1 / 16

FENILCETONURIA - PKU -

FENILCETONURIA - PKU -. Dr. Cristina Skrypnyk. Definiţie clinică.

april
Télécharger la présentation

FENILCETONURIA - PKU -

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. FENILCETONURIA- PKU - Dr. Cristina Skrypnyk

  2. Definiţie clinică • Fenilcetonuria (PKU) este o boala metabolica genetica in care enzima fenilalaninhidroxilaza (pha) lipseste sau are un nivel foarte scazut in sange. Aceasta enzima este necesara pentru metabolizarea fenilalaninei, un aminoacid din alimente. • Daca PKU nu se diagnostica si trateaza imediat dupa nastere, fenilalanina se acumuleaza în exces în fluxul sanguin, unde este partial oxidata în acidul fenilpiruvic, cu efect deosebit de toxic asupra tesuturilor cerebrale, ducand la retard psihic si afectarea sistemului nervos central. • Tratamentul precoce permite o dezvoltare adecvata a nou nascutilor afectati.

  3. Frecvenţa bolii • Frecventa PKU este de 1 la 10 000 de nou-nascuti vii. • Este mai frecventa la albi si americani nativi decat la persoane de culoare, asiatici sau hispanici. • In Turcia 1 din 2600 de nou nascuti este afectat de PKU. • In Irlanda 1 din 4500 de nou nascuti este afecat de PKU. • In Romania frecventa PKU este estimata 1 din 7500. • In Finlanda 1 din 200 000 de nou nascuti este afecat de PKU.

  4. Aspecte genetice • PKU este o boala autosomal recesiva cauzata de mutatii in gena PAH responsabila de sinteza enzimei fenilalaninhidroxilaza. • Pentru a manifesta boala un nou nascut trebuie sa mosteneasca cate o gena cu mutatie de la fiecare parinte. • Parinti sunt sanatosi dar poarta fiecare cate o gena PAH afectata. • Una din 50 de persoane este purtatoarea sanatoasa a mutatiei (pentru o frecventa a bolii de 1:10 000).

  5. Semne clinice • Simptomele fenilcetonuriei apar de obicei la cateva luni dupa nastere in paralel cu cresterea fenilalaninei in circulatia sangvina a copilului, ea provenind din proteinele din laptele de mama sau din formulele de lapte. • Simptomele precoce ale fenilcetonuriei - mirosul de mucegai al pielii, parului si urinei - voma, diaree, iritabilitate - uscarea pielii, eczeme, sensibilitatea la lumina • Simptomele pot deveni severe in jurul varstei de 4-6 luni: - tremuraturi, hipertonie - retard al cresterii si dezvoltarii - episoade de crize epileptice • Aproximativ 90% dintre copiii cu PKU au par blond, pielea deschisa la culoare si ochii albastrii. • Fara instituirea unei diete saraca in fenilalanina, copiii cu PKU dezvolta retard mintal sever, profund, ireversibil.

  6. Stabilirea diagnosticului. Metode de diagnostic • Testul de screening neonatal (testul Guthrie) poate depista la nastere copiii afectati cu fenilcetonurie. • Calcaiul nou nascutului se inteapa cu un ac steril si doua picaturi de sange curg pe o bucata de hartie speciala care va fi testata in laborator pentru concentratia fenilalaninei. • Rezultatul pozitiv este trimis parintilor in doua saptamani de la nastere. • Orice test Guthrie pozitiv urmeaza a fi confirmat de alte tipuri de teste care dozeaza fenilalanina din sangele nou nascutului.

  7. Sfat genetic • Fenilcetonuria este o boala monogenica autozomal recesiva. Parintii unui copil afectat cu fenilcetonurie au un risc de 25% de a mai avea alti copii afectati, indiferent de sexul acestora. • O persoana afectata cu fenilcetonurie, care este diagnosticata la nastere si urmeaza toata viata dieta specifica hipoprotidica, poate avea o viata normala si se poate reproduce. • Riscul acesteia de a avea copii afectati este 0% daca partenerul de viata nu este purtatorul aceleasi mutatii. Daca partenerul de viata este purtator, atunci cuplul are un risc de 50% de a avea copii afectati. • Femeile cu PKU care doresc sa aiba copii trebuie sa urmeze o dieta hipoprotidica preconceptional si prenatal si sa pastreze un nivel al fenilalaninei intre 2 si 6 mg/dl. • Nivelul crescut de fenilalanina la mame in timpul sarcinii poate duce la nasterea de copii cu microcefalie, greutate mica sau anomalii cardiace congenitale.

