1 / 34

Imprimante

Imprimante. Petre OGRU ŢAN, noiembrie 2010. Introducere. Definiţie. Imprimanta este un echipament periferic care reproduce un text sau o imagine pe un suport fizic, de regulă hârtie sau folie transparentă.

amalia
Télécharger la présentation

Imprimante

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Imprimante Petre OGRUŢAN, noiembrie 2010

  2. Introducere Definiţie Imprimanta este un echipament periferic care reproduce un text sau o imagine pe un suport fizic, de regulă hârtie sau folie transparentă. Imprimantele pot fi ataşate local de un calculator, printr-o interfaţă paralelă sau mai nou, USB sau pot fi comune într-o reţea fiind numite imprimante de reţea. În acest caz sunt echipate cu o interfaţă de reţea. În prezent se produc multifuncţionale, echipamente care conţin imprimantă, scanner şi eventual fax, care pot realiza copierea de documente fără intervenţia calculatorului. Unele tipuri de imprimante conţin interfeţe şi software pentru imprimarea directă de pe carduri, stick-uri USB, scannere sau aparate foto.

  3. Introducere Istoric Se consideră că prima imprimantă a fost concepută de Charles Babbage în 1822, componentă a unui calculator mecanic bazat pe diferenţe finite. Calculatorul nu a funcţionat niciodată, dar pe baza planurilor iniţiale a fost construită o variantă în 1990 care a asigurat o precizie de 31 de digiţi, mai mare decât a unui calculator de buzunar. Varianta Babbage însă avea 13,6t.

  4. Introducere Tipuri vechi de imprimante margaretă Imprimante cu impact • Cu bilă cu caractere • Cu margaretă • Matricială cu ace Avantaje: viteza de imprimare estemare, pot să imprime copii multiple pe foi autocopiante, asigură cel mai mic cost pe pagina imprimată, pot să asigure mod grafic sau mod caracter, consumabilul (panglica tuşată nu cedează brusc), fiabilitate mare. Dezavantaje: fac zgomot la imprimare, grafica are rezoluţie mică, nu asigură producătorului venituri constante. Text matricial Cap de imprimare cu ace

  5. Introducere Caracteristici principale Viteza de imprimare, dată în pagini/minut (ppm). Valori uzuale între 10ppm la o imprimantă cu jet Canon S800 şi 45ppm la HP Laserjet P4014N. De regulă, la imprimantele laser prima pagină este imprimată mai încet deoarece se aşteaptă încălzirea cuptorului. Calitatea imprimării este dată în principal prin rezoluţie. Rezoluţia este numărul de puncte imprimate pe unitatea de lungime şi se măsoară în dpi (puncte / inch). De regulă valori uzuale sunt 300 sau 600 dpi. De exemplu imprimanta Laser Xerox Phaser™ 4510 asigură 1200dpi la o viteză de 45ppm. O imprimantă cu jet de cerneală (Canon Pixma asigură o rezoluţie de 9600x2400 dpi. Nivelul sonor al zgomotului, este de circa 50-60dB la o imprimantă laser în timpul imprimării şi poate ajunge la 70dB la o imprimantă cu impact cu ace. Costul imprimării, în care intră costul imprimantei şi costul consumabilelor pentru o pagină imprimată. Un ppt opţional poate lămuri aceste aspecte.

  6. Introducere Imprimarea color Imprimarea color se realizează prin modelul substractiv CMYK de la Cyan, Magenta, Yellow, Key Black. Modelul este substractiv deoarece redă o imagine prin reflexie, nu prin transmisie şi fiecare componentă de culoare micşorează strălucirea albului. La un monitor lipsa tuturor culorilor înseamnă negru, iar la imprimare lipsa tuturor culorilor înseamnă alb. Prin combinaţia C, M şi Y se poate obţine negru, dar este nesaturat, aşa încât este adăugat K. Intensitatea fiecărei culori este dată în procente, 100% însemnând intensitate maximă. Pentru a obţine o culoare nesaturată se folosesc puncte mici care de la depărtare dau impresia de acoperire constantă. Pentru cele 4 culori fundamentale se folosesc unghiuri diferite pentru acoperire. Între sistemul de afişare color pe monitoare (RGB) şi CMYK conversia este dificilă şi nu poate fi exactă, de aceea pot apare diferenţe. Se pot realiza etalonări ale imaginii pe monitor cu dispozitive de analiză a culorii.

