1 / 14

Misterele Universului

Misterele Universului. Gavris Daniel Costea Iulia Chisiu Diana Ovlache Laura.

amos-guzman
Télécharger la présentation

Misterele Universului

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Misterele Universului Gavris Daniel Costea Iulia Chisiu Diana Ovlache Laura

  2. DE MII de ani‚ generaţii după generaţii‚ oamenii şi-au manifestat uimirea şi admiraţia în faţa spectacolului pe care îl oferă cerul înstelat. Într-o noapte senină‚ stelele magnifice se aseamănă cu nişte diamante suspendate în întunecimile spaţiului.

  3. Cît despre clarul de lună‚ care scaldă pamîntul‚ este de o frumuseţe inegalabilă.

  4. Cu secole în urmă‚ oamenii credeau că universul era constituit doar din cîteva mii de stele vizibile cu ochiul liber. Dar astăzi‚ graţie unor puternice instrumente care scrutează cerul‚ oamenii de ştiinţă ştiu că există mai multe stele‚ mult mai multe. În realitate‚ ceea ce au observat ei este mult mai impresionant decît tot ce ne-am fi putut imagina vreodată. Mintea omenească rămîne uluită de imensitatea şi complexitatea universului. Conform unui comentariu al revistei NationalGeographic‚ omul „este stupefiat“ în faţa perspectivelor cunoaşterii pe care i le oferă universul.

  5. Dimensiuniimpresionante În ultimele secole‚ astronomii care au scrutat cerul cu primele telescoape au remarcat formaţiuni nebuloase‚ asemănătoare norilor. Ei au presupus că era vorba de nori de gaze nu prea îndepărtaţi. Dar în anii 1920‚ cînd au început să fie utilizate telescoape mai mari şi mai puternice‚ s-a constatat că aceste „gaze“ erau în realitate ceva mult mai vast‚ ceva de dimensiuni extraordinare: galaxii.

  6. O galaxie este un enorm ansamblu de stele‚ de gaze şi de alte materii cosmice care se rotesc în jurul unui nucleu central. Aceste galaxii au fost numite universuri insulare‚ deoarece fiecare dintre ele este asemănătoare unui univers. De exemplu‚ să ne gîndim la galaxia din care facem noi parte şi care se numeşte Calea Lactee. Sistemul nostru solar‚ adică soarele‚ pămîntul şi alte planete cu sateliţii lor‚ aparţin acestei galaxii‚ dar ele nu constituie decît o infimă parte din ea‚ deoarece galaxia noastră numără peste 100 de miliarde de stele! După opinia altor savanţi‚ ea are între 200 şi 400 de miliarde de stele. Un redactor ştiinţific a scris chiar: „S-ar putea să existe în Calea Lactee între cinci şi zece mii de miliarde de stele.“

  7. Diametrul galaxiei noastre este atît de mare încît‚ dacă ne-am putea deplasa cu viteza luminii‚ (adică 300.000 km pesecundă)‚ ne-ar trebui 100.000 deani pentru a o traversa! Cîţi kilometri reprezintă aceasta? Dat fiind că lumina parcurge circa zece mii de miliarde (10.000.000.000.000) de kilometri pe an‚ aceasta înseamnă că galaxia noastră are un diametru de 100.000 de ori mai mare‚ adică de circa un miliard de miliarde — 1.000.000.000.000.000.000 de kilometri! Distanţa medie dintre stelele unei galaxii este estimată la circa 6 ani lumină‚ adică aproape 60 de mii de miliarde de kilometri! • Este aproape imposibil ca mintea omenească să înţeleagă asemenea dimensiuni sau asemenea distanţe. Şi totuşi‚ galaxia noastră nu este decît o infimă parte a universului. Fapt încă şi mai stupefiant este că s-au descoperit atît de multe galaxii‚ încît se spune că ele „sînt tot atît de numeroase ca şi firele de iarbă dintr-o păşune“.3 În universul observabil cu ajutorul mijloacelor noastre de investigare există circa 10 miliarde de galaxi. Dar există încă mult mai multe dincolo de raza de acţiune a telescoapelor moderne. Unii astronomi cred că ar exista în univers 100 de miliarde de galaxii. Şi fiecare din ele este alcătuită din sute de miliarde de stele!

  8. Roiuridegalaxii • Dar asta nu este totul! Aceste impresionante galaxii nu sînt răspîndite la întîmplare în spaţiu. Dimpotrivă‚ ele sînt în general aranjate în grupuri bine definite‚ numite roiuri‚ ca boabele de strugure într-un ciorchine. Au fost deja observate şi fotografiate mii de asemenea roiuri galactice. • Unele roiuri se compun dintr-un număr relativ restrîns de galaxii. De exemplu‚ roiul din care face parte Calea noastră Lactee nu numără decît douăzeci de galaxii. Una dintre aceste galaxii este situată în „vecinătatea“ noastră. În nopţile senine ea este vizibilă cu ochiul liber. Este vorba de galaxia din Andromeda care‚ ca şi galaxia noastră (Calea Lactee)‚ are formă de spirală.

  9. Alte roiuri galactice sînt formate din zeci‚ poate din sute sau chiar din mii de galaxii! Unul dintre ele se crede că numără circa 10.000 de galaxii! Distanţele dintre galaxiile dininteriorul unui roi sînt‚ în medie‚ aproximativ de ordinul unui milion de ani lumină! Însă distanţa care separă între ele două roiuri galactice poate fi de 100 de milioane de ani lumină! În plus‚ anumite fapte arată că roiurile sînt aranjate şi ele în „superroiuri“‚ asemenea ciorchinelor de struguri pe viţa de vie. Ce imensitate şi ce strălucită organizare!

  10. Oorganizaresimilară • Dar să ne întoarcem la sistemul nostru solar‚ care mărturiseşte despre o altă admirabilă formă de organizare. Soarele‚ stea de mărime mijlocie‚ este „nucleul“ în jurul căruia gravitează pămîntul şi celelalte planete‚ cît şi sateliţii lor‚ urmînd o orbită precisă. An de an‚ toate aceste corpuri cereşti îşi urmează calea cu o asemenea precizie matematică încît astronomii pot să prevadă care va fi poziţia lor exactă în orice moment din viitor.

  11. Tinand cont de aceste lucruri, nu se poate să nu ajungem la una şi aceeaşi concluzie: o admirabilă organizare presupune un organizator extraordinar. Judecînd după lucrurile pe care le-am putut constata‚ nimic organizat nu poate apărea din întîmplare‚ printr-un accident. Tot ce putem observa în decurs de o viaţă întreagă demonstrează că la originea a tot ce este organizat se află un organizator. Nu există nici un aparat‚ nici un ordinator‚ nici un edificiu care să nu aibă un creator şi nici măcar un creion sau o foaie de hîrtie care să nu fi fost concepute de cineva. Concluzia logică este‚ aşadar‚ că cel mai complex sistem organizat‚ cel mai uluitor din cîte există‚ — universul nostru‚ trebuie să fie opera unei inteligenţe‚ a unui organizator.

More Related