1 / 47

DIRECTIVA 98/83/CEE CALITATEA APEI POTABILE

DIRECTIVA 98/83/CEE CALITATEA APEI POTABILE. SCOPUL : Măsuri legislative pentru protejarea sănătăţii publice prin : - stabilire parametrii de calitate; - inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apă; - supraveghere şi monitorizare calitate apă;

gizi
Télécharger la présentation

DIRECTIVA 98/83/CEE CALITATEA APEI POTABILE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. DIRECTIVA 98/83/CEE CALITATEA APEI POTABILE • SCOPUL : Măsuri legislative pentru protejarea sănătăţii publice prin :- stabilire parametrii de calitate; - inspecţia sistemelor de aprovizionare cu apă; - supraveghere şi monitorizare calitate apă; - consilierea populaţiei; - diseminarea informaţiei; - raportarea;

  2. AUTORITĂŢI CENTRALE IMPLICATE • Ministerul Sănătăţii - elaborare calendar şi estimare costuri monitorizare de audit. - supraveghează sanitar autorizarea sanitară autorizarea temporară pe perioada derogării -controlează monitorizarea calităţii apei efectuate de producător/distribuitor

  3. AUTORITĂŢI CENTRALE IMPLICATE • Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - elaborarea planului şi calendarului pentru producătorii din industria alimentară -elaborarea planului şi calendarului activităţilor de conformare pentru monitorizareacalităţii apelor de suprafaţa -asigură protecţia apei de: profunzime suprafaţă resurselor de apă -asigură monitorizarea apei la sursă

  4. AUTORITĂŢI CENTRALE IMPLICATE • Ministerul Administraţiei şi Internelor - centralizare planuri de conformare staţii de tratare şi reţele. - monitorizarea şi controlul planurilor de conformare

  5. AUTORITĂŢI PUBLICE LOCALE • Consiliile Judeţenedistribuitorii de apă potabilă • Consiliile Locale ASIGURĂ CALITATEA APEI POTABILE

  6. TRANSPUNERE • Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile • Legea nr.311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile • HG nr.974/2004 privind monitorizarea calităţii apei potabile

  7. Laboratorul inregistrat la MS Buletin de analize DSP • Interpretareasanitara • a rezultatelor • Nota de sinteza si • eventual bilantul • sanitar periodic Informare privind calitatea apei PRIMAR Rezultatele monitorizarii (pot fi transmise primarului) Societate sau Servicii tehnice Gestionarul retelei Raportarea anuala privind calitatea apei potabile Publicul

  8. AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALEPRODUCĂTORII ŞI DISTRIBUITORII • asigură aprovizionarea cu apă potabilă; • asigură conformarea cu standardele europene; • asigură monitorizarea de control; • acoperă costurile monitorizării de audit; • adoptă acţiunile necesare de remediere; • asigură datele necesare pentru întocmirea; raportului naţional privind calitatea apei potabile;

  9. AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALEPRODUCĂTORII ŞI DISTRIBUITORII • Înregistrează şi păstrează datele privind calitatea apei • asigură accesul populaţiei la datele privind calitatea apei potabile • întocmesc împreună cu autorităţile de sănătate publică judeţeană Raportul judeţean

  10. D.S.P. Estimeaza cere intrerupere furnizareapă/restrictionare furnizare apă Producatorii/distribuitorii Informeaza DSP/primarul de masurile luate - D.S.P. Informeaza populatia si da sfaturi privind utilizarea apei PROCEDURI PENTRU SITUAŢII NECONFORME A) Prezinta risc pentru sanatate

  11. B) Absenţa riscului pentru sănătate Producători/Distribuitorii Informeza populatia PROCEDURI PENTRU SITUAŢII CONFORME

  12. DIRECTIVA 94/62/CEE AMBALAJE ŞI DEŞEURI DIN AMBALAJE • SCOPUL : Măsuri legislative privind managementul ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje : -prevenirea producerii deşeurilor din ambalaje - creşterea gradului de refolosire - creşterea gradului de reciclare