  7. Introducere Imprimarea color Utilizarea culorii negre K are ca efect micşorarea consumului din culorile C, M, Y, şi îmbunătăţirea calităţii imaginii. Imaginea color din figură a fost descompusă în CMY (stânga), apoi în CMYK (dreapta) pentru a pune în evidenţă economia de consumabil. Pentru mărirea calităţii imprimării foto la imprimantele inkjet se foloseşte sistemul CcMmYK cu 6 culori, cele în plus fiind Cyan deschis şi Magenta deschis. Ochiul este mai puţin sensibil la galben, aşa că lipseşte Y deschis. Avantajul este la nuanţe deschise de culoare unde punctele cu cerneală CMY pot să fie vizibil în mod neplăcut.

  8. Adrese Coloană (LSB) Cod ASCII caracter EEPROM Date Introducere Imprimarea caracter sau grafică 8 l ini i Se utilizează două metode de imprimare: 1.Grafică, în care litera A se poate imprima de exemplu printr-o matrice de 8 linii şi 7 coloane. În acest mod trebuie transferată o informaţie de 7 octeţi. 2.Mod caracter în care se trimite doar codul ASCII al caracterului, deci doar un octet, ceea ce înseamnă un trafic de informaţie de 7 ori mai mic. În acest mod nu se pot imprima decât caractere. Modul caracter a fost folosit la imprimantele mai vechi, cuplate la sisteme cu mod de operare DOS. Acest mod nu mai este implementat pe imprimantele noi, fiind utilizat doar acolo unde este nevoie doar de imprimare text la viteză mare- servicii de contabiltate, imprimare bilete de tren (la care grafica este realizată pe hârtia pe care se imprimă), informaţii de mers al trenurilor etc. Modul de lucru în regim caracter sau grafic este la fel pentru imprimare şi pentru afişarea pe monitor. Imprimarea în mod caracter are la bază o memorie EEPROM adresată de codul ASCII al caracterului şi de numărătorul de coloane. Fiecare bit de date de ieşire acţionează scrierea unui punct pe coloană. 7 coloane Exerciţiu: care este capacitatea necesară pentru memoria EEPROM? Care este conţinutul memoriei pentru scrierea literei A?

  9. Raza Laser Imagine latentă Fir de încărcare Lamelă de curăţare Toner recuperat Rolă de încălzire Recuperare toner nefolosit Rolă de presiune Rolă de transfer Imprimarea electrofotografică Imprimarea electrofotografică Fascicolul Laser sau o matrice de diode LED produc descărcări punctiforme ale suprafeţei încărcate electric negativ a unui cilindru pentru ca acesta să poată acumula particule de toner încărcat cu sarcină negativă. Cilindrul este încărcat negativ cu un fir sau un tambur de încărcare. Fascicolul Laser desenează macheta imaginii prin descărcarea electrostatică a zonelor pe cilindru. Zonele neutralizate atrag tonerul (consumabil) care se acumulează pe cilindru pentru transferul ulterior pe hârtie. Hârtia, încărcată pozitiv atrage tonerul de pe cilindru şi astfel imaginea este transferată pe hârtie. Hârtia cu tonerul depus este trecută printr-un cuptor unde tonerul este topit şi este fixat definitiv pe hârtie. O lamă de curăţare elimină tonerul rezidual rămas după transferul pe hârtie care este stocat într-un recipient de recuperare. Un avantaj al imprimantelor electrofotografice este faptul că imaginea nu este afectată de umezeală şi este mult mai rezistentă în timp decât un print realizat cu o imprimată cu jet de cerneală. Costul unei imprimante Laser este sensibil mai mare decât al unei imprimante cu jet.

