Coridorul Ve rde al Dunării de Jos

1. CoridorulVerde al Dunării de Jos Rezervaţia naturală Cama Dinu

2. În data de 5 iunie 2000, s-au semnat la Bucureşti două documente în domeniul protejării naturii şi a conservării biodiversităţii : -Acordul privind cooperarea în zona formată din ariile protejate ale Deltei Dunării -Declaraţia privind cooperarea în legătură cu crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare • Guvernul României a iniţiat, în cooperare cu guvernele Bulgariei, Ucrainei şi Moldovei, crearea unui Coridor Verde al zonelor umede naturale de-a lungul Dunării Inferioare.

4. Principiile “Declaraţiei de cooperare pentru crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare” : -refacerea cadrului natural al fluviului şi afluenţilor săi, -conservarea diversităţii biologice, restaurarea ecologică şi protejarea pădurilor din luncă, -dezvoltarea unor sisteme de agricultură durabilă.

5. Calitatea apei Dunării este foarte importantă pentru multe din utilizările sale. Factorii de ameninţare sunt cei legaţi de activităţile umane şi cei determinaţi de fenomene naturale. Oamenii, aşezările umane, industria, agricultura, majoritatea tipurilor de activităţi desfăşurate de-a lungul Dunării şi a afluenţilor săi au un impact negativ asupra mediului înconjurător din bazinul Dunării şi apoi asupra Mării Negre în care se varsă Dunărea.

6. Luând în considerare cele de mai sus, esteimportant să semonitorizeze starea factorilor de mediu pentru a se putea interveni în timp util în sensul diminuării/eliminării efectelor negative.

7. Pentru protejarea biodiversităţii în zonă şi venind în întâmpinarea ,,Declaraţiei privind cooperarea în legătură cu crearea Coridorului Verde al Dunării Inferioare”,în 2000 a fost propus un proiect din cadrul celor pentru protecţia zonelor umede: “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării – proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama Dinu”

8. Proiectul a fost propus de Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu, răspunzând unor imperative legate de dezvoltarea capacităţii managementului de mediu la nivelul standardeloreuropene.

9. Proiectul APM Giurgiu “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării” a venit în întâmpinarea Programului “Coridorul Verde al Dunării Inferioare - Sectorul Românesc – Reţea Ecologică Regională” ca parte a Strategiei Paneuropene de conservare a diversităţii biologice şi a peisajului şi aplică reglementările Directivelor UE din domeniul conservării capitalului natural: - Directiva 92/43 privind Conservarea Habitatelor naturale a Florei şi a Faunei - Directiva 79/409 privind conservarea păsărilor - Directiva cadru în domeniul apelor 2000/60

10. Prin programul de finanţare PHARE 2001 de Cooperare Transfrontalieră, Ministerul Integrării Europene a implementat proiectul “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării – Proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama Dinu”, urmărind sprijinirea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor în punerea în practică a politicii cadru de management al mediului pentru fluviul Dunărea.

11. Unul din scopurile proiectului a fost acela de a studia influenţa variaţiilor factorilor de mediu asupra florei şi faunei din zona Cama Dinu.

12. Obiectivele generale ale proiectului • Implementarea unei politici cadru de management al mediului pentru fluviul Dunărea; • Protejarea ostroavelor Cama Dinu

13. Obiectivele specifice au inclus: • Inventarierea florei, faunei şi habitatelor din zona ostroavelor Cama Dinu; • Inventarierea speciilor şi habitatelor pe cursul comun româno-bulgar al Dunării; • Elaborarea unei baze de date privind biodiversitatea şi calitatea factorilor de mediu din zonă; • Achiziţionarea de echipamente pentru laboratorul APM; • Achiziţionarea unei nave de studiu; • Construirea pe ostrov a unui centru de supraveghere a mediului.

14. “Zona ostroavelor Cama Dinu” este definită ca fiind zona de pe Fluviul Dunărea şi pădurea inundabilă de pe bancul stâng adiacent dintre kilometrii de fluviu 501 şi 521. • Partea inferioară a întinderii este în conexiune directă cu zona insulelor Liuliak, unde se doreşte a fi lansat un proiect în oglindă pe partea bulgară a fluviului Dunărea.

16. Pe harta topografică din anul 1970 apărea un singur ostrov. În prezent acesta este divizat de un braţ al Dunării pe direcţia SV-NE, în două unităţi distincte cu caracteristici biogeografice şi evoluţii diferite.

17. Partea superioară include ostrovul Păsărica, o insulă naturală a Dunării cu vegetaţie originalăşi comunităţi de plante şi animale de importanţă deosebită. Din punct de vedere al biodiversităţii, există un braţ al fluviului valoros pe partea româneasca a Fluviului Dunărea în apropierea insulei Păsărica.

18. Insula Păsărica a atras atenţia biologilor prin numărul mare de populaţii care cuibăresc în acest loc.

20. Peisajul Luncii inundabile a Dunării Inferioare în acest sector a suferit modificări, datorate atât influenţei factorilor locali naturali, cât şi celor antropici.

