BAROMETRUL PRODUCTIVIT ĂŢII MUNCII

1. BAROMETRUL PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Liviu Voinea Lucian Albu Radu Filip

2. Dinamica salariaţilor şi câştigului salarial • În primele zece luni din 2010 numărului salariaţilor s-a redus în sectorul public cu 88,3 mii (-6%) şi în sectorul privat cu 83 mii (-2,9%). • Salariul mediu net lunar la nivel naţional a crescut în perioada noiembrie 2009 - noiembrie 2010 cu 11 lei (0,8%). Aceasta înseamnă o scădere a puterii de cumpărare cu 7% (avînd în vedere inflaţia anualizată de 7,9%). • Salariul la privat a ajuns să îl depăşească în medie pe cel la stat

3. Salariile mici nu înseamnă productivitate mare • Salarii mai mici nu înseamnă, aşa cum greşit cred unii, productivitate mai mare, ci înseamnă pe de o parte un stimulent mai mic pentru muncă – şi implicit scăderea producţiei -, iar pe de altă parte un consum mai mic – şi implicit noi disponibilizări şi amânarea reluării creşterii economice. Imediat după tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, economia a reintrat în recesiune, deşi anterior acestei măsuri, în trimestrul II 2010, înregistrase o uşoară revenire (+0,3%).

4. Salarii vs. Productivitate, 2010

5. Alţi determinanţi ai productivităţii • Scădereanumărului de salariaţinu a făcuteconomiaromâneascămaicompetitivă, cidoar a ajustatcosturile de producţie. Dar valoareaadăugatăbrutădepindenu de numărul de salariaţiînprimulrând, ci de gradul de tehnologizareşicalitateautilajelor, de eficienţaorganizăriişi de management, de guvernanţacorporativă, de nivelul de sofisticare al produselor (careinfluenţeazăşipreţul). Româniastăprost la toateacestecapitoleiardisponibilizărileînmasă, atât la statcâtşi la privat, nurezolvă problema productivităţii.

6. Productivitatea muncii, RON / persoană ocupată

7. Productivitatea muncii, RON/oră lucrată

8. Observaţii privind productivitatea • Cea mai mare productivitate se înregistreazăîntr-un sector (financiar-bancar) care stimuleazăimporturileşiacumularea de datorie, nu exporturileşiacumularea de resurse. • Productivitatea peste mediedinsectorulfinanciar nu are efect de antrenareînrestuleconomiei, ceea ce exprimăcosturileridicate ale intermedieriifinanciarepentrucei care apelează la acesteservicii. • Productivitateamunciiînagricultură este dezastruoasă, încondiţiileîn care peste un sfertdinpopulaţiaocupatăactiveazăînacestsector. Decirestulpopulaţieiocupatetrebuiesărecuperezedecalajul de productivitatecreat de acestsector. • Sectorul de servicii are o productivitatesubstanţial mai micădecâtsectorulindustrial (atâtînainte de crizăcâtşipeparcursulacesteia), contraraşteptărilorşiexperienţeieuropene, ceea ce înseamnăcănicimăcarprinschimbareastructuriiocupăriidinspresectorulindustrialcătresectorul de serviciiproductivitateamuncii nu va creşteînRomâniaşiconvergenţacu UE nu va fi facilitată. O explicaţieposibilăconstăîneconomiasubterană, foarteprezentăînsectorul de servicii (astfelîncâtvaloareaadăugatădinacestsector nu este integralraportată).

