1. FONDURILE STRUCTURALE

1. 1. FONDURILE STRUCTURALE

2. Coeziunea economică şi socială 2007-2013 • Coeziunea economică şi socială - componentă esenţială a procesului de adâncire şi extindere a integrării europene • Din perspectiva Strategiei de la Lisabona, cu privire la creştere şi ocupare, politica de coeziune vizează următoarele priorităţi: • Creşterea atractivităţii regiunilor şi a statelor membre prin asigurarea unui nivel adecvat al calităţii serviciilor şi protecţia mediului • Încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere • ,,Locuri de muncă mai multe şi mai bune” prin creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman • Politica de coeziune urmăreşte reducerea decalajelor de dezvoltare între regiuni şi statele membre, respectiv reducerea disparităţilor dintre nivelele de dezvoltare a diverselor regiuni şi a rămânerii în urmă a regiunilor cele mai defavorizate

3. Coeziunea economică şi socială 2007-2013 • Realizarea obiectivelor politicii de coeziune se bazează, în perioada 2007-2013, pe utilizarea instrumentelor structurale, care cuprind: • Fondurile structurale: • Fondul European de Dezvoltare Regională • Fondul Social European • Fondul de coeziune

4. Fondurile structurale 2007-2013 • Principalele instrumente pentru: • întărirea coeziunii economice şi sociale – dezvoltare armonioasă, echilibrată şi sustenabilă a UE • reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale; • grăbirea restructurării economice şi socialepentru a face faţă procesului de îmbătrânire a populaţiei.

5. Instrumentele Structurale Fondurile structurale Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDER) Fondul Social European (FSE) Fondul de Coeziune (FC)

6. Fondurile Structurale si de Coeziune (2007 -2013) • Politica de coeziune (2007-2013) - obiective: • Convergenta: (creştere economică şi ocupare pentru zonele mai puţin dezvoltate) • se adreseaza statelor/regiunilor cu PIB <(75% media UE FS si 90% media UE FC); (FEDER,FSE,FC) Romania • Competitivitate si ocupare: (schimbari economice şi sociale, inovare, antreprenoriat, adaptabilitate, protecţia mediului etc • se adreseaza statetlor/regiunilor ce nu indeplinesc conditiile de eligibilitate pt obiectivul « Convergenta » (FEDER, FSE) • Cooperare teritoriala (FEDER)

7. Fondul European de Dezvoltare Regională • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) a fost înfiinţat in 1975 şi a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunităţii. Obiectivele FEDER sunt, în principal, promovarea dezvoltării si ajustării structurale a regiunilor slab dezvoltate şi susţinerea reconversiei economice, dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale în declin, zonele urbane în dificultate, zonele aflate în criză, precum şi zonele dependente de pescuit sau de servicii. • Poate finanţa proiecte de infrastructură, investiţii care creează locuri de muncă, investiţii în TIC, proiecte locale de dezvoltare, ajutoare pentru IMM-uri

8. Fondul Social European (FSE) sprijină : investiţiile în capitalul uman, dezvoltarea şi formarea profesională a resurselor umane, în acord cu Strategia Europeană pentru Ocuparerevizuită. contribuie la: îmbunătăţirea coeziunii economice sociale prin îmbunătăţirea oportunităţilor de ocupare…în realizarea acestui obiectiv, FSE va susţine politicile statelor membre de realizare a ocupării depline şi creşterea productivităţii şi calităţii muncii

9. Fondul Social European – tipuri de intervenţii • Finanţarea FSE cuprinde măsuri pentru: • Indivizi - combaterea părăsirii timpurii a şcolii, combaterea excluziunii sociale, sprijin pentru creşterea accesului la educaţie şi ocupare, combaterea excluziunii sociale • Acompaniere – ex furnizarea de servicii pentru persoane dependente, campanii de informare, publicitate, conştientizare • Sisteme şi structuri - creşterea capacităţii de ocupare prin promovarea de reforme în educaţie şi formare, creşterea relevanţei educaţiei şi formării pentru piaţa muncii, creare de reţele între învăţământul superior, comunitatea de afaceri si cercetare etc.

