Ştiinţa şi societate

1. Ştiinţa şi societate Caracteristici ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii Cucerirea spaţiului Tehnologia şi viaţa cotidiană Tehnologia şi mediul înconjurător Noile tehnologii şi timpul liber Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii

2. Cum a influenţat şi influenţează ştiinţa evoluţia societăţii omeneşti? • Cum a influenţat şi influenţează ştiinţa evoluţia societăţii omeneşti? • Problemele de atins: • Revoluţia industrială ieri şi azi .Tehnologia şi viaţa cotidiană • Degradarea mediului înconjurător, o consecinţă inevitabilă a dezvoltării economice? • Noile tehnologii şi timpul liber. • Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii,

3. La sfârşitul proiectului elevii vor fi capabili să: • Prezinte pricipalele etape ale revoluţiei industriale şi descoperirilor ştiinţifice şi tehnice; • identifice domeniile de cercetare științifică și descoperirilor tehnice care au influențat omenirea în sec XX; • precizeze impactul noilor tehnologii asupra comunicării între oamenii şi alocării timpului liber; • evalueze impactul descoperirilor ştiinţifice asupra vieţii cotidiene şi mediului înconjurător; • recunoască efectele poluării mediului datorate dezvoltării tehnologice • conştientizeze efectelor de durată ale degradării mediului   • Menţioneze contribuţiea personalităţilor româneşti la dezvoltare ştiinţei şi tehnicii contemporane

4. a) Caracteristici ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii • accelerarea descoperirilor ştiinţifice ( ritmul descoperirilor este uluitor ); • apariţia unor ştiinţe noi ( genetica, informatica, cibernetica ); • mobilitatea oamenilor de ştiinţă; - ştiinţele au devenit interdisciplinare; - scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică şi aplicarea practică a acesteia; - creşterea costurilor cercetării ştiinţifice; - implicarea directă a statului în susţinerea şi finanţarea activităţii ştiinţifice;

5. Date importante 1901 – Guglielmo Marconi realizează prima transmisiune fără fir între Europa şi America ( Marconi este un fizician şi inginer italian care a inventat telegrafia fără fir; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1909 )

6. 1916 – Albert Einstein publică “bazele teoriei relativităţii generalizate” • Albert Einstein ( 1879 – 1955 ) a fost un fizician german care în anul 1933 a emigrat în SUA. • Celebritatea sa se datorează în special formulării teoriei relativităţii. În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică. • Una din formulele sale celebre este E=mc², care cuantifică energia disponibilă a materiei. • Cercetările sale au contribuit (nu în mod direct aşa cum se crede) la realizarea bombei atomice şi la evoluţia studiului energiei nucleare. • În cinstea sa, elementul cu numărul de ordine 99 în sistemul periodic al elementelor a fost numit Einsteiniu. Deasemenea, un crater lunar îi poartă numele. Einstein a fost considerat omul secolului XX, iar numele său este asociat, în cultura comună, cu ideea de geniu. • La cererea sa, creierul său este donat în scopuri ştiinţifice, iar restul rămăşiţelor pământeşti sunt incinerate şi aruncate într-un râu.

7. 1928 – descoperirea penicilinei • Penicilina a fost descoperită în 1928, în Anglia, de Alexander Fleming ( 1881 – 1955 ). Fleming, care a participat la primul Război Mondial ca medic, cunoştea ravagiile septicimiei şi efectua cercetări pentru descoperirea unor agenţi antibacterieni. • Întâmplător, în 1928, Fleming, a constatat acţiunea bacteriostatică a ciupercii penicillium, din care biochimisul Howard Florey ( 1898 – 1968 ) a extras Penicilina sub formă pură, iniţiind astfel era antibioticelor. • Astăzi, medicina este de neconceput fără apelul la antibiotice. • Pentru descoperirea lor, care a salvat mii de vieţi omeneşti, Alexander Fleming, Howard Florey şi Ernst Chain, un alt biochimist implicat în cercetări, au primit Premiul Nobel în anul 1945.

