1 / 12

Acizii nucleici

Acizii nucleici. Întocmit de : Ghenţ Alina Raluca. Prof . coord onator: Sabău Rodica. Acizii nucleici.

Télécharger la présentation

Acizii nucleici

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Acizii nucleici Întocmit de: Ghenţ Alina Raluca Prof. coordonator:Sabău Rodica

  2. Acizii nucleici Acizii nucleici sunt componente deosebit de importante ale celulelor tuturor vieţuitoarelor.Sunt compuşi macromoleculari (nucleotide) şi reprezintă grupa prostetică a nucleoproteinelor. Termenul de acid nucleic a fost propus pentru prima dată de Richard Altmann, pentru a desemna substanțele complexe pe care acesta le observase în nucleu.

  3. Structura acizilor nucleici Structura acizilor nucleici, deosebit de complexă, a fost elucidatăîn urma reacţiilor de hidroliză desfăşurate în etape: proteine aminoacizi nucleoproteine acid fosforic acizi nucleici mononucleotide + nucleotide • baze purinice şi pirimidinice • riboza şi deoxiriboza (pentoza)

  4. Bazele purinice sunt: purina guanina adenina Bazele pirimidinice sunt: uracil pirimidina timina citosina

  5. Tipuri de acizi nucleici Acidul dezoxiribonucleic (ADN) Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celula a ființelor vii și este esențială pentru identitatea oricărui organism, de la Euglena viridis, mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, și până la Homo sapiens sapiens, omul contemporan. Bazele azotate care intra în structura AND-ului sunt: • adenina (A) • timina (T) • guanina (G) • citosina (C)

  6. Replicarea AND-ului Macromolecula AND-ului are structură de dublă elice stabilizată prin legături de hidrogen între perechi de baze azotate: adenină cu timinăşi guanină cu citosină. Cele două catene sunt orientate antiparalel fiind rasucite în spirală. A doua catenă este replica primei catene. Raportul dintre perechile de baze azotate variaza de la o specie la alta, dar este aceeaşi pentru AND-ul fiecărui individ indiferent de ţesut şi de vârstă.

  7. Acidulribonucleic (ARN) Este, ca și ADN-ul, un polinucleotid format prin copolimerizarea ribonucleotidelor. Un ribonucleotid este format dintr-o bază azotată (adenină A, guanină G, uracil U și citozină C), o pentoză (D-2-dezoxiriboză) și un fosfat. În molecula de ARN uracilul înlocuiește timina. • ARN-ul • are o structură monocatenară • participă la sinteza proteinelor proprii fiecărui organism pe baza informaţiei genetice furnizate de AND, fiind raspunzător de aranjarea aminoacizilor în proteină.

  8. Rolul şi importanţa acizilor nucleici • Păstrarea informației genetice (atât ADN-ul, cât și ARN-ul) • Sinteza proteinelor (numai ARN-ul). • Acizii nucleici reprezintă substratul eredității. Ei au inscrisă, sub formă de codificare biochimică informația ereditară în catena polinucleatidică.

  9. Clonarea Clonarea este procesul prin care se produce un organism identic din punct  de vedere genetic. Pentru aceasta  este necesară prelevarea unei mostre de ADN dintr-o  celulă  adultă, de pildă  o celulă  a epidermei, şi plasarea acesteia intr-un ovul nefertilizat, al cărui ADN a fost indepărtat. Celulele sunt apoi supuse unui şoc electric, care le face să  fuzioneze (imitând modul prin care ovulul şi spermatozoidul se contopesc, în procesul reproducerii), iar celula începe să se dividă. Motivul pentru care clonarea este un proces dificil de realizat este că celula din ţesutul epidermic din care este prelevat ADN-ul trebuie să fie readusăîn stadiu embrionar, pentru a permite ovulului să crească, formând un fetus.Aceasta este provocarea . Multe animale au fost deja clonate (oi, capre, vaci, porci şi o pisică) dar multe din aceste animale clonate par să aibă anumite deficienţe. O companie numită Clonaid pretinde că ar fi produs trei copii clonaţi, dar acest lucru nu a fost  înca verificat în cadrul unui test genetic independent. Primatele par să fie mai dificil de clonat decât alte animale, iar toate încercările de până acum de a clona embrioni umani pentru scopuri terapeutice au  fost lipsite de succes.

  10. Este însă numai o chestiune de timp  până când  această tehnică va ajunge să fie stăpânită de om. Clonarea  nu  necesită instrumente complexe ci numai tipul de echipament existent la ora  actualăîn majoritatea clinicilor de fertilizare artificială.Nu este nevoie decât de o provizie suficientă de ovule şio echipă de oamenide ştiinţă dispuşi săîncerce acest lucru, în pofida  riscurilor pe care le implică. În prezent, rata succesului este de numai 2%. 98% dintre încercari s-au soldat cu animale deformate.

  11. Ştiaţi că? • un cimpanzeu are 99.9% din ADN -ul unui savant laureat al premiului Nobel ; • oaia Dolly a primit acest nume după cântăreaţa de muzică country şi western Dolly Parton, căci oaia Dolly a fost clonată dintr-o celulă mamară; fiecare dintre noi suntem purtătorii a aproximativ 6 gene deficiente, dar nu suferim efectele negative ale acestor mutaţii pentru că avem o singură copie a genei deficiente; fiecare un om din 10 va dezvolta o tulburare genetică moştenită, într-un anumit moment al vieţii sale; • nu toate defectele genetice sunt în detrimentul sănătăţii noastre. În anemia celulelor în formă de semilună, o copie a celulei în forma de semiluna conferă organismului rezistenţa la malarie ; există aproximativ 100 de trilioane (100,000,000,000,000) de celule în organismul nostru; genomul uman conţine 3164,7 de milioane de baze chimice (A, C, T, şi G); dacă am desfaşura şi lega între ele faşiile de ADN conţinute de o singură celulă, am obţine o faşie lungă de aproape 2 metri; • dacă fâşiile de ADN din toate celulele organismului nostru ar fi puse cap la cap, ar parcurge de peste 600 de ori distanţa dintre Pământ şi Soare ; • pentru a scrie codul întregului genom uman, o persoană ar trebui să tasteze 60 de cuvinte pe oră, opt ore pe zi, timp de aproximativ 50 de ani.

  12. Bibliografie http://www.efoto.ro/999-acelasi-adn-panasonic-hmc51-versus-sony-ax-2000-11033012701.php http://www.referatele.com/referate/biologie/online14/Totl-despre-acizii-nucleici-referatele-com.php http://ro.wikipedia.org/wiki/ADN http://www.google.ro/search?um=1&hl=ro&gbv=2&biw=1152&bih=648&q=adn&ie=UTF-8&tbm=isch&source=og&sa=N&tab=wi “Chimie”-Manual pentru clasa a XI-a, filiera teoretica, profil real

More Related