1 / 27

Mucoviscidoza - terapie nutritionala

MALNUTRITIA SI TERAPIA COMPLEXA NUTRITIONALA IN FIBROZA CHISTICA DE PANCREAS Asist. univ.dr. DANA ANTON.

brita
Télécharger la présentation

Mucoviscidoza - terapie nutritionala

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. MALNUTRITIA SI TERAPIA COMPLEXA NUTRITIONALA IN FIBROZA CHISTICA DE PANCREASAsist. univ.dr.DANA ANTON

  2. •Nutritia adecvata = element important in tratamentul FC.•Problemele nutritionale = multiple; includ:-malabsorbtia;-necesarul energetic crescut fata de copiii sanatosi;-aportul redus in perioadele de exacerbare a simptomatologiei.

  3. •Strategia pt. prevenirea malnutritiei cuprinde:-diagnosticul precoce al FC;-recunoasterea complicatiilor specifice FC si a afectiunilor nelegate de FC, urmate de un tratament adecvat in centre specializate.

  4. •Bolnavii cu FC: -dieta hipercalorica, hiperproteica;-continut crescut de lipide;-glucide in cantitate normala;-suplimente de vitamine liposolubile.

  5. •Copiii cu FC au nevoi calorice mai mari decat copiii sanatosi de aceeasi varsta si acelasi sex.•Regimul hipercaloric poate fi atins prin:-aport spontan;-suplimente nutritionale (pe cale orala, sonda nazo-gastrica, gastrostoma);-nutritie parenterala (periferica, centrala).

  6. •Se accepta ca optim un necesar energetic mai mare cu 120 – 150%  200% din aportul zilnic recomandat.•Necesarul caloric:-prescolar: 1700 – 1950 calorii/zi;-scolar: 2300 – 3000 calorii/zi;-adolescent: 2900 – 4500 calorii/zi.•Pentru cresterea aportului caloric suplimente dietetice:-ENSURE, MAGNACAL, ENRICH, ISOCAL, OSMOLITE, SCANDISHAKE (furnizeaza 240 – 480 calorii/225 g).

  7. •PROTEINELEsunt necesare pt. crestere si pt. buna functionare a sistemului imun.•In FC s-a observat o scadere a sintezei proteice in starile infectioase acute si o crestere a catabolismului proteic la bolnavii cu infectii pulmonare cronice, dar cu simptomatologia stabilizata  necesitatile proteice sunt mai mari decat la copiii sanatosi, ajungand pana la 200%.

  8. •ESPGHAN: pt. sugari – alimentatie exclusiv naturala in primele 4 – 6 luni de viata.-daca alimentatia naturala nu este posibila sau este insuficienta  formule pe baza de proteine din lapte de vaca.-formulele cu hidrolizate proteice pot fi administrate sugarilor cu rezectie intestinala pt. ileus meconial sau celor cu diferite intolerante (proteinele laptelui de vaca, lactoza).

  9. •Una dintre metodele folosite pe scara larga pt. ameliorarea statusului nutritional al copiilor cu FC =suplimentarea proteica orala.•Totusi, aceste produse sunt f. scumpe si sunt asociate cu numeroase reactii adverse: varsaturi, diaree, afectarea comportamentului alimentar normal  trebuie folosite cu precautie.

  10. •LIPIDE: -initial s-a recomandat un aport scazut.-ulterior, s-a demonstrat ca nu exista nici o motivatie pt. un aport scazut de grasimi.-mai mult, se recomanda consumul unor cantitati relativ mari de lipide : cu 35 – 40% mai mare fata de normal.

  11. •Sugari cu FC: formule cu trigliceride cu lant mediu predigerate (Pregestimil, Pepti Junior), benefice in special pentru-cei cu rezectie intestinala pt. ileus meconial;-cei cu colestaza sau steatoree necontrolata.•Pacientii cu FC: sa consume acizi de tipul omega-3 in aceleasi cantitati ca si populatia generala.•Noile preparate enzimatice tind sa normalizeze absorbtia grasimilor.

  12. •GLUCIDE: recomandarile dietetice sunt similare cu cele pt. copiii fara FC.•La malnutritii cu FC: formulele de lapte trebuie suplimentate gradat pana la un continut total de5 g lipide / 100 ml si 10 – 12 g carbohidrati / 100 ml astfel incat densitatea energetica sa fie aprox. 1kcal /ml.

