1. STABILIRE A PREŢURILOR produselor Preţul reprezintă o variabilă majoră pentru formarea şi influenţarea cereriide consum, pentru determinarea volumului şi a valorii vânzărilor întreprinderii, a mărimii veniturilor brute şi nete ale acesteia. Nivelul preţului influenţează în mod direct cererea de consum şi determinăputerea de cumpărare a consumatorilor. Preţul adecvat al unui produs hortiviticol poate atrage anumite firme cu care exportatorul ar dori să lucreze (importatori şi angrosişti, lanţuri de magazine, noi magazine etc.).

2. „preţurile cresc direct proporţional cu scăderea puterii de cumpărare a monedei naţionale şi invers • proporţional cu creşterea acesteia“. • Într-o economie cu proces inflaţionist evident, cum este şi cazul economiei • româneşti, la stabilirea mişcării preţurilor se constată, în general, trei efecte şi anume: • 􀂉 efectul simultaneităţii evoluţiei preţurilor; • 􀂉 efectul propagat al creşterii preţurilor (pe verticală sauorizontală); • 􀂉 efectul stabilit

3. Preţurile produselor hortiviticole sunt influenţate de o multitudine de factori ce caracterizează piaţa : • 􀀹 oferta relativ fluctuantă; • cerere relativ stabilă pe termen scurt; • 􀀹 structura pieţei şi raporturile de forţe de-a lungul filierelor; • 􀀹 intervenţiile statului etc. • Strategia în domeniul preţurilor urmăreşte şi realizarea unor obiective, • cum ar fi: • 􀀹 sporirea profitului firmei; • 􀀹 asigurarea rentabilităţii investiţiilor şi recuperarea acestora la termenul programat; • 􀀹 pătrunderea pe o piaţă a unui produs şi apoi menţinerea şi • dezvoltarea cotei de piaţă obţinute; • 􀀹 rezistenţa faţă de concurenţă sau descurajarea acesteia, etc.

4. Determinarea preţurilor de bază (de ofertă) presupune parcurgereaurmătoarelor faze de analiză: • 􀀹 identificarea consumatorului potenţial; • 􀀹 estimarea cererii de consum pentru produsul respectiv; • 􀀹 anticiparea reacţiei competiţiei (concurenţa); • 􀀹 stabilirea cotei de piaţă; • 􀀹 selecţionarea strategiei de preţ prin care se poate ajunge la segmentul de piaţă ales; • 􀀹 corelarea politicii produsului, a canalelor de distribuţie şi a • promovării, cu strategia de preţ; • 􀀹 stabilirea preţurilor specifice.

5. Stabilirea preţurilor specifice (de ofertă) pentru produselehortiviticole poate urma mai multe căi şi anume: • 􀂾 preţuri bazate pe costuri; • 􀂾 preţuri bazate pe analiza pragului de rentablitate; • 􀂾 preţuri bazate pe segmentele cererii; • 􀂾 preţuri orientate după competiţia existentă pe piaţă; • 􀂾 preţuri determinate în condiţii de incertitudine.

6. Preţurile bazate pe costuri, în forma cea mai simplă, sunt egale cu • costurile totale aferente unei unităţi de produs, la care se adaugă o cotă • procentuală exprimând profitul anticipat repartizat pe unitatea de produs. • Stabilirea preţului prin analiza pragului de rentabilitate se bazează, atât • pe costurile totale, cât şi pe cererea de consum a pieţei.

7. Intersecţia dintre curba vânzărilor şi curba cheltuielilor totale indicăpunctul la care se află pragul de rentabilitate (fig. 6.2.). În acest punct pierderile sunt nule deoarece veniturile din vânzări sunt egale cu cheltuielile totale iar profitul este, de asemenea, nul.

8. Formula de calcul a pragului de rentabilitate, în unităţi fizice, esteurmătoarea: Pret unitar de vânzare Pentru diferite preţuri de vânzare se vor calcula mai multe praguri de rentabilitate (tab. 6.1). Spre exemplu, o firmă hortiviticolă îşi propune să acţioneze prin scădereapreţului de vânzare la produsul „varză de toamnă“ şi perfecţionarea tehnologicăcare va reduce necesarul de forţă de muncă. • În acest cotext, costurile fixe, în noua situaţie, vor spori cu 1000 lei, cele variabile se vor reduce cu 15 % iar preţul de vânzare va fi mai mic cu 6,5 % (tab.6.2.).