Art.com

1. Art.com

2. Tema:artași design-ul. Motto:Viața este un tablou pe care îl pictăm singuri.

3. Capitolul 1: Artă și creativitate

4. Arta este în esență cea mai profundă expresie a creativității umane. Pe cât de dificil de definit, pe atât de dificil de evaluat, având în vedere faptul că fiecare artist își alege singur regulile și parametrii de lucru, se poate spune totuși că arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru folosirea acestui mediu și a unui set de valori ce determină ce anume merită a fi exprimat prin acel mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o senzație sau o trăire în modul cel mai eficient posibil pentru acel mediu. Prin modul său de manifestare, arta poate fi considerată și ca o formă de cunoaștere (cunoașterea artistică).

5. Într-un sens larg, termenul artă desemnează orice activitate, care bazează pe cunoștințe, exercițiu,perceptie, imaginație și intuiție. Într-un sens mai strict, se adauga la cele de sus lipsa de funcționalitate (practică), cunoaștere, estetică. Britannica Online definește arta ca "îndemânare și imaginație în creația de obiecte, medii ambiante sau experiențe estetice care pot fi împărtășite" (the use of skill and imagination in the creation of aesthetic objects, environments, or experiences that can be shared with others.)

6. Definiția și evaluarea artei a devenit problematică mai ales de la începutul secolul 20.  Richard Wollheim face distincție între trei moduri de acces: realist, unde calitatea estetică este o valoare independentă de orice punct de vedere uman; obiectivist, unde calitatea estetică este deasemeni o valoare absolută, dar dependentă de experiență umană generală; și pozitiarelativistă, în care calitatea estetică nu este o valoare absolută, dar depinde de, și variază cu experiența umană a diferiților indivizi. Un obiect poate fi caracterizat în funcție de intenție, sau lipsa acesteia, a creatorului său, indiferent de scopul sau funcțiunea lui. De exemplu o ceașcă, care poate folosită ca un simplu recipient, poate fi considerat obiect de artă, dacă e intenționată obiect estetic. Deasemeni, o pictură poate fi considerată obiect de meșteșug (deci nu obiect de artă), dacă este un produs de masă.

7. Natura artei a fost descrisă de Richard Wollheim ca "unul din termenii cei mai elusivi (care se eschivează) ale problemelor tradiționale de cultură umană" (one of the most elusive of the traditional problems of human culture). A fost definită ca vehicol pentru expresia sau comunicația de emoții și idei, un mijloc pentru explorarea și aprecierea elementelor formale pentru sine, și ca mimesis sau reprezentație. Leo Tolstoi a identificat arta ca un mijloc indirect de a comunica între persoane. Benedetto Croce și R.G. Collingwoodau avansat ideeaidealistă că arta exprimă emoții, și că opera de artă așadar există esențialmente în mintea creatorului.

8. Ce-a maifrumoasaexprimare a ganduriloromuluiestearta. Inceputurileei se pierd in neguraistoriei. In perioadaactualacunoastemtoateetapeleprin care a trecutarta. Stim ca oameniipreistoriciisiexprimaucredintele, sentimenetelesiisidescriaumodul de viatasilasau o mostenireurmasilorprinarta. O dovadaclara a acestuilucrusuntpicturilerupestre din pesteri cum arficea de la Lascaux din Franta, darsimicilestatuietesaugrupurilestatuare exempli gratia Ganditorul de la Hamangia . Mereuarta s-a aflat in stransarelatie cu tehnologia, amandoua au evoluat cam in acelasitimp. Dupaperioadapreistorica a urmatepocainfloritoare a antichitatii care a dat frau libersentimentelorartistilor. Acestia ca siinaintasiilor nu creau din cauza ca erauobligati. Le faceaplacereacestlucru. Ii incantafaptul ca trebuiesacopiezenatura care era siincaestefoartefrumoasa. Artistii de atunci ca sicei de aziintrauintr-o stare asemanatoaretranseicandcreausiredeveneaupentruscurtemomentecopiifiind exact ca ei in momentelelor de joaca, atuncicand se credatotputernicisiomiscientipestetaramullorimaginar. Astfelexista o relatiestransaintreartasijoc. Actul creator devenindmodulderelaxaresidezvoltaregandiriicreatorului, in acelasifel in care pentru un copiljoaca in delecteazadarilsiinvatalucrurinoi in acelasitimp

