Rolul autorităţilor publice în dezvoltarea urbană şi modernizarea serviciilor publice

1. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRĂILA Rolul autorităţilor publice în dezvoltarea urbană şi modernizarea serviciilor publice AUREL GABRIEL SIMIONESCU Primarul Municipiului Brăila

3. Legea administraţiei publice locale • ART. 36 • Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. • Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: • atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; • atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului; • atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; • atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; • Asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor. • Hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

4. Consiliul local asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind: 1. educaţia; 2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea publică; 8. situaţiile de urgenţă; 9. protecţia şi refacerea mediului; 10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale; 11. dezvoltarea urbană; 12. evidenţa persoanelor; 13. podurile şi drumurile publice; 14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport public local, după caz; 15. serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor; 16. activităţile de administraţie social-comunitară; 17. locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea sa; 18. punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale; 19. alte servicii publice stabilite prin lege;

5. Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice • Serviciile de utilităţi publice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe esenţiale: • a) universalitate; • b) continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ, în condiţii contractuale; • c) adaptabilitate la cerinţele utilizatorilor şi gestiune pe termen lung; • d) accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public, în condiţii contractuale; • e) transparenţă şi protecţia utilizatorilor. • Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciilor de utilităţi publice trebuie să asigure: • a) satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor; • b) sănătatea populaţiei şi calitatea vieţii; • c) protecţia economică, juridică şi socială a utilizatorilor; • d) funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici; • e) introducerea unor metode moderne de management; • f) introducerea unor metode moderne de elaborare şi implementare a strategiilor, politicilor, programelor şi/sau proiectelor din sfera serviciilor de utilităţi publice; • g) protejarea domeniului public şi privat şi a mediului, în conformitate cu reglementările; • h) informarea şi consultarea comunităţilor locale beneficiare ale acestor servicii; • i) respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol. • Trebuie • să asigure gestionarea şi administrarea serviciilor de utilităţi publice pe criterii de competitivitate şi eficienţă economică şi managerială, având ca obiectiv atingerea şi respectarea indicatorilor de performanţă a serviciului, stabiliţi prin contractul de delegare a gestiunii, respectiv prin hotărârea de dare în administrare, în cazul gestiunii directe; • să elaboreze şi să aprobe strategii proprii în vederea îmbunătăţirii şi dezvoltării serviciilor de utilităţi publice, utilizând principiul planificării strategice multianuale; • să promoveze dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente sectorului serviciilor de utilităţi publice şi programe de protecţie a mediului pentru activităţile şi serviciile poluante; • să adopte măsuri în vederea asigurării finanţării infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor;

7. Deşeurile ca problemă pentru cetăţeni • Mediu – poluare; • modificari de peisaj si disconfort vizual; • poluarea aerului si a apelor de suprafata; • modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. • inchiderea depozitelor neconforme 2017 • Consum de resurse – necesitate • Recuperare • Reciclare • Refolosire • Impuneri Europene – penalitati • riscul de a plati aceeasi bani– Investitii in solutii de gestionare a deseurilor • diminuarea cu 15% a cantitatii de deseuri municipale si asimilabile colectate si trimise spre depozitareOUG 196/2005 ETAPIZAREA obiectivelor de valorificare sau incinerare în instalatii de incinerare cu recuperarede energie si de valorificare prin reciclare, globale si pe tip de material deambalare, la nivel national *) Procentajul minim din greutatea deseurilor de ambalaj (Anexa nr. 4 la Hotãrârea Guvernului nr. 621/2005)

8. Master Plan Judeţul Brăila Sistemul de management integrat al deseurilor –2038 • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „EcoDunarea” • Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor, prin imbunatatirea managementului deseurilor

9. Master Planul Judeţului Brăila în domeniul Sistemului de management integrat al deseurilor in Judetul Braila 2013-2038 • A fost elaborat in anul 2010 • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „EcoDunarea” • Obiectivele generale ale proiectului : • Cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Braila, vizand, in principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu; • Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor in judetul Braila, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din judet. Zona 1 de transport este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri, din localitatea Muchea (Vadeni). Zona 1 include ca localitati urbane municipiul Braila si un numar de 13 comune.Totalul populatiei - 249.734persoane (212.981 in mediul urban); Zona 2 de transport include orasele Ianca si Faurei, precum si 17 comune din jurulacestora.Totalul populatiei din aceasta zona este de 66.508 persoane Zona 3 de transport deserveste orasul Insuratei si un numar de 10 comune adiacente. Populatia 46.110 de locuitori