8. 1945 – armele nucleare O armă nucleară, numită şi bombă atomică, este o armă tehnicizată extrem de distrugătoare care se bazează pe energia eliberată prin următoarele procese fizice: • la prima generaţie de bombe nucleare: prin fisiune nucleară; • la a doua generaţie (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmată de fuziune nucleară. • Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi anume în jurul încheierii celui de-al doilea război mondial, când SUA au aruncat câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra oraşelor japoneze Hiroshimaşi Nagasaki.

9. 1946 – ENIAC ( Electronic Numerical Integrator and Calculator ), primul calculator electronic, este pus în funcţiune în SUA

10. 1953 – este descoperită structura ADN • Grupul de majusculeADN este binecunoscutul acronim pentru acidul dezoxiribonucleic. • În 1944, cercetătorii americani demonstrează că materialul genetic al fiinţelor vii este conţinut de acidul dezoxiribonucleic ( ADN ). • Americanul James D. Watsonşi britanicul Francis Crick , sunt cotaţi ca fiind cei care au descrifrat primii structura de dublă spirală a ADN-ului (DNA, deoxyribonucleic acid, în limba engleză). • Conform propriilor afirmaţii, saltul calitativ al descrifrării "secretului vieţii," s-ar fi produs în ziua de 23 februarie 1953.

11. 1967 – primul transplant de inimă • În domeniul chirurgiei, transplanturile de organe dau speranţe de supravieţuire multor bolnavi, altfel incurabili. • În 1967, chirurgul sud-african Christian Barnard a efectuat primul transplant de inimă cu o echipă de 31 de specialişti la Clinica Groote Schuur din Cape Town, Africa de Sud.

12. 1975 – înfiinţarea companiei MICROSOFT • Microsoft Corp. este o companie americană cea mai mare producătoare de software din lume, cu peste 50.000 de angajaţi în mai multe ţări. • Deseori numele firmei se prescurtează "MS". Are sediul în Redmond, Washington, SUA. • Compania a fost fondată în 1975 de către Bill Gates şi Paul Allen, după ce, cu 3 ani în urmă, aceiaşi înfiinţaseră compania Traf-O-Data, cu care însă nu au avut succesul scontat.

13. 1978 – primul copil conceput în “eprubetă” • Britanica Louise Brown, primul bebelus conceput in eprubeta, s-a nascut pe 25 iulie 1978 iar astazi este casatorita, are un baietel de 2 ani. • Dupa ce timp de 9 ani a incercat fara succes sa ramana insarcinata, Lesley Brown l-a convins pe sotul ei, John, sa accepte propunerea specialistilor de la Universitatea Cambridge, printre care psihologul Robert Edwards si ginecologul Patrick Steptoe, care tocmai pusesera la punct, dupa zece ani de cercetari, tehnica fecundarii in vitro. • Revolutionara metoda, perfectionata pe parcursul anilor care au trecut, a permis multor milioane de cupluri cu probleme de fertilitate din intreaga lume sa se bucure de nasterea copiilor lor.

14. 1996 – prima clonare reuşită a unui mamifer • 5 iulie 1996. Este data la care a avut loc prima clonare reusita a unui mamifer, adica "formarea" unui viitor pui dupa modelul genetic al celulelor unui exemplar matur. • Nasterea micutei oi Dolly a fost anuntata pe 22 februarie 1997, ca o mare reusita a echipei de oameni de stiinta conduse de Ian Wilmut, de la Institutul Roslin, din Scotia. Numita mai intai cu codul "6LL3", prima oaie clonata a fost botezata apoi cu prenumele cantaretei si actritei Dolly Parton, la sugestia crescatorilor de ovine care au sprijinit acest proiect. • Dar clonarea a avut sustinatori doar cat a fost prezentata ca un experiment genetic si atat timp cat nu s-a pus problema de a se face acelasi lucru si in cazul oamenilor. Imediat cum cei mai curajosi dintre geneticieni au adus in discutie clonarea umana, numarul oponentilor a crescut continuu, iar guvernele mai multor state chiar au interzis prin lege aceasta posibila incercare. Oaia Dolly a trait doar sase ani, pana la 14 februarie 2003, fiind apoi impaiata si expusa la Muzeul Regal Edinburgh.