  10. Imprimarea electrofotografică Imprimarea electrofotografică O imagine 3D arată principiul de imprimare al imprimării electrofotografice ca şi figura din slide-ul anterior, poate mai sugestiv. Cilindrul fotosensibil este acoperit cu substanţe organice (de exemplu polivinilcarbazol). El este încărcat cu o rolă sau fir dispus paralel cu cilindrul la tensiuni de sute V (-750V la IBM 3800). În punctele descărcate de raza Laser potenţialul ajunge la –200V. Tonerul este un amestec de colorant cu granule mici (zeci m) şi particule magnetice acoperite cu teflon (sute de m). Particulele sunt reţinute de rola de depunere încărcată negativ. În porţiunile descărcate de raza Laser forţa de atracţie a cilindrului depăşeşte forţa de reţinere a tonerului de către rola de depunere şi tonerul se depune pe cilindru. Hărtia încărcată pozitiv atrage tonerul de pe cilindrul încărcat negativ. Fixarea imaginii se face prin încălzire la 120-165 grade Celsius presarea cu o forţă de 3-10daN/cm2. Rola de depunere

  11. Imprimarea electrofotografică Imprimarea Laser Emiţătorul Laser este o diodă semiconductoare. Dispozitivul de baleiere se numeşte scanner şi are la bază o oglindă poligonală. Mecanica complicată este compensată de faptul că raza Laser are inerţie mică şi viteza de baleiere poate fi mare. Modularea fasciculului Laser şi mişcarea oglinzii poligonale pentru a obţine caracterele sunt comandate de un circuit electronic.

  12. Imprimarea electrofotografică Imprimarea electrofotografică LED Mecanica asociată baleierii razei Laser se poate evita prin utilizarea metodei de imprimare LED. Metoda este asemănătoare imprimării Laser, diferenţa, pusă în evidenţă în dreapta este aceea că descărcarea cilindrului fotosensibil este realizată cu o matrice de LED-uri. Eliminarea scannerului a dus la creşterea vitezei de imprimare. Chiar dacă nu este practic să se realizeze LED-uri atât de mici (600 LED-uri /inch), lumina este condusă de la LED-uri spre cilindru prin fibră optică.

  13. Imprimarea electrofotografică Imprimarea electrofotografică color La imprimantele electrofotografice color hârtia trece prin dreptul a patru cilindrii cu toner color CMYK. Tonerul color se depune pe hârtie de pe fiecare cilindru, topirea tonerului făcându-se în cuptor.

  14. Imprimarea electrofotografică O imprimanta laser color

  15. Imprimarea electrofotografică Verificarea culorii tonerului

  16. Imprimarea electrofotografică Generarea unei imagini de imprimat Procesorul de imagine RIP preia datele de imprimat de la calculatorul gazdă într-o formă de nivel înalt, cum ar fi forma vectorială. Cele mai cunoscute standarde sunt PCL şi Post Script. Imprimantele mai vechi acceptă text neformatat, mod de imprimare specific sistemului de operare DOS, care asigură imprimarea în regim caracter. Pe baza datelor de la intrare RIP formează o imagine raster sau bitmap care modulează raza Laser sau şirul LED care descarcă cilindrul. O zonă gri dintr-o imagine este formată prin AM, adică puncte de diferite dimensiuni înttr-o matrice fixă sau FM- puncte de aceeaşi dimensiune într-o matrice variabilă care asigură o densitate variabilă de puncte. Pentru o pagină alb negru A4 cu rezoluţia de 300dpi, adică 90 000puncte într-un inch pătrat, calculele arată că este nevoie de minimum 1MB de memorie. Pentru aceeaşi pagină color este nevoie de minimum 4MB de memorie.

  17. Imprimarea electrofotografică Urmărireafalsificatorilor Guvernul SUA împreună cu producătorii de imprimante au iniţiat un program de urmărire a falsificatorilor prin imprimarea pe pagină a unui cod aproape invizibil care identifică fiecare imprimantă. Grupul Electronic Frontier Foundation se opune acestei iniţiative pentru că se încalcă dreptul la intimitate al persoanei.

  18. Imprimarea electrofotografică Unitatea optică Oglinda înclinată care reflectă raza spre cilindru Colecţia Petre Ogruţan Senzorul de capăt Oglindă care reflectă raza din poziţia de capăt spre senzorul de capăt Dioda Laser Oglinda poligonală Lentila de focalizare Controllerul motorului oglinzii poligonale

  19. Imprimarea cu jet Imprimante cu jet de cerneală Primele imprimante cu jet de cerneală au apărut în anii 1950, dar s-au răspândit doar după 1970. Cei mai importanţi producători sunt HP, Epson, Canon şi Lexmark. Tehnologiile de realizare a imprimării sunt: -cu jet continuu (CIJ) -cu picături comandate (DOD, Drop On Demand) care pot fi comandate termic sau piezoelectric. Aşa cum arată figura din dreapta, variantele de imprimante cu jet acoperă o gamă largă, de la imprimantele personale până la cele profesionale.

