Download
1 / 61
630 likes | 925 Vues
Introducere: Credinta si Societate. Crestinul si lumea: ?in lume dar nu ca lumea"Ioan 17: ?nu te rog sa-I iei din lume?"?cum m-a trimis pe mine Tatal in lume asa va trimit si eu pe voi in lume"Privatizarea religiei: dif. cauze in V
E N D
1. DIMENSIUNEA SOCIALA A RECONCILIERII
Pastor Conf. univ. dr. Corneliu Constantineanu
2. Introducere: Credinta si Societate Crestinul si lumea: in lume dar nu ca lumea
Ioan 17: nu te rog sa-I iei din lume
cum m-a trimis pe mine Tatal in lume asa va trimit si eu pe voi in lume
Privatizarea religiei: dif. cauze in V & E
sfrsitul sec. XIX si nceputul sec. XX --scepticism general cu privire la rolul si locul religiei n arena sociala
o rentoarcere spectaculoasa si oarecum neasteptata a fenomenului religios ca factor important n sfera publica.
3. Religie si Democratie Rezultatele unei decade de studii empirice conduse n ntreaga lume de Universitatea Emory privind sursele religioase si dimensiunile drepturilor omului si democratia au confirmat faptul ca
religia este o dimensiune vitala a oricarei democratii ntruct ofera cadrul de referinta si valorile cele mai nalte si da context si coerenta structurii comunitatilor umane si culturilor
4. Religie si Democratie Religia este o conditie ineradicabila a persoanelor si comunitatilor umane. Religia furnizeaza invariabil sursele si scarile de valori prin care multe persoane si comunitati se guverneaza si se masoara pe ele nsele. Religia furnizeaza invariabil sursele si treptele de demnitate si responsabilitate, rusine si respect, restituire si reconciliere de care democratia si drepturile omului are nevoie pentru a supravietui si a nflori.
John Witte Jr. Introduction: Pluralism, Proselytism, and Nationalism in Eastern Europe,
n Journal of Ecumenical Studies, vol. XXVI, 1999, p.1.
5. Religie si Democratie Rezultatul studiului > paradox religie si democratie
Concluzii asemanatoare sunt confirmate de sondaje facute n ultimii ani privind atitudinile religioase n Europa Occidentala si n Europa Centrala si Rasariteana.
6. Atitudinile religioase n Europa
n Europa Occidentala n medie trei din patru persoane sunt asociate cu o anumita religie
n Europa Rasariteana peste 80% din oameni se identifica pe ei nsisi ca fiind religiosi
Romnia este tara cu cea mai nalta rata din Europa n ceea ce priveste aderarea religioasa, avnd un procentaj uimitor de 99,96%
7. Religiozitate si Viata Publica: o Relitate Contradictorie! Cu toate acestea, implicatiile aceste nalte religiozitati pentru viata de zi cu zi a oamenilor si efectele acesteia asupra realitatilor concrete din Romnia n domeniul social, cultural, politic si economic prezinta o realitate tulburatoare si contradictorie.
Romnia, tara cu cel mai nalt nivel de religiozitate din Europa, este, de asemenea, printre primele tari n ce priveste coruptia, lipsa de ncredere, traficul de influenta, etc.
8. Religiozitate si Viata Publica: o Relitate Contradictorie! Cauzele pentru o asemenea stare de lucruri si pentru lipsa de corelare dintre religiozitatea predominanta si practica vietii de zi cu zi, sunt multiple
juxtapunere[a] identitatii (religioase-denominationale si etnice-nationale) combinata cu ura si suspiciunea cultivata ntre diversele grupuri religioase sunt explicatii posibile att pentru adaptarea impersonala/nereflectiva si pentru practica vietii religoase de azi ct si pentru reticenta de a accepta perspective diferite de cele personale. Astfel de atitudini pot conduce doar la absenta oricarui fel de dialog onest, constructiv ntre diferitele grupuri religioase.
Rogobete, Between Fundamentalism and Secularization, p. 116
9. Religiozitate si Viata Publica: o Relitate Contradictorie! Discrepanta nu invalideaza ideea ca religia/ credinta are potential pentru a fi un factor pozitiv, pentru schimbarea la nivel social, economic si politic. Totusi ea arata cel putin doua lucruri:
mai nti, faptul ca potentialul religios nu este automat translatabil n realitatile sociale; si
n al doilea rnd, ca nu orice fel de religiozitate poate contribui efectiv la dezvoltarea si bunastarea omului.