  8. Diagnostic prenatal • Diagnosticarea prenatala prin test genetic molecular (identificarea mutatie in gena PHA de pe cromozomul 12) este posibila atunci cand se cunoaste mutatia la parinti. • La 16 saptamani de sarcina se efectueaza amniocenteza (punctionarea sacului amniotic) cu extragerea de lichid amniotic care va fi folosit la izolarea ADN-ului fetal. ADN-ul fetal este analizat pentru mutatii in genele PHA de pe cei doi cromozomi 12.

  9. Evoluţie şi prognostic • Daca este diagnosticata in prima luna de viata si se incepe terapia nutritionala adecvata, PKU are o evolutie si un prognostic bun, pacientii anavand o dezvoltare neuropshica si motorie normala. • Absenta diagnosticului prococe si a terapiei nutritionale se asociaza cu un prognostic prost, definit de retardul mintal, sever, profund, ireversibil. • Diagnosticul dupa primele 6 luni de viata, urmat de instituirea rapida a terapiei, poate reduce din progresia leziunilor cerebrale,cu o recuperare partiala a deficitului neurologic si mental.

  10. Posibilităţi de tratament, îngrijire şi urmărire • Tratamentul pentru fenilcetonurie consta in dieta cu reducerea permanenta a cantitatii de proteine si inlocuirea fenilalaninei cu o mixtura speciala de aminoacizi. • Se recomanda alimentarea nou-nascutului cu o formula de lapte care nu contine fenilalanina cat mai repede dupa diagnosticarea bolii. Ulteriorse recomanda consultarea unui nutitionist, cu stabilirea unui plan de alimentatie sarac in fenilalanina, astfel incat parintii sa cunoasca tipul si cantitatea alimentelor permise. • In timpul primului an de viata testele de masurare a nivelului fenilalaninei ar trebui facute saptamanal. • Desi orice lezare a creierului sau a sistemului nervos este ireversibila, sansele de a dezvolta aceste probleme sunt mai mici daca tratamentul pentru fenilcetonurie incepe pana la varsta de 3 saptamani.

  11. Posibilităţi de tratament, îngrijire şi urmărire • O dieta cu putine proteine trebuie urmata consecvent, toata viata. • Pe masura ce copilul creste dieta este individualizata si ajustata in functie de nevoile specifice. • Este foarte importanta monitorizarea regulata a nivelului fenilalaninei. • Pana la varsta de 12 ani testarea ar trebui facuta de doua ori pe luna si lunar dupa varsta de 12 ani. • Nivelul crescut de fenilalanina la adolescenti si adulti afecteaza in mod negativ IQ (indicele de inteligenta) si functiile cognitive.

  12. Viaţa cotidiană • Diagnosticarea precoce, prin test Guthrie efectuat la nastere, urmata de instituirea imediata a unei diete sarace in proteine (formule de lapte speciale, alimentatie cu mixturi de aminoacizi care nu contin fenilalanina) permite o dezvoltare normala a acestor copii. • Consilierea genetica si psihologica a parintilor este absolut necesara pentru a intelege boala si importanta urmarii stricte a dietei reduse in proteine. • Sustinerea psihologica a copiilor cu PKU se impune pentru a intelege necesitatea restrictiilor alimentare.

  13. Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate 1. Fenilcetonuria este : a. o boală moştenită din familie b. o boala cauzata de absenta enzimei fenilalaninhidroxilazei c. o boală genetică rara (1: 7500-10 000 nou născuţi) d. caracterizataintotdeauna de retard mintal sever 2. Diagnosticul de fenilcetonurie: a. confirmat prin determinarea nivelului sangvin al fenilalaninei b. posibil doar la varsta de 1 an c. efectuat la nastere, prin testul Guthrie d. sugerat de greutatea mica la nastere

  14. Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate 3. Semnele clinice precoce ale fenilcetonuriei: a. mirosul de mucegai al pielii, parului si urinei b. hipotonie c. voma, diaree, iritabilitate d. refuzul laptelui demama 4. Pacienţii cu fenilcetonurie: a. pot avea o dezvoltare neuropsihica si motorie normala b. au dificultăţi de comunicare şi sunt timizi c. nu se pot integra în societate d. necesită toata viata o dieta saraca in proteine

  15. Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate 5. Părinţii unui copil cu fenilcetonurie: a. sunt întodeauna sănătoşi b. pot avea semne clinice uşoare de fenilcetonurie c. nu exista diagnostic prenatal pentru o viitoare sarcină d. au un risc de 25% de a mai avea copii afectati 6. Pacienţii cu fenilcetonurie: a. fara dieta redusa in proteine dezvolta retard mintal sever b. nu pot fi niciodata scolarizati c. copiii lor vor mosteni boala d.cu dieta redusa in proteine, instituita in primele luni de viata, pot avea o viata normala

  16. Răspunsuri corecte 1. b, c 2. a, c 3. a, c 4. a, d 5. a, d 6. a, d

More Related