1 / 12

Planeta Terra –casa noastr ă comun ă

Planeta Terra –casa noastr ă comun ă. Redactia: Arizan Isabelle, Alecu Denisa, Matei Simona Mustatea Georgiana. O MICĂ INTRODUCERE. Planeta Terra –casa noastr ă comun ă

anthea
Télécharger la présentation

Planeta Terra –casa noastr ă comun ă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Planeta Terra –casa noastră comună Redactia: Arizan Isabelle, Alecu Denisa, Matei Simona Mustatea Georgiana.

  2. O MICĂ INTRODUCERE Planeta Terra –casa noastră comună Pentru astronomi, Terra este a treia planeta de la Soare. Pentru geografi şi oameni de stiinta este o continuă sursă de informaţii. Pentru arheologi este un martor neclintit al istoriei, iar pentru geologi este o sursă de materii prime. Pentru cei mai mulţi oameni Terra este planeta pe care trăim. Pentru tine ce reprezintă Terra?

  3. Pământul comparat cu celelalte planete • Între planete de tip terestru (Mercur, Venus, Terra şi Marte), datorită dimensiunilor sale şi a distanţei faţă de Soare , Pământul este unic. • Planeta noastră este suficient de mare pentru a dezvolta şi a păstra o atmosferă şi o hidrosferă, iar variaţiile de temperatură sunt moderate,astfel încât apa poate exista pe suprafaţa acestuia, concomitent în toate stările de agregare.

  4. Munţii de încreţire • Pentru formarea straturilor sedimentare, câteodată mai groase de 10 km, a fost nevoie de peste 10 milioane de ani. Sub acţiunea acestei greutăţi uriaşe, fundul oceanului s-a lăsat şi s-au format geosinclinale cu suprafeţe foarte mari, de forma unui jgheab. Mai demult oamenii de ştiinţă presupuneau căîncreţirea geosinclinalelor s-a produs în momentul surpării fundului mării. Azi majoritatea cercetătorilor sunt siguri că presiunea necesarăîncreţirii munţilor este produsă de mişcarea plăcilor. • Plăcile tectonice se deplasează anual doar câţiva centimetri. Dar dacă plăcile, care poartă pe ele continente, se ciocnesc. rocile aflate pe marginile lor, împreună cu straturile sedimentare aflate pe fundul mării, se ridică treptat, dând naştere unor noi lanţuri muntoase. •Ca rezultat al mişcării plăcilor se eliberează o cantitate mare de energie Termică şi se nasc presiuni uriaşe. Datorită efortului acestor doi factori, straturile de rocă se înmoaie şi se deformează, ca un material plastic expus căldurii şi cedează forţei mecanice, adică se încreţesc în cute uriaşe. Alte straturi de roci mai reci, sau mai rigide se rup şi deseori se separă de straturile inferioare.

  5. •În intervalele de formare a munţilor (orogenetice) ca urmare a căldurii produse la baza plăcii, se formează magma. Împreună cu straturile superioare se ridicăşi marea masă de magmă, se modifică sub formă de granit, ceea ce va constitui baza munţilor de încreţire. • Acei munti de incretire a caror boltire s-a incheiat demult si inca nu s-au erodat complet, sunt dovezile ciocnirilor de odinioara ale continentelor. Asemenea munti se gasesc in nord-estul Amenicii de Nord, in Groenlanda de Est, in partea de vest a Iriandei si in Scotia. Ei s-au format in urma ciocnirii Americii de Nord cu Europa, si s-au unit intr-un continent urias. Acest lant muntos foarte vast — denumit Caledonia — s-a divizat acum circa 100 milioane de ani, cand s-a format Oceanul Atlantic. In apropierea marginii pliacilor, ca efect al tensiunilor, se produc rupturi mari in straturile de roci. Pe langa planele faliilor in unele cazuri se ridica blocuri mari de roci, fara incretire, denumite falii inverse, mod de formare a muntilor ruiniformi, de exemplu Muntii Sierra Nevada din California. Deseori, intre doua plane de falie se ridica miezul din mijioc — denumita horst — o stanca ce se inalta abrupt din suprafata inconjuratoare.

  6. FORMELE DE RELIEF • • Procesele active de la marginea placilor tectonice sunt,in general responsabile pentru ceea ce vedem la suprafata scoartei sub denumire de forme majore de relief.La originea acestora sunt trei tipuri de mecanisme:subductia,obductia si coliziunea. • • Subductia-presupune alunecarea crustei oceanice,mai densa,sub cea continental,mai usoara.Se formeaza astfel o suprafata de frecare intre cele doua cruste,inclinata.Magmatismul intens care acompaniaza subductia se exprima prin puternice intruziuni batolitice(adevarate”pungi magmatice”)si un volcanism active,ceea ce face ca in situatia marginilor placilor litosferice oceanice si continentale vecine sa apara ghirlande de insule vulcanice(sau arcuri de insule vulcanice). • • Obductia-consta in acoperirea crustei continentale de crusta oceanica,pe mari suprafete,ceea ce reprezinta un mechanism invers subductiei. • • Coliziunea-se situeaza la covergenta placilor continentale.Acest fenomen semnaleaza inchiderea unui vechi ocean.Muntii de incretire,ce se intend de la Atlantic la Pacific(Alpii,Carpatii,Caucaz,Himalaya),ilustreaza o asemenea situatie.

