceaţă”), vizuale(,, răsare luna”/,, un rai din basme văd printre pleoape”/ ,,pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii”), dinamice(,, iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam”/,, răsare luna….”/,,părea c-aud venind în cete cerbi”) şi olfactive(,, şi un miros venea adormitor”). Tabloul vizual și auditiv este realizat printr-o acumulare a detaliilor, având rolul de a accentua lentuarea mișcărilor. • Procedeele prezente în text sunt: epitetele („ochii mari“/ „micul picior“/,,un freamăt lin”/ ,, naltul ierbii”/ ,, tânără crăiasa”/ ,, păru-i blond”), comparaţiile (,, iar păru-i blond şi moale ca mătasea”) şi personificările unde autorul personifică lumea de basm care există doar în visele lui. Rolul acestor procedee artistice este de a trezi sentimente de melancolie, dragoste, tristeţe astfel creând o lume de basm a fantasticului. • Tânăra crăiasă reprezintă copilăria autorului, el încercând să-şi amintească de vremurile petrecute în pădure. El o caracterizează ca fiind cea mai frumoasă, existând numai în visele lui. • În prima parte a poeziei sentimentele transmise sunt cele de dragoste, melancolie şi de dor.În ultima strofă, cititorul atent poate sesiza că eul poetic insistă asupra unicității experienței și asupra timpului evenimentului: „si, ah, era atâta de frumoasă”. Interjecția „ah” marchează regretul de pe o altfel de lume, dar mai ales este conștientizat momentul de ruptură deoarece nimfa, pădurea, vârsta adolescenței, toate aparținând unui trecut unic, fascinant care poate reînvia numai prin poezie.

10. Sensurişisemnificaţii • Fiind băiet păduri cutreieram este o poezie scrisă de către MihaiEminescuîn anul 1878 și publicată postum. • Poezia surprinde un episod din adolescența eului poetic. • Din tei iese „o nimfă a pădurii“, o făptură de vis, de vrajă al cărei portret este surprins cu o acuratețe halucinantă. Frumusețea zânei este una tipică femeii eminesciene, fiind realizată printr-o condensare de epitete și comparații: „ochii mari“, „micul picior“, „păru-i blond și moale ca mătasea“, „grumazul alb“, „trupul ei cel alb“. • În ultima strofă, cititorul atent poate sesiza că eul poetic insistă asupra unicității experienței și asupra timpului evenimentului: „si, ah, era atâta de frumoasă”. Interjecția „ah” marchează regretul de pe o altfel de lume, dar mai ales este conștientizat momentul de ruptură deoarece nimfa, pădurea, vârsta adolescenței, toate aparținând unui trecut unic, fascinant care poate reînvia numai prin poezie.

11. Concluzia În urma căutărilor noastre, am descoperit şi alte moduri de a înţelege şi de a exprima bucuria vârstei copilăriei. Am înţeles că prin poezie copilăria capătă diverse semnificaţii şi gândindu-ne la propria copilărie am învăţat sa o apreciem mai mult.