1 / 16

Situa ţia mediului în Europa în 2005: prezent şi perspective

Situa ţia mediului în Europa în 2005: prezent şi perspective. — Scurtă prezentare. Ce este raportul “Situaţia mediului în Europa în 2005: prezent şi perspective?”. Al treilea raport al AEM privind situaţia actuală a mediului şi perspectivele Ultimul raport: publicat în 1999

beth
Télécharger la présentation

Situa ţia mediului în Europa în 2005: prezent şi perspective

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Situaţia mediului în Europa în 2005: prezent şi perspective — Scurtă prezentare

  2. Ce este raportul “Situaţia mediului în Europa în 2005: prezent şi perspective?” Al treilea raport al AEM privind situaţia actuală a mediului şi perspectivele Ultimul raport: publicat în 1999 Sprijină UE în planificarea şi evaluarea politicilor de mediu Noutăţi în ediţia 2005

  3. Structura raportului Raportul pe 2005 cuprinde: • O evaluare integrată a mediului în Europa • Un set de indicatori de bază • O analiză detaliată pe ţări • O bibliografie

  4. Îmbunătăţiri la nivel european, opţiuni locale, efecte globale • Legislaţia UEîn domeniul mediului funcţionează bine, dacă este aplicată corect • Cele mai mari succese s-au înregistrat prin gestionarea simplă a surselor de poluare punctiforme • Sursele de poluare difuze din sectoarele economice au devenit provocarea majoră • Utilizarea teritoriului, tiparele de consum şi de comerţ ameninţă cel mai mult evoluţia protecţiei mediului • “Urmele” lăsate de consum şi de comerţ sunt dublul capacităţii noastre biologice

  5. Intensificarea urbanizării, abandonarea terenurilor • Între 1990 şi 2000 urbanizarea a crescut în UE25 cu o suprafaţă echivalentă cu de 3 ori cea a Luxemburgului. Fondurile de coeziune ale UEau avut un rol important în această evoluţie — o lecţie pentru 2007–2013? • Expansiunea urbană exercită presiuni crescânde asupra ecosistemelor (de ex.zonele umede) din regiunile învecinate. • Dezvoltarea turismului sporeşte problemele care afectează zonele de coastă, deja aflate sub mare presiune • Preţul scăzut al terenurilor agricole face neatractivă reabilitarea terenurilor utilizate • Lipsa accesului la servicii în zonele rurale şi îmbătrânirea populaţiei agricole contribuie la abandonarea terenurilor

  6. Schimbările climatice au sosit • Temperaturile în Europa ar putea creşte cu 2–6°C în secolul XXI (faţă de 0,95°C în secolul trecut şi faţă de media generală de 0,7 °C) • Impactul estimat asupra mediului va include penurii de apă, condiţii meteorologice mai aspre, migrarea unor specii marine şi pierderi economice • Obiectivele pe termen scurt de la Kyoto pot fi atinse, în timp ce obiectivele pe termen mai lung — 2020 şi mai mult — vor fi mai dificil de realizat • Sectorul transporturilor este un factor major. Cererea în acest sector evoluează mai rapid decât progresele înregistrate în economisirea combustibilului. Până în 2030 se aşteaptă o dublare a emisiilor de la aeronave

  7. Progrese lente în gestionarea cererii de energie • Cererea de energie este încă în creştere, deşi într-un ritm mai lent decât PIB-ul. S-au înregistrat succese în domeniul eficienţei ecologice; cele mai mari provocări în sectoarele gospodăriilor şi serviciilor • Se poate obţine o reducere a emisiilor prin reducerea consumului energetic, identificarea resurselor energetice regenerabile şi creşterea eficienţei energetice. Sunt însă necesare acţiuni coerente pe termen lung • Multe posibilităţi de creştere a eficienţei energetice sunt sub-utilizate, în special în sectoarele gospodăriilor şi serviciilor • A investi în reducerea emisiilor s-ar putea dovedi o măsură mai puţin costisitoare (estimată la 45 EUR/persoană/an, faţă de costurile estimate ale inacţiunii, 300–1 500 EUR/persoană/an)

  8. Suntem mai sănătoşi, dar expuşi în continuare la poluanţi • Europa a reuşit să reducă smogul şi ploaia acidă • Însă chiar şi aşa, poluarea atmosferică urbană produce încă probleme de sănătate în multe oraşe (substanţele în particule şi ozonul) • O tehnologie de transport mai curată şi o planificare urbană mai bună pot aduce progrese • Utilizarea unor instrumente de piaţă care schimbă comportamentele (de pildă taxarea in scopul reducerii densităţii urbane) poate fi de asemenea eficientă • Expunerea la substanţele chimice afectează populaţia europeană şi de pe alte continente. Nivelurile de PCB identificate în probe de sânge prelevate de la populaţii arctice indică faptul că poluarea europeană a ajuns până departe. Este una dintre amprentele Europei