  13. FACTORI IMPLICAŢI • Producătorii şi distribuitorii de ambalaje • Autorităţile publice locale • Operatorii de salubritate • ONG

  14. TRANSPUNERE • HG nr. 349/2002gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje • HG nr.899/2004pentru modificarea şi completarea HG nr.349/2002 • Ordinul Ministrului MAPAM nr. 1190 / 2002privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri din ambalaje • Alte acte normative

  15. ALTE ACTE NORMATIVE • OUG nr. 78/2000 aprobată prin Legea 426/2001 privind deşeurile • OUG nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare aprobată prin Legea nr. 139/2002 • OUG nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr.465/2001 • Legea nr. 73/2000 republicată modificată şi completată prin OUG nr. 86/2003

  16. DIRECTIVA 1999/31/CEE DEPOZITARE DEŞEURI • Măsuri legislative privind managementul deşeurilor : - prevenirea apariţiei - reducerea cantităţilor - recuperarea materială şi energetică - eliminarea – incinerarea - depozitarea

  17. AUTORITĂŢI CENTRALE IMPLICATE • Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor • Ministerul Administraţiei şi Internelor • Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului • Ministerul Economiei şi Comerţului • Ministerul Sănătăţii

  18. FACTORI IMPLICAŢI • CONSILIILE LOCALE • CONSILIILE JUDEŢENE • COMPANIILE DE SALUBRITATE • OPERATORII DE DEPOZITE • GENERATORII DE DEŞEURI • ONG – uri • INSTITUTE DE CERCETARE

  19. TRANSPUNERE • Legea nr. 137/1995, republicată, modificată şi completată prin OUG nr. 91/2002 aprobată prin Legea nr. 294/2003 • OUG nr. 78/2000 aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2001 • HG nr.162/2002

  20. ATRIBUŢIILE CONSILIILOR JUDEŢENE • Coordonează activitatea serviciilor publice de interes judeţean; • Acordă sprijin consiliilor locale; • Hotărăşte asocierea cu alte autorităţi ; • Analizează propunerile consiliilor locale • Urmăreşte şi asigură respectarea prevederilor actelor normative

  21. ATRIBUŢIILE CONSILIILOR LOCALE • Asigură îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor prin : - sistemul de colectare - controlul funcţionării sistemului de colectare - colectare selectivă - depozite finale - interzicerea depozitării haotice

  22. ATRIBUŢIILE OPERATORILOR DE SALUBRITATE • Asigură : - colectarea selectivă - depozitarea deşeurilor - monitorizarea şi raportarea de audit - elaborarea planurilor de condiţionare

  23. DIRECTIVA 91/271/CEE EPURAREA APELOR UZATE URBANE • SCOPUL : Măsuri legislative pentru epurarea apelor uzate urbane prin : - epurare conform - evacuare standardelor

  24. AUTORITĂŢI PUBLICE CENTRALE • Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor • Ministerul Administraţiei şi Internelor • Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului • ANRSC

  25. FACTORI IMPLICAŢI • CONSILIILE LOCALE • CONSILIILE JUDEŢENE • REGIILE DE APĂ ŞI CANALIZARE

  26. TRANSPUNERE • HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind descărcarea în mediul acvatic a apelor uzate; • HG nr. 964/2000 privind poluarea cu nitraţi; • HG nr. 118/ 2002 plan de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi apelor subterane cu substanţe periculoase

  27. Consilii Judeţene şi locale Elaborarea şi implementarea programelor de acţiune pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de colectare şi epurare Regii locale de apă şi canalizare Elaborarea programelor de acţiune pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de colectare Exploatare şi întreţinere Conformare la condiţiile de evacuare şi depărtarea nămolului din staţii ATRIBUŢII

  28. DIRECTIVA 91/676/CEE PRIVIND PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CAUZATE DE NITRAŢII PROVENIŢI DIN SURSE AGRICOLE • SCOPUL : Măsuri legislative pentru reducerea poluării produse de nitraţii din agricultură prin : - prevenire - reducere utilizare nitraţi din surse agricole

