Aplicaţii ale abordării tr ăsăturilor în psihologia şcolară

1. Aplicaţii ale abordării trăsăturilor în psihologia şcolară Sudent: Lazăr Adela Răzvana

2. Eysenck a fost preocupat de aplicaţiile în educaţie a tipologiei propuse de el. A realizat o serie de studii pentru a surprinde diferenţele dintre introverţi şi extroverţi în ceea ce priveşte învăţarea. A realizat studii de comparare a metodelor de predare (active vs pasive) sau a unor strategii de predare (învăţarea în perechi). Hans Eysenck 1916 – 1997 Germania Universitatea din Londra Impactul trăsăturilor de personalitate asupra procesului de învăţare şi performanţei şcolare

3. rezultate mai bune la facultate Se simt mai bine în atmosfera şi cerinţele de studiu din liceu şi facultate, unde se insită pe specializarea, aprofundarea unui domeniu. Introverţii Vs Extroverţii la şcoală - rezultate mai bune în primii ani de şcoală Se simt mai bine în primii ani de studiu, când atmosfera e mai relaxată, când se studiază o varietate de discipline la nivel superficial.

4. Metode de predare active vs pasive • Experimentul de învăţare a lui Leith (1974): metode prin descoperire (strategia activă) Vs transfer de informaţie (strategia pasivă). • dacă se evaluează global eficienţa metodelor, nu se înregistrează diferenţe semnificative între extroverţi şi introverţi; • nu s-au înregistrat diferenţe calitative între introverţi şi extroverţi în ceea ce priveşte nivelul de asimilare a materiei; • introverţii au preferat în majoritatea cazurilor abordarea pasivă; • extroverţii s-au axat pe învăţarea prin descoperire. • Eysenck propune utilizarea metodelor de predare de tip teorie-practică-teorie – avantajează ambele categorii.

5. Elevii sunt grupaţi de obicei după nivelul cunoştiinţelor sau al abilităţilor cognitive. Eysenck a demonstrat experimental că cele mai eficiente perechi sunt cele de tipul extraversiune-extraversiune, sau intraversiune-intraversiune şi stabil-instabil emoţional. Combinaţiile eterogene (introvert-extrovert) au avut cele mai slabe rezultate. Învaţarea în perechi

6. Sugestii Eysenck nu propune intervenţii ţintite sau soluţii sistemice la problemele ridicate de el privind impactul personalităţii asupra procesului educaţional, conştient că segregarea pe bază de tiputi de personalităţi ar face mai mult rău decât bine. El sugerează doar ca dascălii să ţină cont de aceste diferenţe şi de implicaţiile lor în munca la clasă.

7. Personalitatea şi orientarea în carieră Orientarea în carieră: informare, evaluare, consiliere şi educaţie pentru carieră. Un program de educaţie pentru carieră vizează dezvoltarea tinerilor pentru managementul activ al propriei cariere, pornind de la autocunoaştere, explorarae educaţională şi ocupaţională şi în final, planificare efectivă a carierei.

8. Benficiile unui program de orientare în carieră: • Pe termen scurt: performanţa şcolară, interesul şcolar. • Pe termen lung: satisfacţia profesională, randamentul economic şi profesional. • La nivel social: reducerea duratei şomajului şi, implicit, a costurilor sociale ale acestuia, creşterea ratei de integrare profesională a tinerilor, creşterea mobităţii pozitive a forţei de muncă.

9. Instrumente utilizate în consilierea vocaţională • Myers-Briggs Type Inventory (MBTI): - elaborat de Katharine Briggs şi Isabel Myers-Briggs; - are la bază teoria lui Jung asupra tipurilor psihologice; - este alcătuit din patru scale: - introversiune-extroversiune, - senzaţie-intuiţie, 16 tipuri psihologice - gândire-emoţie; - evaluare (judecată) – percepţie; - există o serie e studii ale potrivirii dintre diversele tipuri de personalitate şi o serie de meserii; - pe baza acestei compatibilităţi, elvii pot fi sfătuiţi în privinţa posibilelor meserii care i se potrivesc.

10. Instrumente utilizate în consilierea vocaţională 2. Holland: - asumţii ale teoriei: - persoanele tind să caute medii de muncă ce le vor permite implementarea caracteristicilor personalităţii lor vocaţionale; - comportamentul vocaţional este rezulatatul interacţiunii dintre tipurile de personalitate şi mediu; - identifică 6 tipuri de personalitate şi medii: realist, invetigativ, artistic, social, antreprenorial şi convenţional; - în baza modelului se pot propune o serie de intervenţii: identificarea intereselor persoanei, predicţia congruenţei locului de muncă cu persoana, identificarea unor locuri de muncă compatibile cu persoana, estimarea stabilităţii în timp a aspiraţiei vocaţionale, etc.

11. Aspecte importante de luat în considerare în procesul educativ • proiectarea activităţilor în funcţie de specificul stilurilor de învăţare şi de tipul de personalitate; • activităţile de învăţare trebuie să fie cât mai variate pentru a satisface nevoile tuturor elevilor; • în clasă poate exista “zgomot bun” şi “zgomot rău” – zgomotul poate afecta performanţele tuturor elevilor şi în special al introvertiţilor.

12. în utilizarea stimulentelor ceea ce pentru extravertit constitue optimum, pentru introvertit înseamnă o supraactivare – cu efecte negative; • introvertitul este înclinat către un nivel de aspiraţie ridicat şi o autoapreciere negativă, sub performanţa reală; • extravertitul are un nivel de aspiraţie-proiectare a scopurilor mai scăzut, este înclinat să-şi supraaprecieze rezultatele reale; • introvertitul, dă un randament mai scăzut în faţa grupului, expunere liberă, examinare orală; • pentru un extrovertit grupul contitue un stimulent, în timp ce pentru un introvertit poate fi un inhibitor; • introvertiţii preferă examinarea scrisă; • extravertiţii preferă examinarea orală;

13. impulsivitatea temperamentală a extravertitului poate fi adesea cauza unei abateri comportamentale, şi nu trăsături de caracter; • dezaprobarea şi pedeapsa pot fi mai puţin eficiente pentru extravertiţi, în timp ce la introvertiţi poate cauza fobii, temeri, spaime, sau scăderea interesului pentru activitate; • profesorul trebuie să acorde un timp mai îndelungat pentru obţinerea unor răspunsuri, introverţii au nevoie de mai mult timp de gândire, de aprofundare; • introvertitul are nevoie din când în când să fie lasat singur pentru a se “reface”; • evitaţi să le faceţi suprize introvertiţilor; • introvertiţilor le place să fie bine pregătiţi, mai bine spus să fie “acoperiţi”. Dacă sunt presaţi să-şi dea o parere sau să vină cu o soluţie înainte de a se fi gândit bine la ea se simt inconfortabil şi deseori vor refuza să se exprime în astfel de condiţii.

14. Mulţumesc pentru atenţie! Întrebări!