10. Religia bolta sacra si universul simbolic Religia profund nradacinata n constiinta oamenilor
Factorul religios nu poate fi astfel ignorat sau neglijat ntruct el joaca un rol major n structura societatii umane:
n cuvintele sociologului Peter Berger, religia reprezinta bolta sacra sau universul simbolic n care oamenii traiesc si care i ajuta sa integreze diversele aspecte ale vietii, oferind astfel o ntelegere cuprinzatoare a realitatii si semnificatiei vietii
De aceea credinta si Dumnezeul cuiva reprezinta pentru cei mai multi oameni religiosi realitatea suprema careia i acorda ntreaga lor loialitate.
11. Credinta: punctul de referinta suprem Astfel, credinta si/sau Dumnezeu pentru multi oameni ramne nca punctul de referinta suprem pentru viata sa si nici o impunere din exterior si nici o masura legislativa nu va fi n stare sa formeze n mod fundamental conceptia despre lume si viata a credinciosului asa cum o va face credinta sa.
12. Credinta o resursa De aceea este obligatoriu sa gasim resurse corespunzatoare n interiorul credintei noastre care ne vor face n stare sa traim n mod autentic mpreuna cu semenii nostri.
13. Cautnd resurse n ultima instanta, pentru o practica eficienta si benefica a credintei si pentru ca potentialul acesteia sa aduca speranta, compasiune, reconciliere si vindecare sociala, trebuie sa gasim resurse n Sriptura si sa le explicam ntr-o maniera relevanta fata de realitatile politice si sociale ale comunitatilor
14. Cautnd resurse Avem nevoie sa exploram si sa articulam cu claritate si cu putere acele aspecte ale credintei noastre care ne nvata cum sa-i iubim pe semenii si pe vrajmasii nostri, cum sa ne raportam celuilalt; avem nevoie sa accentuam acele nvataturi care promoveaza demnitatea umana, dreptatea, iubirea, iertarea, pacea si reconcilierea.
Astfel, exista o nevoie de a descoperi si dezvolta o religiozitate care sa fie benefica oamenilor si care sa contribuie la dezvoltarea umana n general.
15. Textele biblice pauline o resursa: Reconcilierea Un studiu specific asupra scrierilor apostolului Pavel, si n special a accentului pe care el l pune pe dimensiunea sociala a reconcilierii, este un pas concret spre un folosirea uneia dintre cele mai importante resurse
preocuparea suprema a lui Pavel nu o constituie doar doctrina sau teologia de dragul ei nsasi, ci viata oamenilor n situatii istorice concrete; teologia este esentiala dar ea nu este niciodata detasada de viata, de un anume fel de viata
Teologia si etica apartin una celeilalte, credinta si caracterul sunt inseparabile. Gasim aceasta dinamica complexa la Pavel, prin care credinta unei persoane determina un anumit fel de viata si comportemenul acesteia are o puternica baza teologica.
16. Teologie & etica la Pavel n scrierile sale, apostolul Pavel nu le spune crestinilor pur si simplu ca trebuie sa se poarte cu un spirit de reconciliere fata de ceilalti, ci le spune si de ce, oferindu-le astfel temeiul cel mai puternic posibil pentru practica reconcilierii Dumnezeu se reconciliaza cu vrajmasii Sai.
Mai mult, si tot la fel de semnificativ, Pavel arata, de asemenea, crestinilor cum sa traiasca ntr-o maniera reconcilianta cu ceilalti, oferindu-le astfel modelul pentru a practica reconcilierea iubirea datatoare de sine a lui Isus n viata Sa traita n supunere, n moartea Sa pe cruce si n nvierea Sa.
17. Reconcilierea: urgenta si importanta conceptului realitatile tragice ale utimilor ani din Balcani, n contextul unor tendinte mondiale mereu crescnde spre nationalism radical, escaladarea conflictelor rasiale, etnice si religioase, ca si amplificarea diverselor forme de intoleranta si excludere
primatului reconcilierii n teologia crestina si n traditia biblica
18. Reconcilierea: urgenta si importanta conceptului Baum observa ca desi evanghelia crestina cheama biserica sa exercite slujba reconcilierii n situatii marcate de conflict si ostilitate, bisericile au exercitat arareori aceasta slujba de mpacare; chiar si acolo unde este prezenta o astfel de slujba ea este nca o activitate de pionierat.
Gregory Baum si Harold Wells (editori) The Reconciliation of Peoples: Challenges to the Churches (Geneva: WCC Publications, 1997), 184-192 (italicele sunt n textul original).