  20. Imprimarea cu jet Imprimarea cu jet continuu O pompă trimite cerneala în capul de scriere cu presiune mare. Cerneala iese într-un jet continuu printr-o duză (orificiu). Un cristal piezoelectric creează o undă acustică şi prin vibraţia structurii de imprimare jetul continuu este fragmentat în picături. Se realizează 64000-165000 picături pe secundă. Picăturile sunt încărcate electric de electrozi de încărcare electrostatică. Picăturile încărcate sunt deflectate de electrozi pentru a asigura direcţia dorită pentru imprimarea caracterului. O mică parte din picături ajung pe suportul de imprimare, majoritatea sunt reciclate. Acest principiu a fost primul implementat, are avantajul că viteza mare a picăturilor asigură imprimarea pe un suport situat la distanţă de cap. Viteza de imprimare este mare şi duzele nu se obturează prin uscarea cernelii, jetul fiind continuu. Pentru a evita uscarea cernelii între momentul ieşirii din duza şi reciclare se adaugă un solvent în cerneală. Cantitatea de solvent este mică, ca urmare uscarea cernelii pe suport este rapidă.

  21. Imprimarea cu jet Imprimarea cu picături comandate termic Imprimarea ink jet termică a fost realizată prima dată de Canon şi a fost numită Bubble Jet. Pentru fiecare punct din care este formată o imagine este realizată o cameră cu duză. Camera poate fi încălzită rapid cu un rezistor realizat prin fotolitografie. Prin încălzire cerneala se vaporizează, crează o presiune mare şi o picătură este aruncată spre suport. După aruncarea picăturii, prin presiunea din cameră se reumple camera cu cerneală din rezervor. Cerneala este de regulă o suluţie de apă cu coloranţi, având solvenţi pentru ca picătura să se poată forma. Avantajul soluţiei este preţul mic al capului de imprimare.

  22. Imprimarea cu jet Imprimarea cu picături comandate piezo Ca principiu imprimarea cu picături comandate piezoelectric este foarte asemănătoare cu imprimarea termică. Picătura este generată de modificarea volumului camerei cu cerneală prin comanda unui cristal piezolectric. Cristalul constituie unul dintre pereţii camerei. Imprimarea admite o gamă largă de tipuri de cerneală, solventul poate fi în cantităţi mai mici ceea ce permite uscarea mai rapidă pe suport. Preţul capului de imprimare este mai mare din cauza materialului din care este realizat cristalul piezo. În 2009 cea mai rapidă imprimantă ink jet a fost cu acest principiu de imprimare, realizând 150 de pagini color pe minut.

  23. Imprimarea cu jet Capul de imprimare Capetele de imprimare pot fi: 1.Fixe, care nu fac parte din consumabil ci din imprimantă (dreapta imaginii). Cerneala este stocată într-un cartuş consumabil (mijlocul imaginii). Avantajul – consumabilele mai ieftine. Dezavantajul – la uscarea capului sau înfundarea unor duze trebuie înlocuit capul care este scump sau chiar imprimanta. 2.Integrate în consumabil (stânga imaginii). Consumabilele sunt mai scumpe. Varianta aceasta a fost susţinută de HP şi face mai dificilă construirea consumabilelor de către alte firme. Capetele color pot fi fixe sau integrate în consumabil şi pot avea cerneala stocată într-un ansamblu de rezervoare care se înlocuieşte cu totul sau în trei rezervoare. La modelul Photosmart Pro (figura de jos stânga) rezervoarele de cerneală sunt separate de cap. Imprimanta admite sistemul CcMmYK cu 6 culori. Un cartuş color cu cap integrat la care nu se pot schimba rezervoarele de cerneală individual este arătat în figura de jos dreapta.