9. Cu cat lucreazamaimult, artistulincepesa-siiubeascacreatia,sa o divinizezesausa se indragosteasca de ea intocmai ca Pigmalion. In timparta s-a diversificatavandastfelmaimulteramuri: pictura, sculptura, mozaicul, arhitectura, literatura, muzica, teatrulsialtele care au fostinfloritoare in timpulantichitatii

10. Dar omeniarea a avutsiperioade in care artaatat de necesaradezvoltariiomului a decazut. Mileniulmarilormigratiinumitsimileniulintunecat, nu ne-a lasatcapodoperedemne de predecesoriianticidemonstranddictonullatin sic transit gloria mundi(asatrecegloria mundi). Oamenii din aceaperioada au distrusaproape tot ceinsemnaarta. Niciscrieri de valoareliterara nu avem din epocaaceea, acestfaptcontrastand cu mariileopereantice “Iliada”, “Odiseea”, “Eneida”, “EpopeealuiGhilgames”, “Ramayana si Mahabharata”. Dar dupaperioadaintunecata a urmatrenascentismulmarcat de umanism, perioada in care artaprintoateramurileei s-a dedicatsufletuluiomenescsinaturiipentru a infrumustaviatatuturorpopoarelordarsipentru ca naturalia non suntturpia(celenaturale nu suntrusinoase). Artistii din aceaepoca au lasatcapodopere in toatedomeniile: arhitectura (exempli gratia CapelaSixtina), pictura (e.g.Gioconda de Leonardo da Vinci), literatura (e.g “Utopia” de Thomas Morus, “Principele” de NicoloMachiaveli, “GargantuasiPantagruel” de FrancoiRablais, “Elogiulnebuniei” de Erasmul din Rotterdam) Dupaepocarenascentismului au urmatnumeroasealtecurenteartistice care s-au manifestat in toateramurieleartei.

11. De la primeleforme de artamenireaasrtistului a fostaceea de a se face utilsemenilorcreandpentrueicevafrumos care sa le incantesufletulsausa le explicecevasa-iinvetelucrurinoi, sa le fie de folos in viata, sainfrunteproblemelemaiusor. Oamenii de rand lipsiti de talent artistic au apreciatatatcreatiile cat sicreatorul. Ei au realizat ca in strafundurilearteiexistacevadeosebitcetrebuiecercetatindelungsiinteles. Acel mister al arteitrebuieprivit din maimulteunghiurisi de multeoritrebuieexplicat de artist pentru a intelgemesajultransmis.

12. Artistiiintotdeauna ne-au uimit, deschizandu-ne orizonturinoisprealtelumisi nu si-au renegatcreatiilechiardacaerauconsideratii de uniifantezisti. Un exempluelocventeste Jules Verne care a scrisdespre submarine cu aproximativ 100 de aniinainte de inventarealor. Deoareceartistiicreaza din placereactulcreatieipoatesiconsiderat un joc. Ii seamafoartemultdeoarececreatoruldaca nu picteaza, nu scriesau nu sculpteaza se simte ca un copilcaruiai s-a interzisjocul, caruiai s-au inchisorizonturilesiprinurmaredevine un omtristfarapofta de viatasiaproape mort. Joculartistilorestesugerat in multemoduri, cateodata direct( un tablou care descrie un joc de copiieste un dublujoc-amintirilepoetului din copilariesijoculcreatiei; cartiledescriujocuri de oricefeluri: de copii, de razboi, de cuvinte, jocuripentruoamenimari. Uneoriartistiiisidescriuinsasijocullor).