19. Semnificatia sociala a reconcilierii absenta reflectiei legate de semnificatia sociala a reconcilierii:
Miroslav Volf descopera, n studiile teologice de specialitate o absenta tulburatoare a unor tentative sustinute de a lega convingerile de baza privind reconcilierea de forma responsabilitatii sociale a bisericilor. The Social Meaning of Reconciliation, n Transformation 16:1 (1999), 8.
o privire de ansamblu asupra literaturii exegetice pauline pe tema reconcilierii ne reveleaza o situatie similara adica absenta reflectiei legate de semnificatia sociala a reconcilierii
20. Dimensiune sociala a reconcilierii n scrierile Apostolului Pavel Exista vreo dimensiune sociala a reconcilierii la Pavel?
Este reconcilierea, n viziunea lui Pavel, limitata la un anumit cuvnt sau este ea exprimata printr-o multitudine de simboluri si metafore?
Care este temelia cristologica a reconcilierii?
Care este maniera n care Pavel i aduce la un numitor comun pe Evrei si Neamuri, oameni cu origini diferite, din contexte diferite, cu identitati diferite, asa nct acestia sa traiasca n pace si unitate unii cu altii si sa depaseasca frontierele diferentelor care i separa, formnd o singura comunitate unita?
Mai mult dect att, prezinta cumva Pavel reconcilierea lui Dumnezeu cu lumea prin moartea si nvierea lui Hristos ca temei si model al reconcilierii dintre oameni?
21. Scopul studiului scopul mai amplu al acestui studiu include o interpretare a ntelegerii de catre Pavel a reconcilierii lui Dumnezeu cu lumea n Hristos, de asa o maniera nct sa ramnem corecti din punct de vedere exegetic si relevanti fata de nevoile sociale si politice de reconciliere n contextul actual al Romniei.
22. Resursa Credem ca o noua ntelegere si explicare a sensului social al reconcilierii n gndirea apostolului Pavel va constitui o sursa importanta pentru eforturile noastre de gasi baze biblice solide si un model pentru implicarea lor pe plan social si pentru responsabilitatea lor n lume, si n cele din urma pentru a pregati comunitatile rel. din Romnia pentru a actiona ca agenti ai mpacarii prin ndeplinirea slujbei reconcilierii.
23. Consideratii Metodologice Arhitectura complexa a teologiei apostolului Pavel
Care sunt cele mai importante teme ale teologiei pauline?
Care sunt factorii cruciali care au influentat gndirea sa teologica?
Care este semnificatia teologiei sale pentru viata bisericii n lumea contemporana?
24. Stabilirea parametrilor cercetarii Traditional, studiile legate de reconciliere la Pavel s-au concentrat asupra a patru pasaje n care apare terminologia katallassoo/katallagei si anume:
Romani 5:1-11, 2 Corinteni 5:11-21, Efeseni 2:11-22 si Coloseni 1:15-23.
25. Stabilirea parametrilor cercetarii
Prezentul studiu, se ndeparteaza de abordarea de tip studiu lexical argumenteaza pentru un simbolism complex al reconcilierii pe care Pavel l foloseste: pace, dragoste, buna primire, unitate, acceptare, si prietenie
Acest lucru este necasar datorita teologizarii dinamice a lui Pavel si naturii contextuale a scrierilor sale.
Romani 5-8 si Romani 12-15
26. STUDIILE PAULINE PE TEMA RECONCILIERII: O TRECERE N REVISTA A LITERATURII DE SPECIALITATE Studiile exegetice pauline pe tema reconcilierii s-au concentrat n principal pe trei domenii de analiza:
Originea conceptului de reconciliere
Semnificatia reconcilierii n teologia lui Pavel
reconcilierea ca element esential al ispasirii (V. Taylor)
Reconcilierea ca punct central al teologiei pauline (R. Martin)
Reconcilierea ca si concept marginal la Pavel (E. Kasemann)
Reconcilierea Concept paulin important (Fitzmyer, Ridderbos, Stuhlmacher, Gloer )
Natura Reconcilierii
27. Reconcilierea paulina n literatura exegetica: Studiile exegetice se limiteaza exclusiv asupra celor patru pasaje clasice: Rom. 5: 10-11; 2 Cor. 5:14-21; Col. 1:20-21; Efes. 2:11-22. nvatatura de baza despre reconciliere este prezentata n urmatoarele cinci puncte:
Dumnezeu este ntotdeauna subiectul reconcilierii; el este cel ce reconciliaza lumea cu sine; Dumnezeu nu este reconciliat si nu se mpaca pe sine cu fiintele umane sau cu lumea; ntotdeauna oamenii sunt reconciliati cu Dumnezeu si sunt ndemnati sa se mpace cu El (2 Cor. 5:20); lui Dumnezeu i apartine initiativa de a aduce reconcilierea, n timp ce omul era nca n vrajmasie cu Dumnezeu;
Reconcilierea a fost transpusa n fapte prin moartea lui Hristos (Rom. 5:10);
28. Reconcilierea paulina n literatura exegetica: (3) Reconciliere denota o schimbare si transformare reala n relatia dintre Dumnezeu si fiintele umane, o restaurarea a partasiei cu Dumnezeu (2 Cor. 5:18; Rom. 5:10); schimbarea se refera la partea umana si afecteaza ntreaga viata (aici este folosit limbajul legat de creatia noua);
(4) pentru a intra n vigoare, reconcilierea trebuie sa fie nsusita;
(5) exista o lucrare a reconcilierii care trebuie ntreprinsa n lume de catre cei care au fost mpacati (2 Cor. 5:18-19).
