Sistem integrat de informare tehnologică. Portal pentru servicii de informare. (Cod 2.1.1.)

1. MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Planul sectorial 2004 Sistem integrat de informare tehnologică.Portal pentru servicii de informare.(Cod 2.1.1.) Prezentare facuta Comisiei de Avizare MEdC in data de 21.12.2004

2. Beneficiar: Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Plan sectorial Elaboratori: S.C. IPA S.A.-Co S.C. SIAT S.A.-P1 AMCSIT Politehnica-P2

3. Incadrarea proiectului in Obiective din Planul Sectorial al MEdC Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii de C-D Obiectiv specific: Creşterea vizibilităţii şi a gradului de Valorificarearezultatelor activităţilor de C-D

4. Obiectivele proiectului: Sistem de informare tehnologică de tip portal (bilingv) care va asigura urmatoarele servicii: • informarea in timp real asupra rezultatelor obţinute in urma activităţilor de C-D • prezentarea caracteristicilor tehnico-ştiinţifice asociate rezultatelor activităţii de C-D • formularea si prezentarea problemelor (cerinţelor) la nivelul agenţilor economici si identificarea necesarului de cercetare pentru rezolvarea acestora

5. Obiective proiect (continuare) • bază de date conţinând informaţii asupra proiectelor de cercetare şi rezultatelor acestora şi asupra performanţelor companiilor care aplică aceste rezultate • un forum de discuţii • componenteHelp şi FAQ • suportul hardware necesar

6. Etapa 1. Studiu Tehnic Obiectivele etapei 1: a) Analiza / definirea de metode / instrumente pentru: • colectarea, stocarea şi editarea electronică a informaţiilor tehnologice • obţinerea şi diseminarea datelor statistice în domeniul informării tehnologice • asigurarea confidenţialităţii informaţiilor • managementul infrastructurilor de informare tehnologică • multiplicarea informaţiei tehnologice pentru comerţ, industrie şi dezvoltarea de noi întreprinderi

7. Obiectivele etapei 1 (continuare) • identificarea şi promovarea oportunităţilor de afaceri • proiectarea portal-ului şi bazei de date • asistarea utilizatorului în accesul la informaţii, sinteze şi soluţii la cerere b) Analiză infrastructură sistem informatic c) Analiză structură baze de date d) Analiză arhitectură software de aplicaţie

8. Analiza stadiului mondial şi naţional Sinteza: • prezentarea activitaţilor de C-D-I apelând la tehnologiile Societăţii Informaţionale, prin realizarea unor site-uri pe Internet, este un proces care ia amploare pe plan internaţional • exista tendinţa evidentă de a realiza on-line gestiunea proiectelor de cercetare-dezvoltare, încă din faza de competiţie (licitaţie) • problematica transferului tehnologic al rezultatelor obţinute în activităţile de CD este mai slab reprezentată în spaţiul virtual

9. Analiza stadiului mondial şi naţional(continuare) • informaţiile disponibile în site-urile / portal-urile similare nu fac o diferenţiere clară între rezultate teoretice şi tehnologii pregătite pentru un transfer către o terţă parte interesată să le aplice • portal-urile analizate conţin, pe lângă informaţiile despre rezultatele proiectelor de cercetare, informaţii utile comunităţii de cercetatori (legislaţia specifică cercetarii din ţara respectivă, modul de organizare şi finanţare, posibilitaţi de carieră, oportunităţi în alte ţări europene, evenimente ştiinţifice, etc.)

10. Analiza stadiului mondial şi naţional(continuare) • caracterul interactiv al site-urilor analizate este relativ scăzut; • realizările la noi în ţară, în acest domeniu, al promovării cercetării autohtone prin site-uri sau portal-uri de Internet, sunt comparabile cu cele existente pe plan european şi internaţional; Nota:Doar în câteva ţări autoritatea naţională pentru cercetare are realizate portal-uri doar cu acest specific, în cele mai multe cazuri aceste portal-uri sunt administrate de o structură subordonată pentru transfer tehnologic şi inovare. Informaîii specifice extrem de bine clasificate si disponibilizate sunt pe website-uri din Marea Britanie, Elveţia,Canada, Japonia etc.