  24. Imprimarea cu jet Sistemul de curăţare a capetelor Cerneala se usucă uşor şi astupă duzele de imprimare. Pentru a evita acest efect după imprimare capul este parcat cu duzele obturate de un material cauciucat. Un motor pas cu pas (foto sus) ridică materialul cauciucat până la nivelul duzelor după ce capul a fost poziţionat în zona de parcare. Întreruperea alimentării înainte de parcare poate duce la uscarea cernelii. Există metode de a destupa duzele prin spălarea cu un solvent special dar operaţia nu reuşeşte întotdeauna. Cerneala folosită trebuie să fie înlocuită de aer în cartuş, ceea ce poate usca cerneala. Pentru a evita evaporarea aerul intră în anumite variante de cap printr-un tub subţire spiralat foarte lung. La alte variante cerneala este stocată în interiorul cartuşului într-o folie de plastic.

  25. Imprimarea cu jet Alimentare continuă Sistemul CISS (continuous ink supply system) permite ca cerneala să fie stocată în exteriorul imprimantei şi condusă spre capul de imprimare prin tuburi flexibile. Prin acest sistem se asigură un cost mult mai mic al consumabilelor. Unele dezavantaje ale imprimării cu cerneală se păstrează, cum ar fi uscarea cernelii în cap precum şi riscurile utilizării altui tip de cerneală decât cea dată de furnizor. Apare şi un dezavantaj nou cauzat de riscurile ruperii furtunelor flexibile care sunt purtate de carul port capete odată cu capul de imprimare.

  26. Imprimarea cu jet Imprimarea pe materiale Imprimarea cu jet poate fi folosită la imprimarea pe alte materiale decât hârtia. O aplicaţie spectaculoasă este scrierea pe produse alimentare cu cerneală comestibilă. Imaginea de sus arată un tort inscripţionat cu o imprimantă cu jet. Alte aplicaţii sunt cele de acoperire prin imprimare a materialelor de dimensiuni mici în vederea unor prelucrări ulterioare, cum ar fi de exemplu cablajele imprimate. Capace curbe de cafea Imprimantă inkjet industrială Cabluri inscripţionate Ouă inscripţionate Brăţară desenată inkjet

  27. Imprimarea cu jet O imprimantă cu jet Cap de imprimare Panglică de semnal pentru comanda duzelor Mecanism de parcare, acţionat de mişcarea capului Panglică de angrenare a capului Senzor de capac Motor pas cu pas pentru cap Placa electronică cu interfaţă USB şi paralelă Motor pas cu pas pentru avansul hârtiei Colecţia Petre Ogruţan

  28. Imprimanta Tip cartuş Număr de pagini imprimate Cost/suta de pagini [€] Preţ imprimantă [€] HP Photosmart CC641 negru 200 9.5 57 HP Photosmart CC643 color 160 7.5 57 HP 2035 Laser CE505A 2300 2.5 200 HP 2035 Laser CE505x 6500 1.6 200 Canon IR EXV14 8300 0.37 700 Imprimarea cu jet şi electrofotografică Comparaţii Avantaje inkjet Preţ mic al imprimantei, zgomot mic de imprimare, lipsa timpului de încălzire la prima pagină, se pot imprima şi alte materiale. Dezavantaje inkjet Consumabile scumpe, durata de viaţă scurtă (cerneala este corosivă şi atacă subansamblele din material plastic), pagina scrisă se pătează cu apă (cerneala este solubilă în apă), cartuşele se usucă în timp. Un tabel arată preţurile imprimatelor şi consumabilelor

  29. Imprimarea termică Imprimante termice Imprimantele termice au o răspândire ceva mai mică decât a celor electrofotografice sau cu cerneală, au dimensiuni mai mici şi prin urmare sunt folosite de regulă ca faxuri, imprimante de notebook, telefon sau pentru imprimarea codurilor de bare. În principiu există o matrice de rezistoare miniaturale comandate de un procesor care se încălzesc respectiv se răcesc rapid. Tipuri: • Imprimarea termică directă pe hârtie fotosensibilă este o imprimare monocromă, folosită mai ales la faxuri. Hârtia este specială, având depusă pe partea fotosensibilă o vopsea şi un acid. În punctul încălzit cerneala şi acidul se combină şi formează un punct închis de culoare. • Imprimarea termică cu transfer cu ceară utilizează hârtie obişnuită şi o folie de ceară cu vopsea. La încălzirea unui punct folia de ceară se topeşte şi vopseaua se depune pe hârtie. • Imprimarea termică cu sublimare utilizează hârtie obişnuită şi mai multe folii care conţin vopsea în culorile fundamentale.