15. Repere cronologice din istoria computerului • 1947 – tranzistorul; Tranzistorul a fost inventat la Bell Telephone Laboratories din New Jersey în decembrie 1947 de John Bardeen, Walter Houser Brattain, şi William Bradfor Shockley. Descoperirea tranzistorului a determinat dezvoltarea electronicii fiind considerat una din cele mai mari descoperiri ale erei moderne. • 1955 – Hard disk-drive ( HDD )

16. 1963 – mouse; Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute în anul 1963 după un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a fost denumit şi bug (în engleză, ceea ce înseamnă gândac), dar denumirea a dispărut în favoarea celei de maus (mouse). • 1971 – e-mailul sau poşta electronică; 1971 –monitorul cu cristal lichid ( LCD ); • 1971 – microprocesorul; • 1973 – PC-ul; • 1980 – CD –ul; • 1983 – Internetul;Cuvântul "Internet" provine din împreunarea artificială şi parţială a două cuvinte englezeşti: interconnected = interconectat şi network = reţea. • 1990 - World Wide Web

17. b) Cucerirea spaţiului • 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute.

18. 1961 – primul zbor în cosmos cu o durată mai mare de o zi; ( Gherman Titov, cu nava “Vostok 2”; • 1962 - primul zbor spaţial al unui astronaut american, anume John Glenn; • 1962 - primul zbor în grup a două nave sovietice ( Vostok 3 si Vostok 4 ) • 1963 – prima femeie în cosmos, Valentina Tereşkova, cu nava “Vostok 6”; Tereşkova, care avea la acea vreme 26 de ani, a înconjurat de 48 de ori planeta într-o navă spaţială incomodă, în care abia se putea mişca.S-a întors pe pământ după 71 de ore.

19. 1968 – primul zbor pe orbită în jurul Lunii a fost realizat de americanii Frank Borman, james Lowell şi William Anders; au fost efectuate 10 revoluţii în jurul satelitului natural al Pământului şi au fost transmise imagini televizate ale suprafeţei terestre; • 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului program american Apollo.

20. c) Tehnologia şi viaţa cotidiană Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru viaţa cotidiană ( sănătate, uşurarea comunicării, accesul la informaţie etc ). Aplicaţii electronice: • e-learning; • e-working; • e-commerce; • e-banking; • e-health;

21. Tehnologia în slujba sănătăţii • În domeniul sănătăţii, tehnologia ocupă un loc atât de important, încât azi este aproape imposibilă stabilirea unui diagnostic fără datele oferite de aparatura tot mai performantă. • Secolul XX a debutat cu descoperirea capacităţii razelor X de a oferi imagini ale creierului sau ale inimii ( angiografie ). • Utilizarea computerului pentru prelucrarea imaginilor obţinute cu ajutorul razelor X a mărit precizia acestora. Cele mai cunoscute tehnici de scanare cu ajutorul computerului sunt: - tomografia computerizată; - chirurgia cu laser; - ecografia ( care utilizează ultrasunete ); - endoscopia, bazată pe fibre optice;

22. Completaţi schema de mai jos, indicând şi alte domenii care utilizează computerul, precum şi moduri de utilizare în fiecare domeniu menţionat.