13. Artistii ca sicopiiisivad “joaca” precumcevaserios, care trebuie pus inainteaaltorlucruri. De multeoriei ne sugereazajocullorprinanumitesimboluri, princuvintecheie in opereleliterare care ne facsa ne gandim ore intregi la intelesuluneifrazeanume, astfel, creatoruljucandu-se cu gandireanoastra.

14. O deosebireimportantaintreomsi animal estearta. Speciaumana are arta in sange. Prinaceastafilieracopilulisiexprimamaibinesentimentele, gandurilesitotodataisidezvoltasimtulpentrufrumos. Copiipicteaza, desenaza, construiesccastele din nisipsau din pamant, modeleazadiferite figurine din plastilinasau din lut, incercandastfelsa se exprimesisaimitenatura. Din aceastacauzacopiisuntincurajatisaisidezvoltetalentul la gradinitasiapoi in scoalaprimarasi in gimnaziu. Dacaei, copiiisidescopera o vocatie in arta pot imbratisamaidepartemeseria de pictor, scriitor, arhitect, sculptor. Dar existasipersoanefara talent dupa cum spuneaulatinii non omnia possum omnes(nu toate le putemtoti) care isicauta o meserie cu profil realist.

15. La prima vederediferentadintreludicsimaturesteprecumcea de la cer la pamantpentru ca oameniiajunsi la maturiteuitasa se joace, adicauitasa se deconecteze de problemelevietii. Acesti “oamenimaturi” isiuitadefaptoriginileastfeldevenind in anumitecazurimultmaivulnerabilidecatcopiieidispretuiescpe homo ludens(omul care se joaca) considerandu-l inapoiat. Ei nu vaddefapt ca joculestecevanecesar. Prinjoceiintelegceeacefaccopii nu vorsavada ca aceastajoacapoateevoluasi se poateadapta la diferitevarste. Prinurmarediferentadintreludic nu estechiarasa de mare, noisuntemaceia care dam in minteanoastra o definitiedenaturatajocului. Astfelchiardaca se joacaei nu recunoscacestlucrusi din motive socialedaualtenumejocurilor.

16. Capitolul 2: Pictura “de ieri”..

17. Picturaestemateria dominantă utilizată de către pictori. Aceasta pune în aplicare diferite materiale (guașe, uleiuri, acrylic, cerneală, etc.) și este destinată exprimării personale și creeri operelor de artă. Cuvântul „pictură” denumește de asemena și opera însăși creată cu această tehnică. .

18. De la începutul celui de-al XX lea secol, artiștii au experimentat noi direcții, și au încercat să spargă normele și tabuurile întroducînd în operele lor materiale din diverse domenii. Pictura ca și material se prezintă în general sub formă lichidă, și este aplicată în funcție de utilizare într-unul sau mai multe straturi, cu un penson, un rulou sau prin proiecție.

19. Pictura în ulei reprezintă o tehnică artistică care este efectuată pe suprafețe foarte diferite, variind de la pânză, la panele de lemn și până la perete, care constă din aplicarea unui vopsele bazate pe unpigment înglobat într-un mediu de bază care este un ulei vegetal rezistent la intemperii și la acțiunea deeroziune a aerului și luminii. Cel mai frecvent ulei vegetal folosit în Europa modernă timpurie era un ule vegetal de in. Ocazional se mai pot folosi și alte uleiuri vegetale, dintre care cel de mac sau de nucăerau mai frecvent utilizate.

20. Prin pictură murală se înțelege o pictură pe un perete, tavan, zid sau pe orice suprafeță permanentă a unei clădirisau structuri. Picturi murale au existat încă din cele mai vechi timpuri ale organizării societății umane, pornind de la picturile dinpeșterile din Lascaux din sudul Franței sau cele de pe pereții unor grote din Munții Tassili din centrul deșertuluiSahara, și până la pictura murală bisericească, parte importantă a tradiției creștinismlui ortodox sau cea murală laică, devenită prepoderentă în ultimele două secole.