Concluzie: majoritatea studiilor abordeaza chestiuni care au de a face, ntr-un fel sau altul, cu dimensiunea verticala a reconcilierii, dintre Dumnezeu si fapturile umane, la un nivel personal, religios, dar nu investigheaza semnificatia sociala a conceptului n teologia lui Pavel
29. De la creatie la noua creatie: cadrul fundamental al conceptiei lui Pavel despre reconciliere Contextul iudaic: Conceptia narativa despre lume a lui Pavel
Contextul social al lui Pavel
Contextul politic al lui Pavel
Evolutii recente n studiile pauline: dimensiunea politica
Religie si politica n lumea mediteraneana a primului secol
Pavel n cadrul ideologiei imperiale romane
Termenii politici ai lui Pavel
Concluzii
30. Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii Gordon Zerbe: Viziunea etica a lui Pavel este fundamental legata de viziunea sa rascumparatoare, ...fundamentul evangheliei proclamate de Pavel este viziunea sa despre o reconciliere si pace cosmica finala:
n miezul evangheliei lui Pavel sta viziunea sa despre retaurarea cosmica rascumpararea escatologica a ntregii ordini create. ... Pacea este una dintre caracteristicile esentiale ale acestei ordini viitoare a mntuirii. n timp ce limbajul pacii la Pavel se refera uneori la mntuirea escatologica per ansamblu, termeni ca reconcilierea cosmosului/tuturor lucrurilor si supunerea tuturor lucrurilor lui Hristos si lui Dumnezeu exprima de asemenea viziunea unei paci cosmice. ... Pentru Pavel, deci, termenul pace se refera fundamental la mntuirea fundamentala a ntregii persoane, a ntregii omeniri, si a ntregului univers. Se refera la starea normala a tuturor lucrurilor ordinea actiunii creatoare si rascumparatoare a lui Dumnezeu contrara dezordinii puterilor haotice ale lui Satan
Gordon Zerbe, Pauls Ethic of Nonretaliation and Peace, 181
31. Identitate, alteritate si reconciliere: Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii Dimensiunea sociala a reconcilierii la Pavel poate fi nteleasa adecvat n cadrul viziunii sale mai ample a reconcilierii tuturor lucrurilor n Hristos.
Aceasta viziune l-a inspirat de-alungul vietii si i-a dat impulsul de a fi antrenat n permanenta n practici reconciliatoare ntre evrei si Neamuri, ntre diversi indivizi sau grupuri din biserici, ntre crestini si outsideri.
Aceeasi viziune ntruchipata de viata lui Pavel a o ferit congregatiilor sale un stimulent n vederea gndirii si actionarii n aceeasi maniera si, binenteles, ne-a inspirat si pe noi sa constinuam a construi pe bazele acelei viziuni.
32. Identitate, alteritate si reconciliere: Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii Argumentul: ncepnd de la experianta radicala a convertirii si reconcilierii sale pe drumul catre Damasc, o viziune aparte a relitatii a nceput sa prinda contur la Pavel, viziune formata si nradacinata n povestea vietii lui Hristos: un univers de noi posibilitati si inovatii radicale se deschide acum n Hristos, cu implicatii serioase pentru toti cei ce traiesc n aceasta realitate noua.
Ca urmare, pentru Pavel a devenit clar faptul ca marea viziune a restaurarii si pacii din Isaia se mplinea n zilele sale. Si n aceasta viziune Pavel a gasit importante elemente concrete care sa contureze ulterior cu mai multa claritate conceptia si viziunea reconcilierii. Totusi, pentru a exprima un fenomen att de profund si complex, Pavel foloseste multe simboluri si concepte din contextul sau elenist, greco-roman.
Datorita experientei sale de reconciliere si visiunii Isaianice a pacii, Pavel confera expresie unui concept complex al reconcilierii, care are dimensiuni personale, sociale, politice si cosmice.