10. FSE • (a) mărirea adaptabilităţii muncitorilor, firmelor şi antreprenorilor prin: stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii şi a investiţiilor în resurse umane; dezvoltarea calificărilor şi competenţelor; promovarea antreprenoriatului şi a inovării; demararea de afaceri; identificarea nevoilor viitoare de pregătire, mai ales în contextul restructurărilor economice. • (b) îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii şi includere a celor care caută un loc de muncă sau a celor inactivi, prevenirea şomajului pe termen lung şi a şomajului în rândul tinerilor, prelungirea vieţii active prin: modernizarea şi dezvoltarea instituţiilor de pe piaţa muncii (serviciile de ocupare); planuri de acţiune individuală; măsuri flexibile de păstrare pe piaţa muncii a lucrătorilor în vârstă; îmbinarea vieţii profesionale cu viaţa de familie, în sensul oferirii de servicii specifice (grădiniţe, spre exemplu); acţiuni specifice pentru îmbunătăţirea accesului femeilor pe piaţa muncii; îmbunătăţirea participării imigranţilor la piaţa muncii, în vederea integrării sociale mai rapide; facilitarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a muncitorilor;

11. FSE • (c) îmbunătăţirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea oricărei forme de discriminare, prin: • rute de reintegrare pe piaţa muncii a persoanelor excluse social: nivel scăzut de educaţie, minorităţi, persoane cu diferite dizabilităţi, acces la educaţie şi formare cu caracter vocaţional etc; • acceptarea diversităţii la locul de muncă, prin ridicarea nivelului de conştientizare şi implicarea comunităţilor locale, promovarea iniţiativelor locale de angajare; • (d) Îmbunătăţirea capitalului uman, prin: • proiectarea şi introducerea reformelor în sistemul educaţional şi de pregătire, îmbunătăţirea relevanţei educaţiei şi formării iniţiale şi vocaţionale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului; • activităţi în reţea între instituţii de învăţământ superior, centre de cercetare şi tehnologice şi întreprinderi: • (e) Promovarea parteneriatelor şi iniţiativelor prin includerea partenerilor relevanţi: parteneri sociali, ONG-uri, la nivel naţional, regional, local şi transnaţional

12. Fondul de Coeziune • sprijină proiecte de investiţii de mare anvergură , precum reţele transeuropene de transport sau protecţia mediului • Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu co-finanţează programe, dar furnizează finanţare directă pentru proiecte sau diferite faze ale unui proiect, care sunt clar identificate de la început.

13. Obiectivele instrumentelor structurale • Obiectivelefondurilor structurale sunt urmărite în cadru unui sistem de programare multianual, organizat în mai multe etape, incluzând identificarea priorităţilor, finanţarea şi un sistem de management şi control. • Pentru perioada 2007-2013, instrumentele structurale vor fi utilizate pentru realizarea următoarelor obiective generale: • Convergenţă • Competitivitate regională şi ocupare • Cooperare teritorială europeană

14. Obiectiv Convergenţă • Accelerarea convergenţei economice şi sociale pentru regiunile cel mai puţin dezvoltate si SM • Cum? Prin îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi ocupare şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul fizic şi uman, dezvoltarea inovării şi societăţii cunoaşterii, adaptabilitatea la schimbările socio-economice, protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi capacitate/eficienţă administrativă • Cu ce instrumente? Fondurile Structurale şi Fondul de Coeziune • Condiţii de eligibilitate? Regiuni cu un PIB/loc (preţuri constante 2000-2002) mai mic de 75% din PIB/loc al UE-25 – pentru asistenţa din fonduri structurale şi state membru cu VNB/loc (preţuri constante 2001-2003)mai mic de 90% VNB/loc UE-25 - pentru asistenţa din Fondul de Coeziune • Valabilitate regiunilor şi statelor membre încadrate în obiectivul “Convergenţă”: 2007-2013 (pentru asistenta din fonduri structurale), reactualizată în 2010 (pentru asistenţa din fondul de coeziune).