  13. •Adesea, dieta bolnavilor cu FC contine cantitati scazute de FIBRE, dar pt. cei cu dureri abdominale recurente este necesar un aport zilnic de 30 g care poate reduce simptomatologia abdominala si poate conduce la ameliorarea apetitului si a aportului energetic.

  14. •Deoarece absorbtia nu este optima chiar si in cazul tratamentului substitutiv corect, se recomanda suplimentare cu VITAMINE LIPOSOLUBILE:-vit. A 4000 – 10000 UI/zi;-vit. D 400 – 800 UI/zi;-vit. E 400 – 800 UI/zi;-vit. K 1 mg/zi  10 mg/sapt.

  15. •Pt. o mai buna absorbtie: vit. liposolubile sa fie administrate odata cu pranzurile care contin lipide si la care se administreaza enzime pancreatice.

  16. •Suplimentarea cu SARE nu este, de obicei, necesara, cu exceptia:-anotimpului cald;-pierderilor crescute de apa in cursul febrei, tahipneei, transpiratiei;-conditiilor de efort fizic intens.

  17. •In cursul tratamentului indelungat cu aminoglicozide sau in malabsorbtia severa: suplimentare cu MAGNEZIU.•Pacientii cu FC au dificultati in absorbtia CALCIULUI risc crescut pt. a dezvolta osteoporoza.•Suplimentarea cu FIER trebuie sa se faca dupa determinarea feritinei serice si nu trebuie sa se administreze simultan cu enzimele pancreatice.•ZINCUL – important pt. crestere si in lupta contra infectiilor, trebuie suplimentat la pacientii cu retard staturo-ponderal sau cu steatoree severa.

  18. •Dieta bolnavului cu FC va fi adaptata gradului de maldigestie sau malabsorbtie existent.•Suplimentele dietetice vor fi administrate dupa pranzuri sau inainte de culcare pentru a asigura apetitul pt. hrana obisnuita.

  19. METODE ARTIFICIALE DE NUTRITIEa)NUTRITIA PARENTERALA-suplimentarea alimentatiei prin aport parenteral imbunatatirea starii nutritionale a bolnavilor cu FC.-NP nu este recomandata pe termen lung;-este utila pe termen scurt:*dupa interventii chirurgicale gastro-intestinale majore;*la pacienti in asteptarea unui transplant hepatic / pulmonar.

  20. b)ALIMENTATIA ENTERALA-in timpul puseelor acute infectioase: nutritie enterala cu debit constant;= posibilitatea cea mai la indemana ca metodologie interventionala de alimentatie.

  21. b1)alimentatia prin sonda nazo-gastrica:-in special la sugari;-pt. scurt timp;-aparitia leziunilor la nivelul narinelor impiedica continuarea alimentatiei in acest mod.

  22. b2)gastrostoma=o metoda curenta de alimentatie in multe centre din Occident;-gastrostomia permite evitarea inconvenientelor sondei nazo-gastrice (iritatie nazala, intensificarea tusei) mai ales in timpul episoadelor de infectii respiratorii inalte.-pt. a preveni distensia stomacului: rata de alimentatie = 50 – 75 ml/ora.

  23. RECOMANDARI NUTRITIONALE PE ETAPE:-grupul de Consens Nord-American: atitudine terapeutica in functie de G ideala.

  24. CONCLUZII1.Statusul nutritional ramane unul dintre elementele decisive pt. prognosticul FC.2.Managementul nutritional adecvat reprezinta o parte importanta a tratamentului pt. ca bolnavul cu FC sa obtina o crestere si o dezvoltare normale si sa mentina cea mai buna stare de sanatate posibila.

  25. 3.Urmarirea clinica si biologica, in centre pediatrice specializate, mai buna cunoastere a nevoilor energetice, sfatul dietetic si interventiile nutritionale ajuta la optimizarea cresterii acestor pacienti, de la copilarie la adolescenta.4.Imbunatatirea statusului nutritional poate ameliora toleranta la efort si forta musculara, posibil prin ameliorarea fortei muschilor respiratori si poate avea implicatii importante asupra rezistentei la infectii.

More Related