33. Identitate, alteritate si reconciliere: Viziunea lui Pavel asupra reconcilierii 1. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere
2. Contextul VT (Isaia): Substanta viziunii lui Pavel
3. Fundalul elenistic diplomatic pentru katallasoo/ katallagei, si schimbarea de paradigma a lui Pavel
4. Simbolismul reconcilierii la Pavel:Viziunea prinde contur
34. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere aceasta experienta a reconcilierii a conturat existenta apostolica a lui Pavel (Wolff)
1. reconcilierea este pur si simplu darul gratios al lui Dumnezeu oferit unei omeniri nstrainate si razvratite
Experimentarea de catre Pavel pe plan personal a iertarii, gratiei si reconcilierii, i-au revelat natura radicala a gratiei lui Dumnezeu, a unui Dumnezeu care si-a cautat vrajmasii. Victima preia initiativa
asimetria reconcilierii (Schwbel )
35. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 2. n al doilea rnd, faptul ca Dumnezeu a mpacat lumea i este prezentat lui Pavel ca o realitate obiectiva.
acea experienta i-a dezvaluit lui Pavel natura, atitudinea si actiunea permanente ale lui Dumnezeu fata de o omenire nstrainata si rebela. Dumnezeu a mpacat lumea cu Sine odata pentru totdeauna!
36. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 3. n al treilea rnd, reconcilierea obiectiva este posibila prin moartea si nvierea lui Hristos, si de aceea Pavel se concentreaza asupra lui Hristos, reconciliatorul; de aceea, orice gnd de mpacare trebuie sa fie ntemeiat pe Hristos.
37. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 4. n al patrulea rnd, prin faptul ca Pavel evoca experienta convertirii sale, el doreste sa ndrepte atentia corintenilor catre experienta lor radicala de reconciliere prin harul lui Dumnezeu asa nct ei sa se poata purta diferit unii cu altii, si chiar cu dusmanii lor
38. Experienta de pe drumul catre Damasc: temelia viziunii lui Pavel despre reconciliere 5. n ultimul rnd, este semnificativ faptul ca pentru Pavel nu exista reconciliere fara un cost! - 2 Cor. 6
n virtutea mesajului care le-a fost ncredintat, crestinii stiu ca realitatea reconcilierii se poate raspndi dar cu un pret. ... ea reclama retragerea oricaror pretentii la retributie. Cel care ofera reconciliere este cel care trebuie sa plateasca pretul rennoirii relatiei n sensu l n care nu poate fi nici o retribuire pentru relele din trecut. (Schwbel)
39. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 Pe lnga reconcilierea lui Pavel, o citire atenta a acestui pasaj va evidentia alte aspecte importante ale vietii si gndirii sale care au fost fundamental influentate de de experienta sa pe drumul Damascului si care au contribuit la viziunea sa integrala despre reconciliere
40. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 1) O noua modalitate de ntelegere si construire a identitatii sale
Asa ca, de acum ncolo, nu mai cunoastem pe nimeni n felul lumii; si chiar daca am cunoscut pe Hristos n felul lumii, totus acum nu-L mai cunoastem n felul acesta. Caci, daca este cineva n Hristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi. (2 Cor. 5:16-17)
Am fost rastignit mpreuna cu Hristos, si traiesc... dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste n mine. Si viata, pe care o traiesc acum n trup, o traiesc n credinta n Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si S-a dat pe Sine nsus pentru mine. (Galateni 2:19c-20)
41. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 2) O alta corelatie semnificativa care rezulta din ntlnirea lui Pavel cu Hristos este o reorientare intelectuala, o noua modalitate de cunoastere a realitatii.
o reorientare intelectuala prin care ei au trebuit sa schimbe ntelegerea pe care o aveau despre natura umana si despre obligatiile ce decurg din noua lor relatie cu Dumnezeu, si n aeclasi timp o noua schema cosmica a lucrurilor. ... Prin ntoarcerea la Dumnezeu, lor li se cerea sa-si schimbe conceptia despre divin si despre slujirea acestuia; ei trebuiau sa gndeasca din nou natura umana, nu n termenii potentialitatii si virtutii umane, ci din perspectiva relatiei cu Dumnezeu si voia Sa; ei trebuiau sa-si reconstruiasca viziunea unei ordini cosmice cu una care este supusa judecatii divine n timp ce ei nsisi traiesc cu speranta eliberarii de aceasta judecata. Si prin toata aceasta noua ntelegere a lucrurilor strabate tema responsabilitatii lor morale (Abraham Malherbe, Conversion to Pauls Gospel)
42. Identitate, alteritate si reconciliere: 2 Cor.5-6 3) O noua modalitate de raportare la celialti, inclusiv la vrajmasi.