  29. FACTORI IMPLICAŢI • Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor • Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale • Ministerul Administraţiei şi Internelor • Ministerul Sănătăţii • Autorităţile Publice Locale • ONG-uri • Fermieri

  30. TRANSPUNERE • HG nr. 964/2000 privind aprobarea planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole • Înfiinţarea Comisiei şi Grupului de Sprijin pentru aplicarea planului aprobat prin HG nr.964/2000 • Ordin MAPM nr. 918/2002 codul bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor

  31. GHID ORIENTATIV PENTRU UN PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT DE SUCCES PROPUNERE A COMISIEI EUROPENE

  32. PROPUNERE GHID ORIENTATIVPENTRU UN PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT DE SUCCES • 5 Părţi: • Partea 1 – Abordările alternativei PPP – diferite structuri PPP – opinii pro şi contra • Partea 2 – Structuri legale şi de reglementare – cadrul legal pentru PPP, interacţiunea cu UE, reglementările naţionale, regionale şi municipale • Partea 3 – Implicaţiile financiare şi economice a PPP– managementul riscului, valoarea bunurilor, adecvarea grant-urilor la necesităţi • Partea 4 – Integrarea finanţării Grant şi caracteristicilor PPP – puncte tari & puncte slabe ale finanţării grant, integrarea grant-urilor în PPP • Partea 5 – Concepţia PPP, Planificare şi Implementare – ciclul proiectului PPP, probleme şi soluţii

  33. PARTEA - 1 ABORDĂRILE ALTERNATIVEI PPP • De ce PPP ? • Depăşirea momentelor critice ale finanţării • Beneficiile sectorului privat: • implementare accelerată • subvenţionarea mai bună a riscului • încurajarea performanţei • creşterea calităţii serviciilor • venituri suplimentare • intensificarea managementului sectorului privat • 3 principii directoare citate în Statele Membre - • cerinţele investiţiei în infrastructură • creşterea eficienţei în folosirea resurselor • generarea unei valori comerciale din bunurile publice Pericolul considerării PPP ca un remediu miraculos sau soluţionarea conturilor

  34. PARTEA 1. ABORDĂRILE ALTERNATIVEI PPP • Structurile PPP - • conceptele implicate • nici un model unic • trebuie adaptat situaţiei şi partenerilor • PPP necesită un parteneriat activ şi identificarea necesităţilor şi obiectivelor fiecărei părţi • Interpretarea Comisiei- nu există o definire specifică a PPP doar reguli precise ce guvernează achiziţiile şi structurile operaţionale.

  35. PARTEA 2 – Structuri legale şi de reglementare • Obiectiv – identificarea problemelor legale, de reglementare şi contractuale relevante ce afectează PPP Structura Legala Naţională • PPP depinde de eficacitatea cadrului legal • identifică în special: • elemente ce împiedică participarea sectorului privat • nevoia de restructurare înainte de PPP • nevoia de legislaţie/regulament specific sectorului • reglementările necesare a fi cuprinse în contractele PPP şi măsurile de siguranţă în ceea ce priveşte reglementarea riscului.

  36. IERARHIA LEGALĂ

  37. PARTEA 2 – STRUCTURI LEGALE ŞI DE REGLEMENTARE Probleme contractuale ale proiectului • siguranţa interesului public • corectitudinea contractului/ distribuirea egală a costurilor şi beneficiilor • promovarea efectivă a reglementărilor • flexibilitatea contractului • introduce standarde / cea mai bună metodă

  38. PARTEA 2 - STRUCTURI LEGALE ŞI DE REGLEMENTARE ACHIZIŢII • Des întâlnite când PPP nu reuşeşte • Obiectiv = atragerea finanţelor şi know-how-ului din sectorul privat dar promovarea unor obiective publice multiple • Conflict în regulile achiziţiilor publice şi implicarea de la început a sectorului public privat

