Marin Flavia

1. Sarbatori Pascale Marin Flavia  

2. Pastele- semnificatie • Paștele este o sarbatoare religioasa anuală cu semnificații diferite, întâlnită în crestinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice. • Pe langa insemnatatea religioasa, cu Invierea, cu oua rosii si altele. Multi dintre noi ne vom duce la biserica in perioada asta. Dar cati ne vom duce acolo pentru ca asa simtim, si pentru ca simtim o chemare divina care ne indeamna sa mergem acolo. Nu cumva mersul asta la biserica a devenit un fel de “asa trebuie” fara niciun fel de incarcatura? Se merge acolo, se sta in banci sau in picioare si se vorbeste. Despre toti si despre toate. E un loc de intalnire, un motiv de intalnire. Preotul vorbeste, enoriasii vorbesc si ei. Foarte putini merg la biserica cu gandul la biserica.

3. OBICEIURI      Pana la sfarsitul secolului al XIX-lea in diferite zone ale Ardealului, exista obiceiul ca in dimineata primei zile de Pasti, flacaii sa urce pe un deal din apropierea satului pentru a vedea mielul pascal odata cu rasaritul soarelui.In comunitatile sasesti si romanesti, se mai obisnuia ca in dimineata primei zile de Pasti, baietii sa impodobeasca cu ramuri de brad frontonul caselor unde locuiau fete de maritat. Daca erau mai multe fete se impodobea si poarta.Apoi, fanfara satului anunta Invierea Mantuitorului deja de la ora sase dimineata. Dis-de-dimineata, femeile duceau in cosuri ouale vopsite la biserica, iar dupa ce erau sfintite se daruiau. Ouale sfintite se puneau pe farfurii de cositor (specifice locuitorilor sasi din sudul Transilvaniei) in camera cea mare a casei.In sambata Pastelui, copiii impleteau din nuiele de alun o coronita impodobita cu brebenei si alte flori culese din padure. Pe coronita se prindeau doi lati de panza in forma de cruce pe care se asezau lumanari in functie de varsta fiecarui copil.A doua zi, coronitele erau duse in biserica, iar in timpul slujbei fiecare copil inconjura altarul impreuna cu preotul. Dupa terminarea slujbei, fiecare familie mergea la cimitir, iar copiii impodobeau mormintele cu lumanarile de pe coronita.

4. ReŢete specifice româneŞti. • Sărbătorirea Învierii Domnului, a Sfintelor Paști, este pentru întreaga creștinătate prilej de bucurie și praznic împărătesc pentru că prin Învierea Domnului se mântuiește tot păcătosul primind iertare de greșelile spovedite și hrănindu-se trupește și sufletește cu Sfintele Paști primește viață nouă. Postul Sfintelor Paști, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mâncăruri de dulce să fie cumpătată și cu chibzuială. • Masa tradițională pentru Sfintele Paști este alcătuită la creștinii români din: drob de miel, ciorbă de miel, friptură de miel, ca dulciuri se mănâncă cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu brânză. Alături de aceste bucate se pregătesc ouă roșii. Tradiția populară spune că, la răstignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu ouă pe care a vrut să le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plângând în hohote, Maica Domnului a lăsat coșul la picioarele Răstignitului. Sângele, șiroind din trup, a împestrițat ouăle. Uitându-se la ele, Iisus Hristos a șoptit că din acea zi toți creștinii vor vopsi ouă roșii. În felul acesta, ouăle roșii au devenit un simbol al Învierii Mântuitorului.

8. PhP’s