11. Managementul infrastructurilor de informare tehnologică • se definesc termenii cheie: • infrastructură • informaţie • informare • tehnologie • se detaliază componenţa mediului în care va operasistemul de informare tehnologică, identificându-seactorii implicaţi • o atenţie deosebită este acordată Programului INFRATECH – Dezvoltarea infrastructurii de norme şi transfer tehnologic

12. Actorii implicaţi în sistem În procesul de definire a mediului în care va opera portalul de informare tehnologica, s-au identificat actorii implicaţi, grupaţi după cum urmează: • unitaţile care gestionează oferta de CD • factorii interesaţi de a prelua rezultatele cercetării (segmentul cererii de CD) • entităţi intermediare

13. INTERMEDIARI disponibilizatori/ procesatori/ Administratori (I) BENEFICIARI (D) FURNIZORI de informare tehnologică (S) PROGRAME NAŢIONALE DE CERCETARE (UCP-uri) Structuri de informare naţionale specializate pe cercetare dezvoltare şi inovare Agenţi economici cofinanţatori Centrele de transfer tehnologic, de incubare, formare antreprenorială Structuri de informare naţionale şi regionale cu sarcini în domeniul informării tehnologice Cercetarea academică (institutele Academiei Române) Parcuri ştiinţifice şi tehnologice Structuri specializate, create prin proiecte finanţate cu scop de informare publica (tehnologică) sau generală ştiinţifică şi tehnică IMM-uri Programe de cercetare nucleu (Institute naţionale) Parcuri industriale Programe de cercetare sectoriale www.tehnoinfo.ro Universităţi Sistem integrat informatic şi operativ pentru lansarea, monitorizarea şi optimizarea programelor de CD şi evaluarea rezultatelor acestor activităţi Instituţii publice Cercetare universitară Actorii implicaţi în sistem (continuare) Centre de cercetare şi transfer tehnologic • Autorităţi publice • locale • Autorităţi regionale • MEdC (centre vechi şi • noi)

14. (Japonia - Un exemplu interesant de integrare strategica a cercetarii-dezvoltarii, inovarii si transferului tehnologic in economie si societate) (Unitate de promovare a proiectelor inovative a ministerului Stiintei si Tehnologiei, Educatiei, Culturii si Sportului din Japonia) (Ministerul Economiei si Comertului din Japonia)

15. Metode / Proceduri de colectare a datelor de la surse (furnizori) Metodele / procedurile de colectare a informaţiei includ: • o componentă tehnică • o componentă administrativă Sunt grupate în două categorii şi anume: • metode / proceduri off-line • metode / proceduri on-line

16. Metode / Proceduri de colectare a datelor de la surse (continuare) Metode / proceduri off-line • extragere de rapoarte din baza de date a furnizorului de informaţie (BDFurnizor) • conversia totală / parţială a bazei de date a furnizorului de informaţie şi importul ei în baza de date a portal-ului TechnoInfo Se poate efectua: • la furnizorul de informaţie • în cadrul sistemului TechnoInfo

17. Metode / Proceduri de colectare a datelor de la surse (continuare) Metode / proceduri on-line • metoda introducerii de date în interfeţe de tip formular • metoda completării off-line şi introducerii de date on-line prin up-load de fişiere • metoda mixtă (completare formulare şi up-load de fişiere) • procedura automatizată bazată pe comunicaţia între aplicaţii

18. Metode / Proceduri de colectare a datelor de la potenţialii beneficiari • acei utilizatori care vor dori mai mult decât osimplă informare, se vor putea înregistra în sistem • datele vor fi colectate prin completareade formulare on-line de către aceşti utilizatori • în anumite condiţii utilizatorii autentificaţi vor puteatrimite fişiere (up-load) pe server • Portal-ul va urmări şi stoca toate activităţile utilizatorilor înregistraţi, din două motive, şi anume: • personalizarea informaţiei pentru fiecare utilizator înregistrat • generarea de situaţii statistice în domeniul cererii de cercetare / dezvoltare