Ceea ce s-a schimbat, dupa Damasc, a fost preceptia sa, ntelegerea si modul de a-i aborda pe inamicii sai. De acum ncolo, nu mai cunoastem pe nimeni n felul lumii (5:16).
43. Contextul elenistic diplomatic al reconcilierii katallaso/katalagei este un grup de cuvinte grecesti folosite n diplomatia elenista, n contextul politico-militar pentru tratatele de pace, n relatiile comerciale pentru schimb, acord, sau plata monetare.
Se refera la restaurarea relatiilor diverselor grupuri sau interpersonale dupa o perioada de inamicitie ntre grupuri aflate n conflict sau nstrainate, care au culminat ntr-o perioada de prietenie
44. Paradigma standard a reconcilierii ntr-o forma foarte schematica, acestea erau elementele cele mai importante care reprezentau presupozitiile si logica paradigmei standard a reconcilierii:
1. Presupunnd ca o parte sau mai multe au comis o fapta rea care a dus la conflict, principiul de baza n paradigma standard era ca persoanele responsabile pentru conflict trebuie sa aiba initiativa restaurarii relatiilor si sa promoveze reconcilierea, n timp ce partea vatamata trebuia sa acepte de buna-voie oferta reconcilierii;
45. Paradigma standard a reconcilierii 2. Initiativa partii vinovate n reconciliere lua forma unei pledoarii, adeseori nsotita de un gest de afectiune si preocupare fata de persoana vatamata;
3. Pentru a mpaca partea vatamata si pentru a ajunge la reconciliere erau necesare reparatii. Aceasta era o conditie preliminara standard pentru reconcilierea ntre natiunile aflate n conflict;
46. Paradigma standard a reconcilierii 4. n actul reconcilierii erau implicate att beneficii ct si responsabilitati: unul dintre beneficii era cunoasterea faptului ca cineva si putea ndeplini ndatoririle cu ncrederea deplina ntr-o relatie restaurata; n privinta responsabilitatilor, cel reconciliat trebuia sa traiasca n lumina concordiei rennoite dintre cele doua parti si sa traiasca din moomentul mpacarii dincolo de orice repros.
47. Schimbarea facuta de Pavel n paradigma reconcilierii Ca si n cazul altor concepte, Pavel a construit pe baza altor idei asociate cu reconcilierea n contextul elenist, dar a facut-o ntr-un mod remarcabil. El re-concepe reconcilierea si schimba paradigma traditionala, aducnd n perspectiva cteva elemente noi. Sunt cteva schimbari semnificative pe care Pavel le aduce conceptului:
48. Schimbarea facuta de Pavel n paradigma reconcilierii 1. Partea vatamata sa preia initiativa n reconciliere
Primul lucru care trebuie observat este ca Pavel ia termenul folosit n diplomatie si politica, l aplica relatiei divin-uman (2 Cor. 5:18- 20; Rom. 5:10-11), si schimba paradigma, astfel nct Dumnezeu, partea vatamata sa preia initiativa n reconciliere.
aceasta este de o importanta monumentala, deoarece sugereaza o ntelegere a lui Dumnezeu radical noua si fara precedent. (Fitzgerald)
49. Schimbarea facuta de Pavel n paradigma reconcilierii 2. Moartea lui Hristos poate fi nteleasa ca plata reparatorie necasara pentru reconcilierea efetiva ntre Dumnezeu si omenire.
Schimbarea pe care o face Pavel aici, totusi, consta n a arata ca nu omenirea ofensatoare ofera reparatii, ci Dumnezeu, care ne-a reconciliat, prin moartea Fiului Sau (Rom. 5:10).
50. Schimbarea facuta de Pavel n paradigma reconcilierii 3. Un ultim lucru important pe care vrem sa l notam aici se refera la una din caracteristici ale pradigmei traditionale care ramn intacte, anume responsabilitatea partii care e reconciliata de a-si trai viata n lumina reconcilierii dobndite, deci de a trai ireprosabil
Pavel mentine acest element ca esential si arata ca el si-a asumat responsabilitatea si a trait n conformitate cu reconcilierea sa cu Dumnezeu. Astfel el ofera dovezi ale realitatii reconcilierii sale aratnd nspre slujba sa impecabila (2 Cor. 6:3), catre virtutile pe care el le poseda (6:4-7) si catre maniera n care el se daruie pe sine n beneficiul si spre mbogatirea spirituala a semenilor sai (6:10).