15. Obiectivul Competitivitate regională şi ocupare • Întărirea competitivităţii şi atractivităţii regiunilor, precum şi ocupării . • Cum? Prin anticiparea schimbărilor socio-economice, creşterea şi îmbunătăţirea investiţiilor în capitalul uman, inovare şi construirea societăţii cunoaşterii, antreprenoriat, protecţia şi îmbunătăţirea mediului şi îmbunătăţirea accesibilităţii şi adaptabilităţii lucrătorilor şi afacerilor şi dezvoltarea unor pieţe inclusive ale muncii; • Cu ce instrumente? Fondurile Structurale • Condiţii? Regiuni/State membre care nu se regăsesc în lista de Convergenţă

16. Obiectivul Cooperate teritorială europeană • Întărirea cooperării transfrontaliere • Cum? Prin iniţiative comune locale şi regionale, prin diferite mijloace de acţiune care să conducă la o dezvoltare teritorială integrată legată de priorităţile Uniunii Europene • Întărirea cooperării interregionale şi a schimbului de experienţă la un nivel teritorial adecvat • Instrumente? FEDER • Tipuri: - transfrontalieră: pe graniţe interne şi anumite graniţe externe, pe ţărm la distanţă de maxim 150 km - transnaţională: Comisia Europeană elaborează lista zonelor de cooperare transnaţională şi a statelor membre/regiunilor care participă; • interregională: întreg teritoriul UE - 25

17. infrastructură, inovaţie, investiţii etc. pregătire, ajutoare pentru ocuparea forţei de muncă etc. Infrastructură ambientală şi de transport, Energie reciclabilă Toate Statele Membre şi regiunile State Membre cu VNB sub 90% Obiective, Fonduri Structurale şi Instrumente2007-2013 Obiective Fonduri structurale şi instrumente Convergenţă FEDER FSE Fond de Coeziune FEDER FSE Competitivitate Regională şi Ocupare Cooperare Europeană Teritorială FEDER

18. Principii • Complementaritate: acţiunile finanţate din instrumentele structurale sunt complementare cu/completează acţiunile la nivel naţional, regional, local şi sunt integrate în priorităţile Comunităţii; • Consistenţă: operaţiunile finanţate din instrumentele structurale trebuie să fie în conformitate cu politicile şi strategiile naţionale, cu prevederile, cu politicile si acţiunile UE, inclusiv regulile concurentei, achiziţiile publice, protecţia mediului, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei • Coordonare: priorităţi comunitare asigură cadrul general/comun .... cu sprijinul Instrumentelor structurale, fiecare SM va contribui la realizarea ţintelor comune • Adiţionalitate: contribuţia din instrumentele structurale nu înlocuieşte cheltuiala publică a Statului Membru pentru acţiuni similare cu cele finanţate din instrumentele structurale; pentru Obiectivul Convergenţă, Comisia Europeană şi Statele Membre vor stabili nivelul de cheltuială publică pe care Statul Membru îl va menţine în toate regiunile pe perioada de programare – acest nivel va fi cel puţin egal cu cel din perioada precedentă şi va ţine cont de condiţiile macroeconomice (ex. privatizări);

19. Documente de programare (I) I. Cadrul Naţional Strategic de Referinţă • document care face legătura între priorităţile UE şi programele naţionale de reformă; • instrument de referinţă pentru programarea fondurilor; • conţinut: • analiza disparităţilor şi a punctelor slabe; • strategia aleasă, inclusiv priorităţile tematice şi teritoriale; • descrierea modului în care cheltuiala publică va contribui la atingerea priorităţilor UE; • Alocări indicative privind alocarea anuală din Fonduri pe Obiective; • Opţional: procedura de coordonare între politica de coeziune a UE şi politicile SM; mecanismele de asigurare a coordonării între asistenţa din Fonduri şi alte instrumente financiare. • pregătirea şi adoptarea • - CNSR este pregătit de SM după consultări cu partenerii relevanţi pentru perioada 2007-2013; • - SM transmite CNSR către CE • CE va decide în decurs de 4 luni de la depunere, având dreptul să îşi manifeste rezerve în termen de 2 luni de la depunere

20. Principii Parteneriat: acţiunile comunitare trebuie realizate în strânsă’ consultare între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. • Parteneriatul trebuie sa acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei. • Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanta la diferite stadii ale programării Programare: acţiunile co-finanţate din instrumentele structurale trebuie implementate pe o bază multianuală; perioada de programare este de 7 ani Concentrare: Asistenţa din instrumentele structurale este direcţionată către un număr redus de obiective prioritare, un număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor. Nivel teritorial de implementare al instrumentelor structurale: responsabilitatea Statului Membru, în funcţie de sistemul instituţional