23. d)Tehnologia şi mediul înconjurător Industrializarea şi noile tehnologii are efecte negative asupra mediului înconjurător: • poluarea aerului, apei, solului; • efectul de seră ( 1967 ); • gaura din stratul de ozon ( 1985 ); • epuizarea resurselor;

24. În condiţţile poluării accentuate multe state au optat pentru surse alternative de energie, precum: • energia eoliană • energia solară • energia apei • energia hidraulică • energia mareelor • energia geotermică • energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz

25. Cele mai mari emisii de CO2 le au Statele Unite ale Americii, urmate de China, Indonezia, Rusia, Indiaşi Brazilia. Emisiile de CO2 ale SUA se datorează economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei şi Rusiei industriilor lor energetice bazate pe arderea cărbunilor.

26. Efecte ale încălzirii globale • Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creşterea vaporizaţiei, a precipitaţiilor şi a numărului furtunilor. • Creşterea precipitaţiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deşertificare, sau la favorizarea creşterii vegetaţiei în zonele aride. • În general uraganele apăreau doar în Atlanticulde Nord. Totuşi, în 2004 a apărut primul ciclon în Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat Brazilia.

27. Efectele încălzirii globale asupra hidrosferei • Topirea calotelor polare; • Retragerea şi dispariţia gheţarilor, topirea zăpezilor (Kilimandjaro a pierdut în secolul al XX-lea 82 % din gheţarii săi, care se estimează că vor dispărea complet în jurul anului 2020 ); • Creşterea nivelului mărilor;

28. Efecte asupra litosfereişi biosferei • Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favorizând incendiile de pădure; • Desincronizarea anotimpurilor faţă de prevederile astronomice;

29. Ce este ozonul ? • Ozonul- componentă naturală a atmosferei este prezent la o altitudine între 15 şi 50 km şi se dispune într-un înveliş protector pentru planeta Pământ, fiind o componentă foarte rară în atmosfera Pamântului, la 10 milioane molecule de aer doar 3 sunt de ozon; • Cea mai mare cantitate de ozon, aproximativ 90%, se află în stratul cuprins între 8 şi 18 km care este numit stratul de ozon. Ozonul cuprins în acest strat - foarte fragil, fiind concentrat ar forma o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. • Acest filtru foarte fin reţine aproape în totalitate radiaţia ultravioletă biologic nocivă care se îndreaptă spre suprafaţa Terrei, reglând temperatura din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţiei atmosferice şi a climei globului terestru, protejând toate formele de viaţă de pe Pământ.

30. Gaura din stratul de ozon • Oamenii de ştiinţă de la British Antarctic Survey au fost primii care au descoperit în 1985 că nivelul de ozon este în declin şi că deasupra Antarcticii a apărut o gaură. • Gaura din stratul de ozon a crescut de la 25 de milioane de kilometri patrati, cat avea in 2007, la 27 de milioane de kilometri patrati ( septembrie 2008 )

31. Deteriorarea stratului de ozon • Există numeroase substanţe care contribuie la deteriorarea stratului de ozon, cele mai nocive sunt C.F.C.-urile (cloro-fluoro-carburile) şi halonii (care conţin brom); • C.F.C.-urile sunt folosite la fabricarea frigiderelor, spray-urilor, spumei care sting incendiile, instalaţilor de aer condiţionat sau ca solvent de curăţire în fabricile de circuite electronice; acestea nu sunt uşor degradabile, persistând în atmosferă 20 şi 150 de ani; • Erupţiile vulcanice puternice, au un efect indirect asupra stratului de ozon, din cauza cantităţii mari şi eterogene de aerosoli care pătrund în stratosferă şi conduc la creşterea eficienţei clorului în distrugerea atomilor de ozon;

32. Care sunt efectele negative ale subţierii stratului de ozon ? • scăderea eficienţei sistemului imunitar, cu apariţia infecţiilor, a cancerului de piele, a cataractei şi orbirii; • arsuri grave a zonelor expuse la soare; • este afectată şi creşterea plantelor terestre şi a culturilor agricole, precum şi viaţa acvatică; • degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje;

33. CE PUTEM FACE FIECARE DINTRE NOI ? • folosirea mijloacelor de transport în comun, a bicicletei, mersul pe jos; • reducerea folosirii aerului condiţionat cât se poate de mult; • înlocuirea cărbunilor sau a păcurii cu alţi carburanţi; • înlocuirea îngrăşămintelor agricole poluante cu altele mai puţin poluante; • înlocuirea gazelor cu conţinut de clor şi brom ( freonii şi halonii) cu hidrocarburi; • înlocuirea tehnologiilor poluante cu altele alternative, care să reducă sau să elimine emisiile de substanţe care pot provoca efecte adverse ale stratului de ozon.