  39. PARTEA 3 – IMPLICAŢIA FINANCIARĂ ŞI ECONOMICĂ A PPP • Implicaţia financiară a riscului • Principiul cheie al PPP– alocarea riscului părţii în măsură să-l administreze cel mai bine. • Riscul are impact financiar direct judecând managementul riscului şi astfel : • reducerea costurilor pe termen lung prin alocarea acestuia părţii în măsură să-l administreze cel mai bine; • impulsionarea contractorului pentru a furniza proiectele în timp, la standardele cerute şi cuprinse în buget; • îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi creşterea venitului prin operaţiuni mai eficiente; • să furnizeze un profil al costurilor mai consistent şi previzibil.

  40. PARTA 3 - IMPLICAŢIA FINANCIARĂ ŞI ECONOMICĂ A PPP • Riscurile includ: • venitul -alegerea partenerului privat • schimb valutar - construcţie • regulament / contract -defecte latente • mediu • acord public - susţinere • Asigurarea eficientei investiţiilor - cost minim-profit maxim • folosirea soluţiei PPP doar dacă furnizează o mai bună efcienţă a investiţiilor; • cost redus al ciclului de viaţă ; - alocarea mai bună a riscului • implementare mai rapidă; - îmbunătăţirea calităţii serviciilor • generarea de venituri suplimentare;

  41. PARTEA 3 - IMPLICAŢIA FINANCIARĂ ŞI ECONOMICĂ A PPP • Evaluarea Eficientei economice poate fi afectata • deseori analize costisitoare cu rezultate subiective • câteva tehnici • Licitaţii • Comparator financiar • Comparaţie monetară sau non monetară • Optimizarea contribuţiilor Grant • Grant-urile au efecte pozitive şi negative • Grant-urile trebuie adaptate nevoilor şi obiectivelor reale • Balanţa dintre ceea ce realizează proiectul – nivelele de profit din sectorul privat – beneficiu financiar

  42. PART 4 - INTEGRAREA FINANŢĂRII GRANT ŞI CARACTERISTICILOR PPP • Obiectiv- cum se integrează finanţarea grant în structurile PPP • Puncte slabe & tari ale finanţării grant • Structura unui grant – ce trebuie finanţat • Dezvoltarea unei relaţii PPP cu structura grant • competiţie deschisă şi corectă

  43. PARTEA 5 - CONCEPŢIA PPP, PLANIFICARE ŞI IMPLEMENTARE • Propunere ghid pentru: • A decide când un PPP este fiabil şi profitabil • Selectarea abordării PPP • Planificarea PPP • Implementarea PPP • Nu planificat în sensul unui ghid pas cu pas sau metodologie ci planificat să ajute structurarea procesului de gândire şi identificarea problemelor cheie

  44. HARTA PPP

  45. HARTA PPP

  46. PARTEA 5 - CONCEPŢIA PPP, PLANIFICARE ŞI IMPLEMENTARE • Identificarea • Dezvoltarea PPP necesită regulamente eficace şi structuri strategice puse în aplicare • Potrivirea abordării PPP cu realizările proiectului ar trebui mai întâi apreciată dat fiind capacitatea şi capabilitatea sectorului privat de a implementa PPP – uri şi a obţine profit • Potrivirea abordării PPP include şi existenţa interesului sectorului privat şi dacă PPP este cea mai bună metodă furnizată– considerată- • obstacole şi constrângeri • extinderea interesului sectorului privat • potrivirea structurii PPP cu furnizarea serviciilor

  47. PARTEA 5 - CONCEPŢIA PPP, PLANIFICARE ŞI IMPLEMENTARE • Selectarea structurii PPP adecvate • Selectarea unui PPP solicită nevoia evaluării necesarului efectiv cerut • Administrarea riscului va fi afectată de tipul de PPP selectat • O decizie este necesară pentru a şti ce parte a proiectului şi ale ciclului proiectului să fie incluse în PPP • Disponibilitatea finanţării • Poate fi creat un parteneriat- care sunt cerinţele de bază • Este preferată longevitatea parteneriatului

More Related