21. Documente de programare (II) 2. Programul Operaţional • Perioada de programare acoperită 1 ianuarie 2007-31 dec 2013 • Realizat de SM sau de autorităţile desemnate de SM • Se depune cu CNSR; CE evaluează PO şi în termen de 2 luni poate cere SM să-l revizuiască; • CE va adopta PO în maxim 4 luni de la depunerea lui formală, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2007. • PO poate fi reexaminat şi modificat în următoarele cazuri: • schimbări socio-economice majore; • schimbări la nivelul priorităţilor UE, naţionale, regionale; • dificultăţi de implementare. • CE va adopta o decizie de revizuire în termen de maxim 3 luni de la primirea solicitării • PO primeşte finanţare dintr-un singur Fond; • FEDER şi FSE pot finanţa, complementar, în limita a 10% din fiecare axă prioritară, acţiuni care intră în sfera de acoperire a celuilalt fond, cu condiţia să fie absolut necesare pentru implementare;

22. Sistemele de management şi control • Sistemele de management şi control PO trebuie să cuprindă: • definirea organismelor implicate şi alocarea de responsabilităţi; • respectarea principiului separării funcţiilor; • proceduri pentru a asigura corectitudinea şi regularitatea cheltuielilor declarate într-un PO; • sisteme credibile de contabilitate, monitorizare şi raportare financiară; • auditarea funcţionării sistemelor; • asigurarea procedurii de auditare; • proceduri în cazul constatării de nereguli şi recuperarea sumelor incorect plătitePentru fiecare PO, SM va desemna: • AM – gestionează PO; • AC – certifică declaraţiile de cheltuieli şi cererile de plată înainte de a fi trimise la CE; • AA – independentă de AM şi AC, verifică funcţionarea efectivă a sistemelor de management şi control, pentru unul sau mai multe PO.

23. Responsabilitatea SM SM – responsabilitatea managementului şi controlului PO prin: - asigurarea/realizarea măsurilor necesare pentru a asigura şi funcţionarea eficientă a sistemelor de management şi control PO; - prevenirea, detectarea şi corectarea neregulilor şi recuperarea sumelor incorect folosite, inclusiv dobânzi. Dacă nu se pot recupera aceste sume, se impută SM.

24. Responsabilitatea CE • Constatarea faptului că SM a implementat un sistem de management şi control, pe baza rapoartelor anuale de control şi a opiniei anuale a AA sau a propriilor audit-uri. • Auditul CE: fără a prejudicia/afecta activităţile AA/SM,CE poate efectua audit-uri de sistem on the spot pentru a verifica funcţionarea efectivă şi eficacitatea sistemelor de management şi control, inclusiv audit-ul operaţiunilor unui PO. • Acces la toate documentele disponibile pe perioada audit.

25. Reguli de eligibilitate pentru cheltuieli • Eligibilitatea cheltuielilor este reglementată la nivel naţional, cu respectarea regulilor comune adoptate la nivelul Uniunii Europene. • Regulamentul Comisiei Europene 448/2004 - asigură implementarea uniformă regulilor privind eligibilitatea cheltuielilor din Instrumentele Structurale în UE. Regulamentul permite, totuşi, Statelor Membre să aplice reglementări mai stricte la nivel naţional.

26. 2.FONDURILE STRUCTURALE ÎN ROMÂNIA

27. Documente strategice şi de programare • Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 - stabileşte priorităţi şi obiective strategice de dezvoltare – aprobat în decembrie 2005 • Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR) 2007-2013 - document de referinţă stabileşte priorităţile şi obiectivele strategice a căror realizare va fi susţinută din instrumentele structurale ale Uniunii Europene • Programe Operaţionale: stabilesc o strategie de dezvoltare într-un anumit domeniu corespunzător unei priorităţi din CNSR, cuprinzând un set coerent de priorităţi pentru a căror realizare a fi utilizată asistenţa provenind dintr-un Fond

28. CSNR 2007 - 2013 Convergenta Cooperare Teritoriala Europeana PO Creşterea Competitivităţii Economice PO-uri Cooperare Transfrontaliera RO-HU RO-BG RO-MD RO-Ucraina RO-Serbia PO Transport PO Mediu PO Marea Neagra PO Dezvoltarea Resurselor Umane PO Spaţiul Sud-Est European PO Dezvoltare Regionala PO Dezvoltarea Capacitaţii Administrative PO Cooperare inter-regionala PO Asistenta Tehnica