34. Măsuri privind protecţia mediului Agenda 21 ( 1992 ) În 1992, în Brazilia, s-a desfăşurat Conferinţa ONU pentru mediu şi dezvoltare; a fost adoptat documentul „Agenda 21” prin care statele semnatare îşi propuneau să lupte pentru: • eradicarea sărăciei; • protecţia mediului înconjurător; • dezvoltarea durabilă;

35. Preambulul Agendei 21 “Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare şi, în cadrul acestora, cu o creştere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli şi tot mai mulţi analfabeţi, precum şi cu o deteriorare continuă a ecosistemelor de care depinde bunăstareanoastră. Prin integrarea şi respectarea sporită a intereselor cu privire la mediu şi dezvoltare, vom reuşi să facem posibilă îndeplinirea necesităţilor de bază, ameliorarea nivelului de trai al tuturor oamenilor, o protecţie sporită şi o mai bună administrare a ecosistemelor şi un viitor mai sigur şi mai prosper. Nici o naţiune nu poate face lucru de una singură. Dar împreună putem: într-un parteneriat global pentru o dezvoltare durabilă.”

36. Măsuri privind protecţia mediului: Protocolul de la Kyoto • În anul 1997, 160 de state au semnat un acord internaţional privind mediul, cunoscut sub numele de Protocolul de la Kyoto. Acordul prevede, pentru ţările industrializate, o reducere a emisiilor poluante cu 5,2 % în perioada 2008 – 2012, în comparaţie cu cele din 1990. • În noiembrie 2004 ţările participante erau în număr de 127 inclusiv Canada, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, cei 25 de membri ai Uniunii Europene împreună cu România şi Bulgaria, precum şi Republica Moldova. • Printre ţările care nu au ratificat acest protocol se află Statele Unite responsabilă pentru 36 % din totalul emisiilor de gaze de seră.

37. e) Noile tehnologii şi timpul liber • Timpul liber este o valoare importantă a lumii contemporane, este accesibil oricui şi, datorită noilor tehnologii, poate fi petrecut în moduri diferite; • Dezvoltarea mijloacelor de transport, în mod special a aviaţiei, a dus la schimbarea destinaţiilor de vacanţă; • Televiziunea, prin programele sale variate, ocupă o parte importantă a timpului liber; totodată, naşte dependenţă şi are efecte neplăcute asupra limbajului, intelectului şi comportamentului; • Internetul a dezvoltat o multitudine de mijloace de interacţiune umană: e+mail, forumuri, chat, blog etc; • Jocurile pe calculator concurează televiziunea în privinţa petrecerii timpului liber. Şi în cazul lor, se poate vorbi de efecte duble asupra persoanelor;

38. Evoluţie sau involuţie ?

39. f) Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii Matematică: - Gheorghe Ţiţeica; - Traian Lalescu; - Dimitrie Pompeiu;

40. Gheorghe Ţiţeica ( 1873 – 1939 ) • matematician şi pedagog român; • profesor la Universitatea din Bucureşti şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti; • membru al Academiei Române şi al mai multor academii straine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia; • a creat unele capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care îi poartă numele; • împreună cu Ion Ionescu, A. Ioachimescu şi V. Cristescu, a înfiinţat revista „Gazeta matematică”;