51. Schimbarea facuta de Pavel n paradigma reconcilierii O astfel de analiza duce la concluzii semnificative si la un progres substantial n discutia despre reconciliere la Pavel:
Ea demonstreaza ca n paradigma traditionala reconcilierea avea implicatii n aspectele interpersonale, sociale si politice ale vietii. n timp ce Pavel pastreaza aceste elemente, el l aduce si pe Dumnezeu n ecuatie, n felul acesta largind conceptul reconcilierii prin adaugarea unei dimensiuni religioase si integrarea acestor doua elemente ntr-o singura realitate;
In plus, Pavel priveste ca important elementul de responsabilitate a celor ce sunt reconciliati de a trai n conformitate cu reconcilierea lor;
De vreme ce Pavel foloseste un concept preluat din mediul comercial, social si politic pentru a descrie propria experienta cu Dumnezeu si cu semenii sai, puteam concluziona initial ca, pentru Pavel, conceptul trebuie sa fi avut un sens inerent si implicatii sociale si politice
52. Viziunea reconcilierii la Pavel (Haddon Willmer) ...exista la Pavel o ntelegere a reconcilierii care este legata de o viziune (a realitatii) care este transcendenta (si astfel, ntr-un sens, subversiva ntregului complex de realitati sociale si politice ale Imperiului Roman) si care ofera un set diferit de valori fata de aceasta lume, si care produce rezultate diferite. Viziunea pe care o avea l-a inspirat n ntreaga viata si lucrare si a oferit o rampa de lansare si o ncurajare pentru bisericile sale pentru a gndi si actiona dupa modelul sau si ne inspira si pe noi sa construim pe baza aceleiasi viziuni.
Ceea ce ne ofera Pavel este unic, cel putin din urmatorul punct de vedere: el ne prezinta un Dumnezeu care nu da, din afara, un decret sau o lege a reconcilierii, ci Unul care exista n nsusi procesul reconcilierii (vezi Romani 5, 2 Cor. 5) si aceasta contureaza fundamental orizontul excatologic al lui Pavel, mai ales conceptia sa despre aceasta lume si sfrsitul ei: Dumnezeu nu a abandonat aceasta lume cazuta si corupta, ci doreste sa o rascumpere prin nsasi prezenta Sa n durerosul proces de reconciliere. Totusi, aceasta viziune trebuia aplicata pe plan social, n situatii concrete de viata. ... n doctrina reconcilierii propusa de el, l gasim pe Dumnezeu n actiune ndreptatindu-si dusmanii, prin har un Dumnezeu care se da pe Sine. ... Dar lucrarea lui Dumnezeu pune toate lucrurile n miscare, inclusiv societatea n ansamblu. Pentru Pavel, Dumnezeu lucreaza constant n istorie, n lume. Asa ca, desi Pavel vorbeste n principal despre Dumnezeu, n aceeasi discutie putem auzi despre un Dumnezeu preocupat de lume, de realitatile sociale si politice.
53. Moartea lui Hristos si Reconcilierea Legatura strnsa pe care Pavel para sa o faca ntre moartea lui Hristos, dragoste si reconciliere este semnificativa:
Dar Dumnezeu si arata dragostea fata de noi prin faptul ca, pe cnd eram noi nca pacatosi, Hristos a murit pentru noi. (5:8-10)
ntr-adevar, asa cum remarca Theissen, n simbolismul reconcilierii, moartea lui Hristos este prezentata nu att ca o moarte blestemata, loctiitoare, ci mai degraba ca o predare din dragoste.
Prin insistenta lui Pavel ca Hristos a murit pentru noi, el subliniaza participarea personala a lui Isus Hristos n drama reconcilierii, disponibilitatea Sa n procesul predarii;
Acest accent aparte l abiliteaza pe Pavel sa foloseasca formula mortii pentru noi ca o pledoarie pentru actiune deliberata (Theissen)
54. Formula mortii la Pavel. Jeffrey Gibson a demonstrat faptul ca formula mortii (Isus a murit pentru noi) desi este una dintre cele mai importante formule confesionale din epistolele lui Pavel, nu si are originea la el, ci era folosita deja pe larg nainte si n perioada n care a trait Pavel n lumea Greco-Romana, si era una cu care audientele lui Pavel erau familiare
Gibson poate sa demonstreze ca Pavel foloseste formula ntr-un mod aparte n comparatie cu uzul ei n literatura extra-canonica
55. Formula mortii uzul secular & Pavel 1. n majoritatea cazurilor, eroul sau personajul nobil moare pentru ceea ce nazuieste, ceea ce l misca cel mai adesea bunastarea cetatii si tarii natale, desi unii vor muri si pentru persoana iubita, pentru sot/sotie sau pentru un prieten.
Ceea ce este ntr-adevar remarcabil, continua Gibson, este faptul ca niciodata cel caruia i se aplica formula mortii, nu moare pentru un adversar sau un vrajmas. Moartea pentru altcineva, mai ales moartea nobila este ntotdeauna urmarea ncercarii de salva sau de a apara pe ai sai.