29. Comisia Europeană (CE) Comitetul de monitorizare a Programului Autoritatea de Management (AM) Autoritatea de Certificare (AC) Plăţile către beneficiari pot fi făcute prin intermediul unei instituţii competente desemnate, în funcţie de programul operaţional (PO) respectiv. Organisme Intermediare (OI) Beneficiari Scheme de Granturi Proiecte

30. 3. POS DRU 2007-2013 Studiu de caz

31. Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU): document al statului membru care stabileşte o strategie de dezvoltare în domeniul dezvoltării resurselor umane, cuprinzând un set coerent de priorităţi pentru a căror realizare a fi utilizată asistenţa provenind din Fondul Social European

32. Contribuţia FSE la dezvoltarea educaţiei şi formării • Finanţarea FSE cuprinde măsuri pentru: • Indivizi - combaterea părăsirii timpurii a şcolii, combaterea excluziunii sociale, sprijin pentru creşterea accesului la educaţie şi ocupare, combaterea excluziunii sociale • Acompaniere – ex furnizarea de servicii pentru persoane dependente, campanii de informare, publicitate, conştientizare • Sisteme şi structuri - creşterea capacităţii de ocupare prin promovarea de reforme în educaţie şi formare, creşterea relevanţei educaţiei şi formării pentru piaţa muncii, creare de reţele între învăţământul superior, comunitatea de afaceri si cercetare etc.

33. POS DRU 2007-2013 Educaţia şi formarea iniţială şi continuă reprezintă elementele esenţiale pentru asigurarea competenţelor cheie, cunoştinţelor şi abilităţilor necesare formării şi dezvoltării unui stoc de capital uman educat şi competitiv pe piaţa europeană a muncii. Intervenţiile FSE: dezvoltarea sistemului şi a ofertelor de educaţie şi formare; resursele umane din educaţie, cercetare şi formare continuă; beneficiarii de educaţie şi formare.

34. Axa prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere Axe prioritare POS DRU 2007- 2013 Axa prioritară 7. Asistenţă Tehnică • Axa prioritară • 2. • Corelarea • învăţării • pe tot • parcursul • vieţii cu • Piaţa • muncii Axa prioritară 6.Promovarea incluziunii sociale Axa prioritară 3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor Axa prioritară 5.Promovarea măsurilor active de ocupare Axa prioritară 4. Modernizarea serviciului public de ocupare

35. Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte • Învăţământ superior de calitate Operaţiuni indicative: • Sprijin şi asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme pentru îmbunătăţirea învăţământului universitar, inclusiv sprijin pentru dezvoltarea sistemului naţional de calificări în învăţământul superior,; • Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de asigurare a calităţii în universităţi, inclusiv acţiuni inovative şi pregătirea personalului • Îmbunătăţirea accesului la învăţământ superior • Promovarea parteneriatului şi dezvoltarea de reţele între universităţi, cercetare-dezvoltare şi comunitatea de afaceri în vederea îmbunătăţirii învăţământului superior Tipuri de proiecte • Studii şi analize • Dezvoltarea calificărilor pentru cele domeniile fundamental de specializare universitară • Sprijin pentru universităţi adaptarea ofertelor universitare la Cadrul Calificărilor în Învăţământul Superior • Formarea evaluatorilor de calitate ARACIS • Dezvoltarea instrumentelor de asigurare şi management al calităţii • Formarea personalului implicat în asigurarea calităţii în universităţi Beneficiari eligibili: universităţi, MEdC, ARACIS; ISE

36. Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte • Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate Operaţiuni indicative: • Sprijin şi asistenţă pentru dezvoltarea şi implementarea de instrumente şi mecanisme pentru îmbunătăţirea învăţământului preuniversitar,sprijin pentru furnizori şi pregătirea personalului • Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitarşi pregătirea personalului • Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea creşterii performanţelor şcolare şi a ratelor de tranziţie între nivele de educaţie; • Sprijin pentru dezvoltarea şi diversificarea ofertelor de educaţie şi formare profesională iniţială • Sprijin pentru dezvoltarea educaţiei antreprenoriale şi pentru cetăţenie activă • Sprijin pentru inovare şi pentru dezvoltarea de instrumente şi mecanisme în vederea îmbunătăţirii accesului la educaţie şi formare profesională iniţială Tipuri de proiecte: • Studii şi analize • Sprijin pentru descentralizare (formarea personalului cu atribuţii de control şi îndrumare, directori de şcoli) • Formarea evaluatorilor de calitate • Granturi pentru şcoli (crearea sistemelor interne de asigurare a calităţii, furnizarea de orientare şi consiliere, mediere şcolară) • Granturi pentru dezvoltarea ÎPT • Susţinerea activităţii de mentorat în mediul rural / urban • Formarea consilierilor şcolari • Dezvoltarea de instrumente de orientare şi consiliere Beneficiari eligibili: şcoli, inspectorate şcolare, MEdC, ARACIP, CNDIPT, ISE, ONG, furnizori de orientare şi consiliere

37. Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte • Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare Operaţiuni indicative: • Formarea iniţială a profesorilor din educaţie şi formare profesională iniţială, inclusiv formare în parteneriat cu companii • Formarea continuă a profesorilor educaţie şi formare profesională iniţială, inclusiv formare în parteneriat cu companii • Formarea continuă a formatorilor şi profesorilor instructori în FPC • Sprijin pentru programe de mobilitate şi de reconversie a profesorilor către activităţi nedidactice în şcoală • Sprijin pentru debut şi dezvoltarea carierei în educaţie Tipuri de proiecte • Sprijin pentru îmbunătăţirea modelului de carieră didactică • Formarea mentori şi mediatori şcolari • Formarea personalului din grădiniţe şi creşe • Sprijin pentru reconversia profesorilor către activităţile de orientare şi consiliere în şcoală (formare profesorilor şi furnizarea acestor servicii) • Formarea continuă a profesorilor • Sprijin financiar pentru profesorii debutanţi • Stimulente pentru profesorii care predau în comunităţi dezavantajate • Formarea de formatori • Beneficiari eligibili: CNFP, furnizori de formare continuă a profesorilor, universităţi, ONG, MEdC, Inspectorate Şcolare, CCD

38. Axa 1. Domenii de intervenţie şi tipuri de proiecte • Asigurarea calităţii în FPC • Operaţiuni indicative: • Dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificărilor şi sprijin pentru comitetele sectoriale • Implementarea sistemelor de asigurare şi management al calităţii în FPC la nivel de sistem şi furnizor în conformitate cu Cadrului European pentru Asigurarea Calităţii • Implementarea sistemului de credite transferabile în FPC • Studii şi analize pentru îmbunătăţirea sistemului de FPC • Dezvoltarea de reţele şi parteneriate pentru promovarea unui mediu adecvat învăţării la locul de muncă • Sprijin pentru furnizorii de FPC şi dezvoltarea ofertelor de FPC Beneficiari eligibili: CNFPA; MEdC, MMSSF, furnizori de FPC, etc. • Implementare domeniu: OI POS DRU

39. Axa 2 – domenii de intervenţie • Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a şcolii Operaţiuni indicative: • Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; • Sprijin pentru dezvoltarea de programe/pachete integrate pentru creşterea accesului şi participării la educaţie a copiilor provenind din grupuri vulnerabile, inclusiv alocaţii individuale şi sprijin pentru familiile acestora • Acces egal la educaţie la învăţământ preşcolar • Programe de tip ,,Şcoala după Şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială; • Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea celor care au părăsit şcoala timpuriu, inclusiv programe de educaţie de tip “a doua şansă” • Furnizarea de orientare şi consiliere pentru persoane elevii expuşi riscului de părăsire timpurie a şcolii şi pentru cei care au părăsit şcoala Tipuri de proiecte: -Educaţia de tip “a doua şansă” - Proiecte de tip “Grădiniţa de vară” - Proiecte de tip “Şcoala de după şcoală” - Proiecte de furnizare a orientării şi consilierii - Campanii de conştientizare - Sprijin pentru familiile aflate în dificultate şi pentru copii acestora - Sprijin pentru dezvoltarea educaţiei preşcolare Beneficiari eligibili: şcoli, ISJ, ONG, etc.

40. 4. Managementul proiectelor

41. Ciclul de viaţă al unui proiect

42. Etapa 1: Programare – Stabilirea liniilor generale şi principiilor ce stau la baza selectării domeniilor de interes (pe baza strategiilor europene şi naţionale – ex. PRAI, PRAO). Etapa 2: Identificare – Analizarea problemelor şi nevoilor diferitelor grupuri interesate pentru identificarea proiectelor şi acţiunilor posibile şi chiar elaborarea unui studiu de pre-fezabilitate/ a unui portofoliu de proiecte.