  9. Epuizarea resurselor naturale • Multe dintre bancurile de peşti din Europa sunt supra-exploatate, aceasta afectând alte specii aflate mai în josul lanţului trofic. Combinată cu schimbările climatice, această problemă pune în pericol ecosistemele marine • Biodiversitate: în ciuda relativelor progrese, multe specii — păsări, mamifere, insecte — sunt ameninţate din cauza fragmentării habitatelor. EU-10 are cel mai mult de pierdut • Solul Europei este ameninţat de eroziune, de impermeabilizare, contaminare şi salinizare — 2 milioane de situri sunt ameninţate de contaminare şi alte 100000 necesită măsuri de remediere • Apa: se estimează că problema tot mai mare a apei în Europa de Sud se va agrava în continuare din cauza intensificării turismului şi a modificărilor climatice şi de irigare

  10. Prevenirea poluării aduce beneficii • S-a întreprins mult pentru curăţarea apelor reziduale — 50 % din costurile în domeniul mediului — dar încă insuficient • Cele mai bune metode combină investiţiile în tratarea apelor reziduale cu instrumente economice de reducere a apelor reziduale la sursă • Poluarea apei din surse agricole va rămâne o problemă spinoasă în noile state membre ale UE — se aşteaptă o creştere a utilizării de îngrăşăminte chimice • Va fi nevoie de zeci de ani pentru curăţarea apei freatice • Este mai ieftin să prevenim decât să curăţăm — schimbarea obiceiurilor (de ex. a practicilor agricole) prin stimulente financiare coordonate de PAC poate fi de folos

  11. Ce putem face? • Economia europeană îşi poate creşte eficienţa în domeniul materiilor prime şi al energiei — UE-10 îşi propune să crească eficienţa cu un factor de 4 la nivelul UE-15 • Transferul de tehnologie, subvenţionarea inovaţiilor şi impozitele pe poluare pot contribui la obţinerea de progrese • Este necesară o mai mare integrare a aspectelor ecologice în sectoarele care ridică cele mai mari probleme de mediu — agricultura, energia, transportul, industria, gospodăriile • Transportuleste un bun exemplu pentru beneficiile aduse de abordările integrate. Acesta contribuie la poluarea atmosferică, la schimbările climatice, nivelul de zgomot, impermeabilizarea solului, fragmentarea habitatelor şi poluarea apei, de la nivelurile locale până la cele globale

  12. Ce putem face? • Elaborarea unor politici coerente, pe termen lung, care să deplaseze indicatorii de piaţă spre tipare durabile de producţie şi de consum • În toate sectoarele economice, instrumente de piaţă integrate, mai cuprinzătoare, care să combine obiectivele legate de durabilitate — impozitul ecologic şi reforma subvenţiilor • Trebuie reluat efortul de a investi în cercetare şi dezvoltare în domeniul mediului, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, pentru a ajuta Europa să fie mai competitivă la nivel global • Îmbunătăţirea organizării instituţiilor, astfel încât să se poată elabora şi pune în aplicare abordările integrate. Astfel de măsuri organizatorice se pot dovedi la fel de importante ca politicile de mediu în sine

  13. Partea C — Structurăşi câteva aspecte esenţiale Analiza detaliată pe ţări • Bazată pe nouă dintreindicatorii de bază • “Fişa de punctaj a ţării” • AEMa selectat indicatorii de bază care trebuie utilizaţi în această analiză

  14. Emisiile de gaze cu efect de seră Emisiile de gaze cu efect de serăpe cap de locuitor, 2002 Emisiile de gaze cu efect de serăîn funcţie dePIB, 2002 Distanţafaţă de obiectivulde la Kyoto, evoluţia lineară spre obiectiv, 2002

  15. Punctajul pentruRomânia

  16. Raportul “Situaţia mediului în Europa în 2005: prezentşi perspective” pe Internet • Raportul complet — câte un fişier .PDF pe capitol • Rezumat în 25 de limbi • Comunicat de presă în 25 de limbi • Discursuri • Conferinţă de presă (format video) • Animaţie în Flash • Prezentare în Powerpointwww.eea.europa.eu

More Related