19. Obţinerea şi diseminarea datelor în domeniul informării tehnologice În principal, datele se obţin din urmatoarele categorii de documente: • din rezultatele planificate ale cercetării (plan de realizare, indicatori de măsurare, etc.) • din rezultatele produse de cercetări, după finalizarea etapei de execuţie a proiectului • din alte documenteasociate rezultatelor cercetării, implicite ori explicite (articole, cărţi, comunicări ştiinţifice, studii de specialitate, prezentări media, brevete, documentaţii pentru protejarea proprietăţii intelectuale, industriale etc) • din alte baze de date, în formatul şi în condiţiile de acces specifice acestora, dacă au relevanţă

20. Multiplicarea informaţiei tehnologice • multiplicarea informaţiei cu caracter tehnologic pentru comerţ şi industrie trebuie să aibă toate elementele care o fac interesantă şi eficientă pentru comercializare ori pentru aplicare; de aceea,fişa de prezentare a unei informaţii tehnologice ar trebui să conţină şi elemente de identificare a: • domeniilor de aplicare şi proceselor de producţie vizate • efectelor economice previzibile în condiţii definite • impactul asupra mediului • impactul asupra cunoaşterii • condiţiile de transfer, valorificare, comercializare şi valabilitatea acestora • limite, constrângeri, restricţii, etc.

21. Identificarea şi promovarea oportunităţilor de afaceri • este esenţial ca portalul TechnoInfo să aibă osecţiune de “identificare oportunitate de afaceri” • aceasta va conţine, cel puţin: • un “inventar” de nevoi/cereriexprimate ale pieţei de inovare tehnologică, precum şi • analiza modului de soluţionare a acestora Efecte: • “gestionarea” rezultatelor şi bunelor practici • disponibilizarea informaţiei tehnologice care să ajute agenţii economici în dezvoltarea denoiafaceri

22. Metode de proiectare a Portal-ului • portal - o aplicaţie de web care pune la dispoziţia utilizatorului resurse proprii, metode de personalizare a informaţiei şi mijloace de comunicare • portalul de informare tehnologica TechnoInfose încadrează în categoria portal-urilor verticale (vortal) dedicate cunoaşterii.

23. Funcţiile portal-ului Principalele funcţii ale portal-ului de informare tehnologică • managementul informaţiei (colectarea informaţiei, prelucrarea acesteia, stocarea, livrarea în forme sugestive şi utile utilizatorilor) • managementul utilizatorilor (înregistrarea, acordarea de drepturi de acces, personalizarea informaţiei, caracterul interactiv, protecţia datelor private) • managementul comunicării (editarea şi difuzarea de buletine de informare, stabilirea unei liste de distribuţie, forum de discuţii, FAQ) • funcţii de administrare a sistemului (administratorul va avea acces la toate resursele sistemului atât printr-o interfaţă specială de web unde se va identifica cu username şi parolă, cât şi direct în sistem (back-end)).

24. Metode de asistare a utilizatorului • on-line help • FAQ • manual de utilizare (word/pdf, disponibile pentru a fi descarcate) • e-mail suport • forum • asistenţă telefonică • cursuri de pregatire (administrare)

25. Arhitectura sistemului • sistemul face parte din categoria SGBDRW (Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale accesabile pe Web) • arhitectura sistemului va fi pe minim 3 niveluri (three-tier) şi anume: • nivelul de date, unde regăsim baza de date şi server-ul de gestiune a bazelor de date • nivelul aplicaţie, sau server-ul de aplicaţie (nivel de legătură) • nivelul de prezentare (a datelor) ce include server-ul de web şi clientul (un browser standard de web)

26. Arhitectura sistemului (continuare) • Avantajele arhitecturii three-tier • grad ridicat de utilizare, în practic toate categoriile de aplicaţii web; • se recomandă în special în aplicaţiile complexe, în medii heterogene din punct de vedere al tipurilor de baze de date gestionate şi al regulilor ce trebuie respectate / implementate; • scalabilitate ridicată, funcţionând la fel de bine indiferent de încărcarea cu cereri de rezolvat;

27. Arhitectura sistemului(continuare) • alte avantaje three-tier • flexibilitate, modificările implicând intervenţii doar în nivelul de legătură • posibilităţi nelimitate de dezvoltare, prin faptul ca fiecare nivel poate fi dezvoltat separat pe o altă platformă, în limbajul adecvat (de exemplu HTML pentru nivelul de prezentare, PHP şi JavaScript pentru nivelul de aplicaţie şi SQL pentru nivelul de date) • maturitate – sistemele client/server sau de web organizate pe trei (sau mai multe) niveluri şi-au demonstrat deja viabilitatea şi forţa prin numeroase realizări în domenii din cele mai diverse