21. Astăzi, pictura murală se poate executa în moduri foarte diferite, utilizând vopsele pe bază de ulei sau apă. Stilul poate varia mult, de la cel abstract, cunoscut sub termenul din franceză trompe l'oeil, care într-o traducere aproximativă înseamnă "înșelarea ochiului", până la cele "clasice", desemnând pictarea directă a zidului sau a suprafeței permanente oferite. De asemenea, acuratețea și calitatea unor reprezentări murale de azi sunt conferite de o tehnică care permite oricărei imagini, fie pictură, fotografie, imagine electronică sau compozită să fie transferată unui poster, care se poate apoi atașa "definitiv" suprafeței.

22. Un exemplu de pictură celebră: „Mona Lisa” Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii 1503-1506, reprezentând o femeie cu expresie gânditoare și un surâs abia schițat. Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Puține alte tablouri au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracția principală pentru orice vizitator.

23. Este vorba de o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Natura imaginii redate a făcut subiectul a nenumărate interpretări. În general, se poate spune că vivacitatea și ambiguitatea fizionomiei Giocondei se datorează procedeului de pictură "sfumato", dând tabloului un aer misterios. Caracteristica principală a portretului este surâsul enigmatic. Sigmund Freud a interpretat acest surâs ca simbol al atracției erotice a lui Leonardo față de mama sa (Complex Oedip). Identitatea personajului portretizat nu este încă sigură, deși recent cercetătorul Giuseppe Pallanti din Florența tinde să confirme afirmația luiGiorgio Vasari, după care ar fi vorba de Monna Lisa Gherardini, membră a micii nobilimi rurale din Toscana. Cercetări anterioare ajunseseră la concluzia că portretul ar reda figura unei înstărite doamne florentine, Madonna Lisa del Giocondo, al cărei nume ar explica și a doua denumire a tabloului.

24. Capitolul 3: Arhitectura

25. Arhitectura este știința și arta de a proiecta și construi clădiri și ansambluri de clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, în funcție de caracterul și destinația construcțiilor. Știința ei constă în rezolvarea funcțională și tehnică a clădirilor. Arta arhitecturii este o componentă mai specială a artelor în general, care are un caracter mai deosebit, deoarece cu elemente reale, utile, se creează și se compun imagini plastice nonfigurative, de esență abstractă, fară să imite deci modele ale naturii.

26. Arhitectura nu poate fi comparată cu natura înconjurătoare decât prin aceea ca este un organism artificial implantat într-un mediu natural cu care trebuie să se armonizeze atât funcțional cât și estetic. Arhitectura esteforma cea mai cuprinzătoare de organizare a spațiului, urmărind rezolvarea echilibrată, armonioasă, a funcțiunilor complexe, multilaterale. Arta se știe este un fenomen conștient, arhitectura, pe lângă această calitate mai este cognitivă și ontologică. Până la sfârșitul secolului trecut arhitectura era considerată "o decorație a structurii" (John Ruskin), iar în secolul nostru Frank Lloyd Wright redefinește arhitectura prin stilul său de integrare armonioasă a structurilor în natură, fiind exponentul cel mai de seamă al arhitecturii organice.

27. “Arhitectura nu este nici despre hartie, nici despre forme. Este un domeniu al spatiului si al materialului.” spune Peter Zumthor, un nume mai putin cunoscut in arhitectura, dar totusi cel care luni, 13 aprilie 2009 a fost desemnat cu cea mai importanta distinctie in arhitectura, Pritzker Architecture Prize, echivalentul premiului Nobel in arhitectura. In fond, arhitectura poate fi perceputa ca o arta care completeaza spatiul, dar care nu are voie sa il modifice. Marele arhitect roman Cantacuzino definea arhitectura ca “armonie simultana”, pentru ca exprima ritm in spatiu, in timp ce Vitruviu vorbeste despre euritmie cu referire la arhitectura, prin care intelege armonia liniilor, volumelor si proportiilor.