9. Productivitatea muncii, ramuri ale industriei prelucrătoare, mii RON/angajat

10. Analiza productivităţii în industrie • Majoritatea sectoarelor din industria prelucrătoare se găsesc sub productivitatea medie. • Sectoarele cu cea mai mare productivitate, de prelucrare a ţiţeiului şi industria tutunului, sunt orientate către distribuţie şi consum intern. • Alte sectoare cu productivitate peste medie sunt şi ele orientate către consum intern: industria de băuturi şi cea farmaceutică. Productivitatea peste medie din prelucrarea lemnului se explică probabil prin munca la negru în această industrie (dominată de zilieri). • Singurele sectoare orientate către export şi cu productivitate peste medie sunt industria metalurgică şi fabricarea autovehicolelor de transport rutier, dar valorile sunt totuşi apropiate de medie. • Industriile tradiţionale de export precum cea de îmbrăcăminte, pielărie sau mobilă înregistrează productivităţi scăzute. • Fabricarea calculatoarelor şi fabricarea de maşini şi utilaje sunt probabil intensive tot în forţă de muncă, din moment ce au productivităţi sub medie, deci au o componentă redusă de inovaţie şi seamănă mai degrabă cu industria textilă şi de îmbrăcăminte din acest punct de vedere. • Productivitatea scăzută din sectorul construcţiilor metalice se explică probabil prin scăderea masivă a producţiei pe fondul crizei imobiliare.

11. Productivitatea muncii, economii europene, UE27=100

12. Analiza comparativă a productivităţii • CreştereaproductivităţiimunciiînRomâniaîntre 2000-2008 nu a fostsingulară, toateţărilecucareRomâniaconcureazădirectînregistrânddinamicipozitive. • România, a căreiproductivitate se situează la 48% din media europeană, se aflăsemnificativînurmaCroaţiei, MacedonieişiTurciei, ţărinemembre ale UE încă. Cu o productivitateatât de scăzută, Românianupoategăsiînexporturiprincipalul motor de relansareeconomică. • Singureleţăridin UE careauînregistratscăderi ale productivităţiimunciiîn 2009 aufostRomânia, Lituania şi Grecia (vezişitabelul A3), practicţărileeuropenecareauaplicat cele maiseveremăsuri anti-criză. Cum încazulRomânieiacestemăsuriauculminatîn 2010, neaşteptămcadinamicanegativă a productivităţiisă fi continuat.

13. Rata de schimb reală efectivă, deflatată cu costul unitar al forţei de muncă pe ansamblul economiei

14. Rata de schimb reală efectivă, deflatată cu costul unitar al forţei de muncă în industria prelucrătoare

15. Analiza REER • Între 2005 şi 2008 costul unitar cu forţa de muncă a dus la dublarea REER (NEER a crescut de 4 ori între 2000 şi 2008 şi tot de două ori între 2005 şi 2008). Criza a provocat o depreciere reală – se confirmă astfel faptul că tăierea salariilor este echivalentul unei deprecieri a cursului de schimb – dar nivelul la care ne-am întors este cel din 2007. • Pierderea masivă de competitivitate din perioada 2005-2007 nu a fost compensată, şi exporturile nu pot creşte în mod sustenabil plecând de la acest nivel al ratei reale de schimb (depreciat faţă de 2008 dar cu cca.70% mai apreciat decât în 2005).

16. Indicatori structurali • Fondul total de salarii (stat plus privat) 67% din PIB, doar marginal mai mare decât media europeană de 66% din PIB. • Dar sarcina fiscală asupra forţei de muncă, la 43% din salariul brut, este cea mai mare dintre toate ţările europene cu care România concurează în materie de export, şi e depăşită doar de fiscalitatea din Germania, Franţa, Belgia şi Austria. • Capcana şomajului: 70% - lipseşte motivaţia de a ieşi din şomaj. • Capcana salariului mic: 30% - dar nediferenţiată în funcţie de status, din cauza lipsei deductibilităţilor fiscale.

17. O economie orientată către export? • Speranţa în schimbarea rapidă a modelului de creştere economică de la unul bazat pe consum la unul bazat pe export nu este întemeiată, întrucât: • Sectoarele orientate către export înregistrează productivităţi mai mici decât sectoarele orientate către consum intern, chiar şi în condiţiile crizei economice. • Rata reală efectivă de schimb este mult apreciată faţă de nivelul din 2005. • Productivitatea este chiar sub nivelul unor ţări candidate la UE.