  30. Imprimarea termică Tipuri de imprimare termică Imprimarea termică directă este exemplificată în figura dreapta sus. Capul termic încălzeşte într-un punct colorantul termosensibil depus pe hârtie. Dezavantajele imprimării este că în timp, mai ales după expuneri la lumină sau căldură hârtia se închide la culoare şi devine ilizibilă. Imprimarea termică prin transfer, figura dreapta jos foloseşte o folie cu colorant. Capul termic încălzeşte folia şi colorantul se depune pe hârtie. Ca şi preţ al consumabilelor imprimarea termică este comparabilă cu imprimarea cu jet de cerneală.

  31. Imprimarea termică Imprimarea cu sublimare O variantă de imprimare termică color prin transfer este imprimarea prin sublimare (sublimarea este trecerea directă din stare solidă în stare gazoasă. Consumabilul este format din 4 folii de celofan care conţin colorantul- CMY şi a patra este o folie transparentă care protejează culorile pe hârtie. Hârtia este trecută de 4 ori prin faţa capului termic de imprimare care prin cantitatea de căldură degajată în fiecare punct poate genera trecerea pe hârtie a unei cantităţi variabile de colorant. Culorile nu se suprapun ci se amestecă, oferind cea mai bună calitate de imprimare color la costuri mai mari decât la imprimarea cu jet.

  32. Imprimarea termică Imprimarea termică cu folie cu ceară Imprimarea cu folie de ceară are un principiu de imprimare ca şi imprimarea cu sublimare. Există ca şi consumabil o singură folie la imprimarea monocrom şi 3 folii la imprimarea color. Colorantul este protejat de un strat de ceară care se topeşte când este încălzit într-un punct de către capul termic de imprimare. Nuanţele de culoare se obţin nu prin amestecarea culorilor ci prin imprimarea de puncte colorate cu o anumită densitate. Calitatea culorilor nu este la fel de bună ca la imprimarea cu sublimare dar costul consumabilelor este mai mic. Imprimantele termice pot fi mici, foto dreapta sus şi pot avea funcţionare duală (sublimare şi folie de ceară) foto dreapta jos.

  33. Placa electronică Nucleul hardware Placa electronică a unei multifuncţionale cu jet de cerneală este compusă din mai multe circuite. Gradul de integrare creşte continuu aşa că blocurile integrate într-un singur circuit sunt desenate pe fond gri. Circuite importante sunt cele de procesare de imagini, de comandă motoare, de comandă a afişajului LCD. O imprimantă conţine mulţi senzori, de exemplu pentru capace deschise, poziţia capului de imprimare, existenţa hârtiei în tavă, senzori dispuşi pe traseul hârtiei pentru a semnaliza blocaje, supratemperatură etc. Aceşti senzori trebuie scanaţi şi trebuie luate decizii în consecinţă.

  34. Placa electronică Exemplu de circuit de comandă Quatro 4110 este un SoC (System on a Chip) include un nucleu procesor ARM9 şi un DSP Quatro ca şi procesor de imagine. Aplicaţiile sunt la imprimate multifuncţionale cu jet şi laser, alb negru şi color. Viteza de imprimare posibilă este de 5 pagini color la 600dpi pe minut sau 35 de pagini moncrom pe minut. Circuitul conţine interfaţă USB la care este conectabil calculatorul gazdă dar şi un stick USB, interfaţă cu card CF şi SD. O interfaţă cu memoria SDRAM asigură posibilitatea conectării unei memorii interne. Un port JTAG este prevăzut pentru testare. O interfaţă serială SPI şi una UART sunt folosite pentru programare şi transfer de date şi există porturi de I/O libere pentru a fi folosite de utilizatori. Pentru a scurta timpul de proiectare (Time to Market) firma pune la dispoziţie un sistem de dezvoltare pentru o multifuncţională cu jet inclusiv partea de firmware.

More Related