Comparativ cu felul n care Pavel aplica formula la Hristos si moartea sa, contrastul clar si definit devine evident:
Isus Hristos nu a fost, n conceptia lui Pavel, un erou sau pur si simplu un caracter nobil, ci el era Fiul lui Dumnezeu, avea chipul lui Dumnezeu (Fil 2:6), care a murit pentru altii care erau pacatosi, razvratiti, vrajmasi. Ce este semnificativ n felul n care Pavel foloseste formula, este ca el prezinta moartea lui Isus ca un model de umilinta si slujire pentru credinciosi.
56. Formula mortii uzul secular & Pavel 2. n al doilea rnd, Gibson a descoperit ca n aproape toate ocaziile n care formula mortii este folosita n scrierile seculare, rezultatul mortii, pe lnga salvarea persoanelor sau lucrurilor, ntotdeauna cuprinde eventuala, daca nu imediata, nfrngere sau distrugere a persoanelor sau puterilor care au provocat moartea sau care au amenintat cauza pentru care cel decedat a murit.
Din nou, felul n care Pavel ntelege si prezinta moartea lui Hristos este radical diferit: desi puterile raului (personificate de Pavel ca Pacat si Moarte) sunt nfrnte, cucerite si biruite, chiar distruse ca urmare a mortii si nvierii lui Hristos, Pavel are o conceptie mai nuantata si complexa vis--vis de puteri asa cum vom vedea n analiza pe care o vom face capitolului 13 din Romani
57. Formula mortii uzul secular & Pavel 3. n al treilea rnd, Gibson descopera ca folosirea seculara a formulei mortii n lumea greco-romana avea urmatorul scop sau efect:
de a inculca, confirma sau de a ntari convingerea ca valorile care stateau la baza ideologiei greco romane, imperiale valori acceptate de evrei, greci si de cei pe care Pavel i numeste domnitorii acestui veac ca valori exentiale pentru mentinerea pacii si securitatii anume, ca razboinicul este cetateanul ideal; ca razboiul e glorios; ca violensa este o forta consturctiva n edificarea civilizatiei; si ca mntuirea, salvarea de ceea ce ameninta sa strice sau sa distruga un mod de viata valoros este obtinuta prin folosirea fortei brute ... ca onoarea si pacea si siguranta sunt asigurate n cele din urma prin pregatirea pentru razboi si prin disponibilitatea de a ucide
58. Formula mortii uzul secular & Pavel Cnd Pavel a scris ca Hristos a murit pentru noi, pentru pacatele noastre el a scris-o urmarind sa obtina un efect total diferit. Felul n care el a folosit formula este total altul dect felul n care a fost folosita de contemporanii sai; astfel el a pus la ndoiala ntr-un mod foarte agresiv valorile mpamntenite ale onoarei, pacii, vietii si chiar ale mntuirii si a oferit primilor crestini o alternativa viguroasa o viziune alternativa dominata de o naratiune care controleaza si care este irezistibila, referitoare la natura, caracterul si viata lui Isus, care, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a desbracat pe sine nsusi si a luat un chip de rob, facndu-Se asemenea oamenilor. La nfatisare a fost gasit ca un om, S-a smerit si S-a facut ascultator pna la moarte, si nca moarte de cruce. (Fil 2:6-8).
59. Formula mortii uzul secular & Pavel ntr-un articol nsemnat legat de semnificatia mortii lui Isus n NT, Larry Hurtado aduce dovezi solide n sprijinul ideii ca aceasta este prezentata nu doar ca o moarte rascumparatoare, ci si ca una paradigmatica, apta sa inspire, exemplara, si care descrie, si constituie un criteriu pentru, viata crestina.
60. Dimensiunea sociala a reconcilierii la Pavel (I): Naratiunea lui Hristos si reconcilierea n Romani 5-8 Introducere
Contextul epistolei catre Romani
Argumentul din Romani 5-8
Naratiunea lui Hristos n Romani 5-8: Identificarea aluziilor si caracteristicilor narative
Analiza textuala: naratiunea lui Hristos si reconcilierea
Romani 5 si schimbul de metafore si pronume personale
Romani 6 si ncluderea credinciosilor <<in Hrisos>>
Concluzii
61. Dimensiunea sociala a reconcilierii la Pavel (II): PRACTICI ALE RECONCILIERII N ROMANI 12-15 Introducere
Argumentul din Romani 12:1-15:13
Practici ale reconcilierii n Romani 12-13
Practici ale reconcilierii n Romani 14-15
Concluzii
