GESTIUNE BANCARA

1. GESTIUNE BANCARA Conf.univ.dr. NICOLAE PETRIA

2. 1. ORGANIZARE BANCARA 1.1. Particularitatile organizării şi funcţionării băncilor 1.2 Structura organizatorică a unei bănci; 1.3. Organizarea sistemului bancar; 1.4.Organizarea sistemului bancar internaţional; 1.5. Organizarea sistemului bancar românesc,reglemetarea bancară

3. 1.1 Particularitatile organizării şi funcţionării băncilor • Băncile se constituie şi organizează ca societăţi comerciale pe acţiuni conform Legii societăţilor comerciale; • Băncile pot funcţiona numai dacă primesc autorizaţia de funcţionare de la autoritatea de supraveghere bancară, care, de regulă, este banca centrală.

4. Particularitatile organizării şi funcţionării băncilor - Conform art.32 din Ordonanta 99/2005, băncile române pot funcţiona numai pe baza autorizaţiei de funcţionare emise de BNR. • Înainte de acordarea autorizaţiei de funcţionare, BNR emite o aprobare prealabilă de constituire sub forma unei societăţi pe acţiuni Organizarea şi funcţionarea băncilor se stabileşte prin actele constitutive în conformitate cu legislaţia comercială şi bancară; - Fiecare bancă are un regulament propriu de funcţionare care stabileşte cel puţin: • Structura organizatorică a băncii; • Atribuţiile fiecărui compartiment al băncii; • atribuţiile sucursalelor şi altor sedii secundare

5. Particularitatile organizării şi funcţionării băncilor d. Atribuţiile comitetului de audit, comitetului de administrare a riscurilor ; comitetului de adminstrare a activelor şi pasivelor, comitetului de credite, atribuţiile altor organe specializate ale băncii; e. Competenţele conducătorilor băncii, ale persoanelor care asigură conducerea compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor şi altor sedii secundare;- f. Sistemul de control intern şi organizarea şi funcţionarea activităţii de audit intern

6. 1.2 Structura organizatorică a unei bănci • Structura organizatorică a unei bănci este stabilită de conducerea fiecărei bănci ţinând cont de cerinţele interne şi de reglementările băncii centrale . Structura organizatorică se concretizează în: - Organigramă ierarhică; • Organigramă funcţională; • Regulament de organizare şi funcţionare;

7. 1.2 Structura organizatorică a unei bănci • Organigrama ierarhică reprezintă structura de ansamblu a băncii indicând subdiviziunile organizatorice ale băncii şi raporturile dintre ele, numărul şi nivele ierarhice; • Organigrama ierarhică permite identificarea factorilor de decizie şi modul de transmisie al deciziilor

8. ORGANIGRAMA IERARHICĂ AGA COM . ADM. ACTIVE ŞI PASIVE COMITET DE AUDIT CA COMITET DE ADM. A RISCURILOR COM. DIRECŢIE COMITET DE CREDIT PREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE VICEPREŞEDINTE DIRECTIA RESURSE UMANE DEPARTAM. PIEŢE DE CAPITAL DIRECTIA RELAŢII EXTERNE. DIRECTIA JURIDICĂ DIRECTIA SERVICII DIRECTIA MARKETING DIRECTIA CREDIT-RISC DIRECTIA OPERŢIUNI DIRECTIA INFORMATICĂ DIRECTIA CONTABILITATE DIRECTIA TREZORERIE

9. ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂ PREŞEDINTE DIRECŢII Nivel ierarhic UNITĂŢI TERITORIALE DEPARTAMENTE COMPARTIMENTE 1 2 3 Asistare Producţie Exploatare ACTIVITĂŢI

10. ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂ • ORGANIGRAMA FUNCŢIONALĂ - permite identificarea activităţilor băncii şi nivelurile ierarhice de exercitare, aceste activităţi grupându-se astfel: - activitate de explorare – se vând produse şi servicii; - activitate de producţie – se crează produse –servicii; - asistenţă şi resurse – bază materială, personal - asistenţă de specialitate – marketing, juridic, pieţe de capital, rel. externe; - asistenţă tehnică –trezorerie, inginerie financiară

11. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ DIRECTOR COMITET DE CREDIT Organigrama sucursalei DIRECTOR JURIDIC SECRETARIAT MANAGER OPERAŢIUNI COMPANII MANAGER OPERAŢIUNI OPERAŢIUNI CU CLIENŢII EVALUARE CREDITE RELAŢII CU CLIENŢII SERVICII GENERALE INFORMATICĂ ADMNISTRARE CREDITE CASIERIE ICONTABILITATE

12. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ • Regulamentul de organizare şi funcţionare - descrie structura organizatorică a băncii - descrie principalele atribuţii şi responsabilităţi ale direcţiilor, departamentelor centralei şi relaţiile funcţionale dintre acestea; - descrie principalele atribuţii şi reponsabilităţi ale subunităţilor, şi legăturile dintre acestea şi centrală

13. 1.3. Organizarea sistemului bancar • Organizarea sistemului bancar - Sistemul bancar = totalitatea băncilor impreună cu ansamblul de legi, norme, legături, relaţii, proceduri, uzanţe şi cutume, utilizate în reglementarea şi desfăşurarea activităţii bancare - Sistemul bancar este compus dintr-o serie de bănci şi instituţii de credit unele cu rol de emisiune, reglementare şi supraveghere prudenţiale, altele cu rol comercial, investiţioanal sau de afaceri.