10. Sistemul de Management Integrat al deşeurilor în judeţul Brăila Programul Operational Sectorial Mediu Implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor Zona 1 – Municipiul Braila + 13 comune • Statie de sortare deseuri cu o capacitate de 30.000 tone/an • Statie mecano-biologice de tratare a deseurilor reziduare cu o capacitate de 26.000 tone/an • Echipamente pentru colectarea selectiva a deseurilor Valoarea totala 27.054.550 Euro Contributie locala5.443.900 euro

11. Sistem de management al deşeurilor • colectare selectiva si transport specializat; • sortare a deseurilor colectate • reciclarea si reutilizarea fractiilor recuperabile; • tratament biologic al fractiei biodegradabile; • Incinerare!? • depozitarea conforma a deseurilor ramase dupa sortare, tratare si a celor mixte care nu au fost colectate separat.

12. Cantităţi de Deşeuri Colectate Municipiul Brăila

13. Opţiunea incinerării deşeurilor • Avantajele incinerării : • Conservarea resurselor naturale: carbune, pacura, gaz, gips, calcar, argila etc • Cantitatea de material solid rezultat în urma arderii - 15-20% din greutatea inițială a deșeurilor; • Generează energie termică sau electrică • Deșeurile medicale (periculoase), nămolul din stațiile de epurare și celelalte deșeuri incinerate sunt transformate într-un produs final steril, inert, nepericulos, • Fluxurile de gaze sunt filtrate înainte de a fi dispersate în atmosferă; • Pot fi distruse cantități foarte mari de deșeuri într-un timp relativ scurt. • Diminuarea riscurilor de mediu (depozitari necontrolate, poluarea solurilor, apelor etc) • Evitarea supraaglomerarii depozitelor controlate (halde) • Dezavantajele incinerării: • Este o metodă controversată din cauza problemelor legate de emisia poluanților gazoși; • Este o metodă scumpă, iar costurile investiției se amortizează în perioade lungi de timp; • Emisiile rezultate în urma arderii conțin: CO, CO2, apă, cenușă, halogeni, sulf, fluor; • O parte din cenușa rezultată rămâne în incinerator, sub formă solidă, iar cealaltă parte se elimină în atmosferă; • Incinerarea produce particule fine, toxice, care se emit în atmosferă chiar și de la instalațiile moderne; • Emisiile cu potențial toxic ridicat afectează sănătatea umană

14. Master Plan Judeţul Brăila Reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa si canalizare in judetul Braila– 2037 • Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila • Dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apa si de canalziare

15. Master Planul Judeţului Brăilaîn domeniul apei potabile şi uzate pentru perioada - 2037 • A fost elaborat in anul 2008 • Consiliul Judetean si Consiliul Local Braila impreuna cu autoritatile locale din 42 de localitati s-au asociat si au pus bazele Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea-Braila • Operator regional - asigura gestiunea serviciilorprecum si implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii serviciilor de apa si de canalizare • Obiectivul 1: realizarea conformitatii cu angajamentele de tranzitie si cu obiectivele intermediare convenite intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei cu privire la colectarea si tratarea apelor uzate urbane in judetul Braila • Obiectivul 2: realizarea conformitatii cu privire la calitatea apei destinate consumului uman • Obiectivul 3: imbunatatirea performantelor operatorului regional al judetului pentru dezvoltarea durabila a sistemelor de apa si canalizare ale judetului.