28. Arhitectura sistemului(continuare) Client Server Server de web Browser de web Internet Nivelul 3. - Prezentare Server de aplicatie Nivelul 2. -Aplicatie Server baze de date Nivelul 1. - Date Baza dedate

29. Infrastructuri hardware Server de web Server de aplicatie Firewall Switch Internet Firewall Server baze de date LAN

30. Baze de date • Baza de date - de tip relaţional • Tipuri de servere de gestiune a bazelor de date: • IBM - DB2 • MS - SQL Server • Informix Universal Server • Sybase Server • MySQL

31. Baze de date (continuare) Standarde de interoperabilitate • ODBC (Open DataBase Connectivity), creat de IBM • JDBC (JavaDataBase Connectivity) reprezintă echivalentul Java al ODBC şi a fost dezvoltat de Sun la scurt timp după lansarea Java • OLE-DB este protocolul de acces pentru baze de date creat de Microsoft • XML, limbaj de web destinat a descrie datele

32. Baze de date(continuare) • XML reprezintă modalitatea ideală pentru a transfera date între aplicaţii, deoarece el emulează cel mai bine structura relaţionala a bazei de date • XML este recomandat ca standard de interoperabilitate între aplicaţiile din sistemul administraţiei publice, printr-un proiect de Hotărâre de Guvern privind normele şi procedurile care asigură desfăşurarea în bune condiţii a procedurii electronice de acces la informaţiile şi serviciile publice conform prevederilor Legii 161/2003, Titlul II, Transparenţa în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice.

33. Nivelul aplicaţie • cele mai semnificative tehnologii software, atât comerciale, cât şi open-source (gratuite), utilizate la nivelul server-ului de aplicaţie: • Platforma Sun - J2EE • Platforma software Oracle (Oracle Application Server 10g) • Platforma de dezvoltare software IBM • Platforma Microsoft .NET • CGI - Common Gateway Interface • PHP (PHP:Hypertext Preprocessor) • JavaScript

34. Nivelul aplicaţie (continuare) • Interoperabilitatea între aplicaţiile de web (metoda automatizată de colectare on-line a datelor) se va asigura prin implementarea de servicii web • Serviciile web permit aplicaţiilor de web să comunice şi să schimbe informaţie peste protocolul HTTP, folosind XML • Elementul comun al tuturor platformelor care implementează servicii web este încapsularea datelor în structuri XML şi transmiterea lor către corespondent utilizând o anumită metodă suportată de HTTP

35. Nivelul aplicaţie(continuare) • cea mai utilizată metodă de încapsulare în vederea transmiterii peste web a mesajului XML este utilizarea protocolului SOAP(Simple Object Access Protocol) • tehnologii comerciale ca Microsoft .NET, Sun J2EE, Oracle AS, IBM WebSphere sau open-source PHP–EXPAT-NUSOAP sunt pe primele poziţii în top-ul implementărilor de servicii web

36. Servere de web • s-au analizat cele mai cunoscute servere de Web, evidenţiindu-se performanţele lor • dintre server-ele de web analizate, două s-au impus puternic şi anume Apache şi MS IIS (Microsoft – Internet Information Server). În momentul de faţă aceste două produse sunt utilizate în peste 90% din site-urile / portal-urile existente în reţeaua Internet • în februarie 2004 compania NetCraft a publicat rezultatele monitorizării unui număr de aproape 46 milioane de site-uri, din punct de vedere al server-elor de web folosite.Rezultatele sondajului arată un avans semnificativ pentru server-ul Apache (deţine peste 67%)

37. Concluzii Atingerea obiectivelor etapei a însemnat găsirea răspunsurilor posibile la următoarele întrebări: • de unde se colectează informaţia, unde şi cum cum se stochează, cum se livrează aceasta • ce este şi cum arată înformaţia • cum se colectează informaţia şi cum se asigură compatibilitatea datelor • cum se asigură protejarea datelor confidenţiale • cum se integrează sistemul de informare tehnologică în infrastructura cercetării din ţara noastră, în perspectiva integrării acesteia în ERA (European Research Area) şi a României în UE