28. “Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al volumelor reunite sub lumina; lumina si umbra reveleaza aceste forme” a spus Le Corbusier. Exemple de arhitecturicelebre: MausoleulTajMahal

29. Celebrul mausoleu Taj Mahal este situat in Agra, India, si a fost construit de catre imparatul mogul Shah Jahan, in memoria sotiei sale favorite, Mumtaz Mahal. Mausoleul este considerat a fi cel mai frumos exemplu de arhitectura mogula, un stil care combina elemente arhitecturale persane, indiene si islamice. In 1983, Taj Mahal a intrat in patrimoniul UNESCO iar din 2007 ocupa pozitia 6 pe lista castigatorilor in alegerea celor 7 minuni ale lumii contemporane.

30. Construcția Taj Mahal-ului a demarat în 1631 și a durat 22 de ani. Se spune că 20 de mii de oameni ar fi fost trimiși să muncească aici. Materialele erau aduse din întreaga Indie și din alte zone ale Asiei cu ajutorul unei "flote" ce numără 1000 de elefanți. Proiectat de arhitectul iranian Ustad Isa, Taj Mahal-ul a devenit "simbolul dragostei eterne". Clădirea "răsare" din peisajul roscat, așezată fiind pe o terasă de marmură albă care pune în evidență uriașul dom și cele patru minarete. Ansamblul închide în interior o grădină deosebit de frumoasă cu fântâni arteziene iar aleea principală, care pornește de la intrarea impozantă, este străjuită de arbori ornamentali.

31. Capitolul 4: Arta fotografica

32. Probabil, oricine poate să realizeze o fotografie, dar, doar persoanele cu adevărat talentate şi cu dragoste pentru fotografie, pot să realizeze cu adevărat o “fotografie frumoasă”. Mulţi tineri sunt cuceriţi de această artă şi doresc să fotografieze cât mai multe lucruri, ca să-şi testeze abilităţile de bun fotograf.

33. Fotografiaconferarealitatiiputinamagie..

34. Fotografiaestemaimultdecat o amintire. ..prezent ..trecut ..fotografiaeste o amintirefrumoasa!

35. Fotografiasurprindecelemaimicidetalii. Pentru ca detaliilesuntcelmaigreu de definit..

36. Fotografiaeste o arta.

37. Capitolul 5: Arta de a juca

38. Un actor este o persoană care interpretează un rol, într-o producție dramatică. Termenul este folosit în mod normal pentru cineva care joacă în filme, teatru, televiziune sau radio. Pe lângă roluri dramatice, actorii pot cânta sau dansa sau pot lucra doar ca artist vocal.

39. Cuvântul „actor" este derivat din limba latină din substantivul masculin actor (feminin, actrix) din verbul agere „a face, a întreprinde, a petrece timpul" + sufixul -”or "cel care realizează acțiunea indicată de radical". O altă alternativă ar fi substantivul din limba greacă “aktor”,” conducător”, derivat din verbul “a conduce” sau “a îndruma”,” a orienta”, “a aduce”.

40. Au existat numeroase teorii de interpretare și inovații, ca în orice altă artă. Stanislavsky și Teatrul din Moscova au fost printre primii fundatori a ceea ce este acum consideratăInterpretarea Metodică. Meyerhold și teoria sa referitoare la biomecanică și mișcare au adus idei revoluționare în teatrul rus de la începutul secolului 20. De atunci, forme „americane" ale acestor teorii au apărut, forme ce îi au ca autori pe Lee Strasberg, Stell Adler și Sanford Meisner, Viola Spolin.

41. Arta nu a început și nu se va încheia niciodată. Ea pur și simplu există.

42. Realizatori: Sîrghie Geanina Hoblea Ștefan Cojoc Ana Maria

43. ..to be continued