16. Aglomerarea Braila • Localitatile Braila, Baldovinesti, Varsatura, Statiunea Lacu Sarat •      Infrastructura de alimentare cu apa            - Reabilitare si extindere retele de distributie apa - 37,74 Km.            - Reabilitarea captarii Chiscani.            - Reabilitarea statiei de tratare din Chiscani.            - Reabilitarea statiei de clorare de la Gospodaria de Apa Braila.            - Reabilitarea a 3 statii de pompare apa potabila Chiscani.            - Construirea unei statii de clorare apa potabila Apollo.            - Reabilitarea a 2  rezervoare de inmagazinare apa avand  capacitatea de  20.000 mc si a unuia de 5.000 mc. •      Infrastructura de apa uzata            - Reabilitare si extindere retele de canalizare - 82,738 Km.            - Reabilitarea a 7 statii de pompare ape uzate.            - Construirea unei statii de pompare ape uzate in satul  Baldovinesti.            - Construirea unei conducte de refulare - 5,2 Km.            - Montarea instalatiei pentru tratarea namolului cu var (namolul de la Satia de Epurare a apelor uzate Braila)

17. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL MEDIU Retea apa - 37.602 m Reteacanalizare – 87. 770m Valoare: 32 mil euro Stadiu Reabilitare apa: 11,2% Extindere apa: 17,15% Reabilitare canalizare: 9,3% Extindere canalizare: 33,7% Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare

18. Staţia de Epurare a Apelor Uzate din Brăila • Valoare 50 milioane euro - ISPA. • primul oraş de la Dunăre care nu va mai deversa ape uzate în fluviu • Suprafata - 8 hectare, pe şoseaua dig spre Galaţi, pe malul stâng al Dunării. • Apele menajere procesate provin de la cele două canale colectoare ale Brăilei, Canalul Colector Dorobanţi şi Canalul Colector Roşiori. • Staţia are o capacitate de procesare de 100 000 m³ de apă uzată zilnic şi dispune de un generator auxiliar care porneşte automat în cazul unei pene de curent electric. • stația de epurare a influențat semnificativ prețul serviciului de canalizare (de circa 5 ori) • Prin inaugurarea staţiei de epurare de la Brăila, au fost evitate penalităţi de peste 10 milioane de lei anual,care ar fi trebuit suportate de brăileni, pentru deversarea în Dunăre a substanţelor poluante

21. Strategia Europa 2020 • creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii • Fondul de coeziune sprijină statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90 % din media UE-27 să facă investiții în rețelele de transport și în domeniul mediului Listă de indicatori comuni pentruFondul de coeziune

22. Politica de coeziune • principalul instrument de investiții pentru sprijinirea priorităților-cheie ale Uniunii enunțate în Strategia Europa 2020 • susținnecesitatea unei abordări orientata către rezultate, • stabilirea unui set mai transparent și simplificat de proceduri de gestiune financiară. • Contractele de parteneriat dintre Comisie și fiecare stat membru • vor defini angajamentele partenerilor la nivel național și regional și ale Comisiei. • vor fi corelate cu obiectivele strategiei Europa 2020 și cu programele naționale de reformă. • vor prezenta o abordare integrată de dezvoltare teritorială cu sprijinul tuturor fondurilor CSC (cadrului strategic comun) • vor include obiective bazate pe indicatori stabiliți de comun acord, pe investiții strategice și pe o serie de condiționalități. • vor conține angajamente legate de comunicarea anuală a progreselor înregistrate în rapoartele anuale privind politica de coeziune și în alte rapoarte publice. • vorinclude parteneriatul și guvernanța pe mai multe niveluri

23. Contractul de parteneriat • Fiecare stat membru ar trebui să organizeze un parteneriat • cu reprezentanții autorităților competente regionale, locale, urbane și alte autorități publice, • cu partenerii economici și sociali • cu organisme care reprezintă societatea civilă (partenerii în domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile pentru promovarea egalității și a nediscriminării). • Scopulparteneriatelor • respectarea principiului guvernanței pe mai multe niveluri, • asigurarea asumării intervențiilor programate de către părțile interesate • valorificarea experienței și knowhow- ului actorilor relevanți.

24. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității • Teritorialitate (necesitățile și potențialul local); • Responsabilitatea: • comunității, • a grupurilor de acțiune locală, • reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat (49% din drepturile de vot); • Strategii de dezvoltare locală pe zone integrate și multisectoriale; • Caracteristici inovatoare, colaborare și cooperare în rețea.