21. Îndiguirea acestui subsector, din motive economice, şi utilizarea resurselor naturale - silvicultură, extracţii de minerale, la nivelul luncii, au produs schimbări în peisajul natural, păstrându-se totuşi şi areale cu o bogată diversitate biologică, în special faună ornitologică.

22. Complexul ostroavelor Cama Dinu deţine o deosebită valoare din punct de vedere hidromorfologic, silvic şi ornitologic. Aici staţionează pentru hrănire şi popas numeroase specii de păsări (egreta mică, stârcul cenuşiu), multe dintre ele fiind înscrise în Convenţia de la Berna la care România a aderat.

23. Zona ostroavelor este prielnică cuibăritului cormoranilor, care reprezintă specia cea mai abundentă în această zonă.

24. O surpriză plăcută pentru biologi a fost descoperirea unei populaţii de lopătari, specie rară pentru zona Dunării Inferioare.

25. Pe ostroave s-au identificat specii de plop negru, care sunt adevăraţi martori ai trecerii vremii, având vârste de multe zeci de ani.

26. Acest proiect a reprezentat un pas important în valorificarea resurselor naturale ale Luncii Dunării, după o lungă perioadă de stagnare a interesului în acest sens, o primă încercare de punere sub protecţie a zonelor umede din această regiune.

27. Proiectul a avut ca rezultate: • Punerea bazei unuisistem integrat de monitorizare • Inventarierea detaliată a florei, faunei şi a habitatelor de-a lungul Dunării, cu deosebire în zona ostroavelor Cama Dinu • Realizarea uneibaze de date asupra stării mediului în zona ostroavelor care să fie folosită la monitorizarea în continuare a zonelor umede ale Dunării • Realizarea documentaţiei pentru declararea unor noi arii protejateîn cadrul “Coridorului Verde al Dunării Inferioare”, inclusiv a ostroavelor Cama Dinu şi Păsărica;

28. Rezervaţia naturală Cama-Dinu-Păsărica a fost declarată prin H.G. 1143/2007 (M.O. nr. 691 / 11.10.2007) Suprafaţă: 2400 ha Localizare: teritoriul administrativ al localităţilor Slobozia, Malu, Vedea, Cetăţuia şi Găujani  inclusă în siturile Natura 2000 Gura Vedei- Şaica-Slobozia-SCI şi Vedea Dunăre-SPA

29. Rezultate ale cercetărilor ştiinţifice:- s-au inventariat 1349 specii de faună în zona ostroavelor Cama Dinu şi 2224 specii în partea studiată a Coridorului Verde, unele considerate de mare importanţă, fiind specii relicte din perioada glaciară, altele menţionate pentru prima dată în RomâniaDe exemplu: - 7 specii de lilieci (specii de deosebit interes pentru protejare) - o specie de fluture rară în Europa (din grupa Papilionidelor) - broasca ţestoasă de baltă, tritonul (incluse în lista speciilor periclitate)

31. Au fost identificate peste 314 specii de plante, inclusiv plante acvatice,17 specii de muşchi, 7 specii de ciuperci – multe dintre ele protejate prin lege fiind specii ameninţate, vulnerabile, periclitateDe exemplu: - ghiocelul de baltă - nufărul alb - otrăţelul de baltă - clopoţei- mărul lupului, etc

33. Au fost achiziţionate echipamente performante pentru laboratorul APM Giurgiu, necesare pentru măsurătorile şi analizele care se efectuează în cadrul activităţilor de monitorizare a calităţii aerului, apei, sedimentelor şi biotipului pe un important sector al Dunării.

34. Acurateţea acestor echipamente facilitează conformarea la cerinţele acquis-ului comunitar.

35. Pentru efectuarea excursiilor de studiu şi pentru prelevarea de probe în vederea analizelor, a fost achiziţionată o navă care asigură legătura cu zona ostroavelor Cama Dinu. Această navă se află în custodie la Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu.

36. Centrul de supraveghere a calităţii mediului în zona Cama Dinu oferă cadrul necesar studierii şi monitorizării biodiversităţii ostroavelor.

37. Proiectul pilot pentru zona Cama Dinua deschis calea unor iniţiative similare de-a lungul întregului sector româno-bulgar de pe fluviul Dunărea. Funcţionarea efectivă a Coridorului Verde depinde de un management durabil şi adecvat în această regiune.

38. DBU Deutsche Bundesstiftung Umwelt - Fundaţia Germană de Mediu - a finanţat proiectul “Protecţia şi restaurarea transfrontieră de-a lungul Coridorului Verde al Dunării de Jos, Bulgaria şi România”. Unul din obiectivele majore ale proiectului a fost elaborarea unui plan de management pentru rezervaţia Cama Dinu.

39. Refacerea inestimabilului decor natural al Dunării, cu toate avantajele economico-sociale pe care le-ar aduce comunităţii locale, dar mai ales cu asigurarea pe termen lung a mediului sănătos atât de necesar generaţiilor care vor urma, constituie unul din obiectivele prioritare ale politicii de dezvoltare durabilă a judeţului Giurgiu.