43. Etapa 3: Pregătire (denumită şi proiectare, formulare) – Stabilirea obiectivelor proiectului, împreună cu factorii interesaţi, pregătirea propunerii de proiect, inclusiv a indicatorilor de evaluare şi schiţarea unei propuneri de finanţare. Etapa 4: Finanţare – Formularea propunerii de finanţare de către finanţatorul proiectului şi acceptarea sau respingerea acestei propuneri de către promotor. În cazul acceptării, semnarea contractului de finanţare.

44. Etapa 5: Implementare – Alocarea resurselor planificate în vederea atingerii obiectivelor proiectului, executarea activităţilor planificate, monitorizarea şi raportarea progreselor, aplicarea măsurilor corective necesare Etapa 6: Evaluare – Evaluarea, cât mai obiectivă, analizează programarea, implementarea şi rezultatele unui proiect în derulare sau finalizat. Scopul evaluării este de a determina relevanţa şi îndeplinirea obiectivelor iniţiale, eficienţa dezvoltărilor ulterioare posibile, impactul, sustenabilitatea. Evaluarea trebuie să furnizeze informaţii credibile şi utile, care să permită atât corectarea deficienţelor cât şi înglobarea experienţei acumulate în procesele decizionale viitoare.

45. Elemente fundamentale de management al proiectelor • Analiza problemei, utilizând digrama cauză-efect, analiza SWOT, cadrul logic matriceal etc. • Elaborarea cu atenţie a documentelor esenţiale, pentru fiecare fază, în scopul asigurării informării complete şi corecte a factorilor de decizie. • Consultarea şi implicarea permanentă a factorilor interesaţi. • Formularea cu claritate a obiectivelor proiectului, în conexiune cu nevoile grupului/grupurilor ţintă identificate şi concentrarea eforturilor asupra realizării acestora. • Înglobarea elementelor de asigurare a calităţii în elaborarea propunerii de proiect.

46. I. Analiza problemei Instrumente: Diagrama cauză-efect (diagrama Ishikawa), analiza SWOT, cadrul logic matriceal sau alte instrumente de analiză menite să identifice cauzele unor aspecte ce trebuie remediate, ierarhia problemelor, legăturile de cauzalitate etc. Etape: 1. Definirea precisă a subiectului analizei (şi, implicit, a grupului ţintă), precum şi a cadrului analizei; 2. Identificarea problemelor majore cu care se confruntă grupul/grupurile ţintă; 3. Prezentarea analizei într-un format clar, uşor de înţeles, cu ierarhizarea problemelor/necesităţilor/cauzelor (diagrama cauză-efect, diagrama arborescentă etc.).

47. a. Diagrama Ishikawa Definiţie: Instrument grafic folosit pentru a explora şi prezenta păreri în legătură cu cauzele de variaţie pentru un proces. (Mai poartă denumirea de diagramă cauză-efect sau diagrama “os de peşte”). Scop: Identificarea principalelor cauze care contribuie la existenţa unei probleme identificate. Aceste cauze sunt apoi analizate pentru a fi îndepărtate. De asemenea, diagrama ilustrează relaţiile care se stabilesc între cauzele determinante pentru un anumit efect. Conduce la îmbunătăţirea gradului de înţelegere a problemelor complexe. De regulă se realizează pe hârtie sau pe tablă, dar există şi programe pe calculator care pot fi folosite în acest sens.

48. Elaborarea diagramei Ishikawa 1. Identificarea problemei (efectului) - trebuie formulată în termeni clari - trebuie agreată de toţi membrii grupului 2. Problema devine “capul peştelui” - se desenează coloana vertebrală. • Stabilirea cauzelor principale ale problemei - prin brainstorming 4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi. 5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale 6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi. 7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit - de obicei pe 4 sau 5 niveluri. 8.Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor - poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice. 9. Adoptarea de decizii

49. Exemplu • Paşii 1 & 2: Abandon şcolar crescut în rândul copiilor romi (“coloana”) (“capul peştelui”)

50. Paşii 3 & 4: Specificitatea culturală Cauze materiale Abandon şcolar crescut în rândul copiilor romi Cauze psihologice Cauze pedagocice