38. Concluzii (continuare) • cum poate sprijini sistemul accelerarea transferului tehnologic, creşterea gradului de vizibilitate al rezultatelor cercetării şi apropierea eficientă şi reală a cercetării de mediul de afaceri • cine sunt beneficiarii potenţiali ai sistemului (utilizatorii) • care sunt funcţiile portal-ului de informare tehnologică • ce infrastructuri hardware şi de telecomunicaţii sunt necesare pentru a asigura performanţele necesare sistemului

39. Concluzii (continuare) • ce arhitecturi software pot asigura implementarea optimă a funcţiilor portal-ului • cum se pot organiza datele stocate pentru a asigura sistemului performanţele corespunzătoare de robusteţe şi viteză • ce tipuri de aplicaţii, platforme de dezvoltare software şi limbaje de programare pot fi utilizate în elaborarea portal-ului, pentru a asigura succesul acestuia şi un raport optim performanţă/cost

40. Concluzii (continuare) Au fost prezentate în detaliu şi analizate toate posibilele răspunsuri la întrebările listate anterior, creîndu-se astfel o paletă cuprinzătoare de soluţii tehnice posibil de adoptat pentru elaborarea portal-ului Din această paletă de opţiuni, în cadrul etapei următoare a proiectului (Specificaţii tehnice şi Proiect de realizare sistem informatic) se va selecta soluţia tehnică a sistemului şi se vor elabora specificaţii tehnice pentru fiecare componentă a acestuia.

41. Concluzii(continuare) Alegerea soluţiei tehnice va ţine cont de • cerinţele formulate prin Termenii de Referinţă ai proiectului • caracterul informaţiei şi al informării • actorii implicaţi în sistem (furnizori, intermediari, beneficiari ai informaţiei) • structura actuală şi de perspectivă a cercetării şi dezvoltării de la noi şi de pe plan european • cele mai bune practici verificate în domeniu • asigurarea unui raport performanţă/cost optim • durata de derulare • experienţa colectivului de elaborare a proiectului

42. Concluzii(continuare) Pentru asigurarea funcţiilor impuse şi a performanţelor sistemului se au în vedere, încă din această etapă, următoarele caracteristici tehnice şi funcţionale: • arhitectură pe trei niveluri (three-tier), deschisă, compusă din bază de date şi server de gestiune a bazelor de date, server de aplicaţie şi server de web • bază de date relaţională, gestionată de un server puternic şi flexibil (de ex. MySQL)

43. Concluzii(continuare) • server de aplicaţie flexibil şi cu interfeţe puternice către o gamă largă de alte aplicaţii şi medii de dezvoltare software (de ex. PHP – pentru partea de server, JavaScript pentru un număr limitat de funcţii ce se vor executa pe browser-ul de web al utilizatorului, HTML pentru partea statică) • asigurarea de Servicii Web care implementează comunicaţia şi schimbul de date între aplicaţii, în special pentru colectarea on-line, automatizată, a informaţiei de la furnizori; se au în vedere tehnologii moderne şi eficiente (de ex. PHP, XML, EXPAT, NUSOAP)

44. Concluzii(continuare) • asigurarea portabilităţii sistemului informatic, atât din punct de vedere al server-ului de web utilizat (în principal Apache, sau Microsoft IIS-6), cât şi al sistemului de operare sub care se va instala (Windows sau Linux) • modularitate • scalabilitate • interactivitate • multi-user • securitate;se vor implementa mecanisme on-line şi off-line de asigurare a securitaţii accesului la date (autentificare, firewall, etc.). • platformă fiabilă şi sigură

45. Concluzii(continuare) • caracter deschis, interoperabilitate;sistemul va include facilităţi de interoperabilitate cu alte aplicaţii, în principal cu furnizorii de informaţie. Se are în vedere implementarea unui server de servicii web care să asigure alimentarea automată, on-line, cu date, prin reţeaua Internet. • furnizorul principal va fi Sistemul integrat informatic şi operativ pentru lansarea, monitorizarea şi optimizarea programelor de CD şi evaluarea rezultatelor acestor activităţi” sistem ce face obiectul unui alt proiect de cercetare aflat în derulare.