41. CHIMIE • COSTIN D. NENIŢESCU • GHEORGHE SPACU • ALEXANDRU T. BALABAN

42. COSTIN D. NENIŢESCU ( 1902 – 1970 ) • este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia “A.W.von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice. • rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete. • în onoareasa, Facultatea de Chimie Industrială organizeazăîn fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C.D. Nenitescu"

43. MEDICINĂ • VICTOR BABEŞ – microbiologie; • ION CANTACUZINO – imunologie; • GHEORGHE MARINESCU – neurologie; • CONSTANTIN I. PARHON – endocrinologie; • NICOLAE PAULESCU – fiziologie; • ŞTEFAN ODOBLEJA –psihologie; • ANA ASLAN – gerontologie; • GEORGE EMIL PALADE – biologie;

44. VICTOR BABEŞ ( 1854 – 1926 ) • a fost un bacteriolog şi morfopatolog român, fondator al şcolii româneşti de microbiologie, membru al Academiei Române din 1893. • a pus un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică şi seroterapie anti-difterică. • a demonstrat prezenţa bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave şi a pus în evidenţă peste 40 de microorganisme patogene.

45. GHEORGHE MARINESCU ( 1863 – 1938 ) A fost un medic neurolog român, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, membru al Academiei Române, fondatorul Şcolii Româneşti de Neurologie.

46. CONSTANTIN I. PARHON ( 1874 – 1969 ) • a fost un medic endocrinolog şi neuropsihiatru român; • în anul 1928, este ales ca membru corespondent al Academiei Române, apoi în anul 1939 devine membru titular şi preşedinte de onoare al acestui prestigios for ştiinţific; • în 1946, Regele Mihai I fondează Institutul de Endocrinologie, sub numele de “C.I.Parhon”;

47. NICOLAE PAULESCU ( 1869 – 1931 ) • om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, a descoperit hormonul antidiabetic elaborat de pancreas, numit mai târziu Insulină. • în iulie 1921 prezintă în patru communicate rezultatele cercetărilor sale privind acţiunea extractului pancreatic în cazurile de diabet; • deşi peste 8-10 luni, Fr. Grant Banting şi Ch. Herbert Best din Canada au anunţat descoperirea insulinei, Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină din 1923 a fost acordat cercetătorilor canadieni; • răspunzând campaniei internaţionale de restabilire a adevărului iniţiată de fiziologul scoţian Ian Murray, Comitetul Nobel recunoaşte în 1969 meritele şi prioritatea lui Nicolae Paulescu în descoperirea tratamentului antidiabetic.

48. GEORGE EMIL PALADE ( 1912 – 2008 ) • a fost un medic şi om de ştiinţă americande origine română, specialist în domeniul biologiei celulare; • a lucrat în cadrul Departamentului de patologie celulară de la Institutul Rockefeller din SUA; • cel mai important element al cercetărilor sale a fost explicarea mecanismului celular al producţiei de proteine; • laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974, împreună cu Albert Claude şi Christian Claude;

49. ŞTEFAN ODOBLEJA ( 1902 – 1978 ) • a fost un academician, autor, filozof, medic militar român; • este unul dintre fondatorii ciberneticii şi creatorul unei ramuri a acesteia, psihocibernetica;

50. ANA ASLAN ( 1897 – 1988 ) • a fost medic român specialist în gerontologie ( ştiinţă care studiază legităţile procesului de îmbătrânire ); • în 1952 a înfiinţat Institutul de Geriatrie Bucureşti, primul institut de acest tip din lume ( geriatrie =ramură a medicinii care se ocupă cu studiul bolilor bătrâneşti ); • în 1952, a preparat produsul farmaceutic Gerovital H3, cu acţiune în tratamentul fenomenului de îmbătrânire, precum şi în bolile bătrâneţii, în ateroscleroză, vitiligo, sclerodermie etc; în 1958, a început prepararea produsului pe scară largă şi introducerea sa în circuitul farmaceutic; • în 1980, a inventat, împreună cu Elena Polovrăgeanu. Aslavital, un nou produs geriatric;