  7. PLACILE LITOSFERICE • Litosfera este divizata in unitati discontinue la scara planetara.Acestea se numesc placi si corespund portiunilor din litosfera cu aspectul unor calote semisferice,avand suprafata de oridnul miilor de kilometri patrati.De regula,fosele oceanice profunde sau dorsalele oceanice semnaleaza limitele lor.In ansamblu litosfera se prezinta ca un urias mozaic format din opt placi majore: 1-placa Africana; 2-euro-asiatica; 3-nord-americana; 4-sud-americana; 5-antarctica; 6-indo-australiana; 7-sud-pacifica(Nazca); 8-nord-pacifica.

  8. SCUTURILE CONTINENTALE • Reprezinta un element cheie pentru întelegerea originii si evolutiei continentelor. Una dintre caracteristicile cele mai importante ale acestora este aspectul lor general de mari intinderi joase si relativ plate. Singurele forme mai inalte de relief ale scuturilor corespund formatiunilor geologice mai rezistente care se inalta doar cu cateva zeci de metri peste suprafata înconjuratoare. O alta caracteristica fundamentala a este structura si compozitia. Ele sunt formate din panze extrem de deformate de roci metamorfice si intruziuni granitice formate initial la temperaturi si presiuni foarte mari, la adancimi de cativa km in scoarta terestra.

  9. HAI SĂ GÂNDIM!

  10. De vorba cu un specialist... Pentru ca internetulsirevistele nu ne-au oferitdestuleinformatii ne-am ganditsafacem o scurtavizitaunuiprofesor de geografie, fiindmai ales specialist in geologie, domnulprofesorParaschivValentin, avand un rol important in muzeul National de Geologie. -Isabella: De la bun inceputvremsavaspunem ca esteprimulnostruinterviusi ne ceremscuzeanticipatpentrumicilegreseli care arputeaaparea. -ProfesorulParaschiv: Nu-inici o problema! -Isabella: Putetisa ne prezentati in catevacuvintesistemul solar? -ProfesorulParaschiv: Soarele, alaturi de celelalte planete, sta intr-un echilibru activ in galaxia noastra. Un exemplu ca toate planetele se afla intr-un echilibru activ si fragil totodata este reprezentat de teoria ce afirma ca daca o singura planeta si-ar schimba pozitia sau traiectoria pe care o are in actualul sistem solar toate planetele si-ar modifica pozitia , rezultand un sistem (toate elementele sunt ‘’legate’’ intre ele , fiecare are un loc si un rol bine stabilit iar modificarea unei componente le afecteaza pe toate celelalte). Acest echilibru determina si existenta vietii pe Terra: Mercur si Venus sunt prea calde pentru a gazdui viata iar Marte este prea rece. -Isabella: Care suntstraturileinterioare ale Pamantului? -ProfesorulParaschiv: Intai de toate, crusta (max 33 km), manta(33-290 km), nucleu extern (4800m), zona de tranzitie (5120 m ), nucleu intern (6370 m ). In interiorul Pământului se afla substanta plastica (materie care poate curge, fluida). Cantitatea de substanta plastica este atat de mare incat aceasta misca sau deplaseaza placile tectonice. -Isabella: Cat vamaiduracaldurainterna a Pamantului? - Profesorul Paraschiv: In mod sigur cateva miliarde de ani.

  11. -Isabella: Puteti sa definiti platformele si scuturile? -Profesorul Paraschiv: Platformele sunt zone stabile suprapuse pe microplaci care interactioneaza intre ele( se misca, se lovesc) cu forte orogene. O platforma poate fi sparta de diverse forte in bucati rezultand depresiuni. Scuturile sunt zone ramase “amortite”, forme de relief pozitive( neacoperite de apa), zone unde miscarile pe verticala( inaltarea muntilor) sunt nereceptive. -Isabella: Cateva cuvinte despre muntii de incretire. -Profesorul Paraschiv: Muntii de incretire sunt formati prin lovirea a doua placi tectonice, insa acest termen de “munti de incretire” numai este folosit. -Isabella: Daca ati fi din alta galaxie si ati avea ocazia de a vizita Terra, care ar fi prima intrebare care v-ar trece prin minte odata ce ati vedea Pamantul? • Profesorul Paraschiv: O intrebare buna! Cred ca m-as intreba ce este cu atata apa si de unde provine. -Isabella: Ca o concluzie, ce puteti sa spuneti despre Terra? -Profesorul Paraschiv: Planeta este vie.

More Related