14. 1.4.Organizarea sistemului bancar internaţional • Organizarea sistemului bancar internaţional • Sistemul bancar internaţional este compus dintr-un număr redus de bănci cu sarcini de reglementare si supraveghere regională ( BIS; BM; BCE) sau globală si dintr-o mare varietate de bănci cu activitate comercială. • În cadrul băncilor cu activitate comercială, foarte numeroase, numai un număr redus au activitate cu caracter internaţional

15. 1.4.Organizarea sistemului bancar internaţional • În cadrul sistemului bancar internaţional băncile se pot clasifica în câteva mari familii,în funcţie de competenţele deţinute în ţările de origine: • Bănci de depozit; • Bănci comerciale; • Bănci regionale; • Bănci de cliring; • Bănci universale; • Case de economii şi instituţii specializate;

16. 1.4.Organizarea sistemului bancar internaţional • În cadrul sistemului bancar internaţional actual se manifestăo serie de forţe globale de schimbare ca: • inovarea tehologică; • dereglementarea serviciilor financiare şi creşterea nivelului intern de deschidere la competiţia internaţională; • accentuare fenomenului de concentrare bancară prin fuziuni şi preluări

17. 1.5. Organizarea sistemului bancar românesc,reglemetarea bancară Organizarea sistemului bancar românesc • Organizat pe două nivele; • Nivelul unu Banca Naţională a României • Nivelul doi băncile comerciale şi cooperativele de credit • În românia funcţionează : • 43 bănci 10 sucursale ale băncilor străine • 48 de cooperative de credit

18. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii 2.1. Structura pasivelor bancare Pasivele băncii sunt formate din: - capitaluri proprii, - depozitele atrase de la clienţi; - împrumuturi şi alte facilităţi de la banca centrală; - depozite atrase de pe piaţa interbancară; - imprumuturi de la bănci şi alte instituţii financiare;

19. Cap.2 Gestiunea pasivelor băncii 2.2Gestiunea resurselor (capitalurilor) proprii Principala resursă proprie a băncilor este capiatlul social. El stă la baza constituirii capitalurilor proprii care includ în plus: • rezervele legale; • rezerva generală pt.riscul bancar; • rezervele din diferenţe favorabile din reevaluarea patrimoniului; • fondul imobilizărilor corporale; • fondul pentru creşterea resurselor proprii: • rezerve statutare din care se deduc: • Repartizarea profitului; • Credite subordonate acordate de bănci; • Participaţii deţinute de bănci la alte instituţii financiare; • Cheltuieli de repartizat şi alte cheltuieli; • Valoarea neamortizată a cheltuielilor de constituire;

20. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.2.1 Reglementări naţionale privind capitalul propriu • Legea bancară nr 99/2006 cu modificări, Normele 11/ 15 dec 2003 privind supravegherea pe bază consolidată a fondurilor proprii • Băncile pers juridice române = 370 mild. Lei • Casele de economii pentru domeniul locativ = 250 mild. Lei. • Instituţii emitente de monedă electronică = 120. mild lei

21. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.2.1Căi şi metode de creştere a capitalului propriu • 2.2.1.1 Generarea internă de capital Capitalizare profitului Creşterea rezervelor • 2.2.1.2 Generarea externă de capital - majorarea capitalului de către acţionarii iniţiali - listarea pe o piaţă organizată - achiziţii şi fuziuni

22. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii 2.3. Reglementări bancare internaţionale privind capitalul propriu Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel emite în 1998 Acordul pentru capitalul minim al soc. bancare = 5 mil.Euro . Capit. proprii să acopere min.8% din expunerile la risc din active bilanţiere şi extrabilanţiere ponderate cu grade de risc În 2001 Comitetul de la Basel a încheiat Acordul Basel 2 care are 3 piloni: • Cerinţe minime decapital; • Activităţi de supraveghere bancară; • Disciplina de piaţă

23. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.4Gestiunea resurselor atrase 2.4.1 Tipuri de resurse atrase Resurse în depozit : • Conturi de disponibilităţi; • Depozite de economii la vedere; • Depozite de economii la termen; 30,60,90,180 360 de zile; • Certificate de depozit; • Depozite publice de economii; • Depozite ale băncilor de corespondent; • Sumele în tranzit între unităţile băncii

24. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.4.2. Resurse nondepozit: - împrumuturi de la Banca Centrală; - împrumuturi de pe piaţa interbancară; - vânzarea temporară a titlurilor de credit(bonuri de tezaur, obligaţiuni guvernamentale) Legat de toate aceste tipuri de resurse atrase se pune problema managementului riscurilor legate de aceste depozite

25. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.5. Riscurile generate de un mangement necorespunzător al resurselor sunt: • Riscul de lichiditate; • Riscul ratei dobânzii; • Riscul de creditare; • Riscul de insolvabilitate Managementul bancar trebuie să aibă în vedere: • Costul resurselor; • Costurile de asigurare a resurselor; • Contribuţia resursei la menţinerea lichidităţii băncii; • Sensibilitatea resursei la fluctuaţiile ratei dobănzii

26. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.5.1 Costul resurselor atrase - Costul marginal al resurselor atrase= costul plătit pentru o unitate suplimentară de resursă - Costul marginal al capitalului propriu = nivelul minim propus al randamentului de recuperare al capitalului acţionarilor Cele două costuri marginale determină costul marginal al resurselor băncii

27. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.5.2. Costul marginal al resurselor atrase se calculează după formula m Cm = ∑ pj cj unde: • j=1 • Cm – cost marginal ponderat • Pj – ponderea fiecărui cost în costul total • Cj – costul marginal al fiecărei resurse, • m – numărul resurselor exclusiv capitalul propriu

28. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.5.3. COSTUL marginal al resurselor totale se determină conf relaţiei: m Cm =∑ RjCj în care : • j=1 • Cm – cost marginal • Rj – ponderea fiecărei resurse în resursa totală; • Cj – costul marginal al fiecărei resurse • m - numărul resurselor inclusiv capitalul propriu

29. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii • 2.6. Protecţia furnizorilor de resurse Se asigură prin: • Management performant al pasivelor şi activelor băncilor • Diverse scheme de garantare a depozitelor • Conf. OG.39/ 1996 funcţionează FGDSB care garantează depozite astfel:

30. Cap.2Gestiunea pasivelor băncii - echivalent în lei a 6000.euro de la 1.06 2004; - echivalent a 10000 euro de la 1.01.2005; -echivalent în lei a 10000.euro de la 1.01 2005; - echivalent în lei a 15000.euro de la 1.01 2006; - echivalent în lei a 20000.euro de la 1.01 2007; - echivalent in lei a 50000 euro incepand cu anul 2009

31. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.1 Managementul operaţiunilor active ale băncilor • 3.1.1 Tipuri active bancare: - Active imobilizate; - corporale - necorporale - active circulante - depozite in conturi curente la bănci; - depozite în conturi de corespondent; - depozite pe termen la bănci; - credite şi împrumuturi acordate clientelei nebancare; - credite şi împrumuturi acordate clientelei financiare; - deţinerile de titluri de credit publice, corporatiste şi municipale; - numerarul deţinut în casieriile băncilor

32. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.1.2 Principiile şi regulile generale privind plasarea resurselor • 3.1.2.1 Urmărirea legalităţii operaţiunilor Se respectă legislaţia în vigoare: Legea 31/1990, Legea 58/1998 cu completările ulterioare şi normele date în aplicarea ei, ROF şi normele interne ale băncilor • 3.1.2.2 Asigurarea siguranţei plasamentelor Se analizează mediul intern şi extern în care se face plasarea resurselor • 3.1.2.3 Menţinerea lichidităţii plasamentelor Se caută îmbinarea obiectivelor de profitabilitate cu cele de lichiditate • 3.1.2.4 Creşterea profitabilităţii plasamentelor

33. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.2 Tipuri de operaţiuni active • 3.2.1 Creditarea firmelor şi persoanelor fizice • 3.2.1.1 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele fizice • 3.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridice • 3.3 Plasamentele pe piaţa inerbancară • 3.4 Plasamentele pe piaţa de capital • 3.4 Alte plasamente

34. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.2.1.1. Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele fizice • Prezentarea condiţiilor de creditare: • Prezentarea informaţiilor estimative privind nivelul maxim de creditare; • Se predau spre completare următoarele documente: • Cererea de credit; • Adeverinţe de venit; • Declaraţii privind alte angajamente de plată şi litigiile cu terţii şi se mai solicită: • Actul de indentitate în original şi în copie ; • Copie după cartea de muncă; • Cuponul de pensie • Alte documente

35. Cap.3 Gestiunea activelor bancare 3.2.1.1 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele fizice • Se verifică şi analizează documentaţia depusă de solicitant • Se deschide un cont curent dacă nu există unul deschis • Se comunică clientului dacă este eligibil sau nu pentru creditul solicitat • Dacă este eligibil se trece la faza următoare • Se solicită documente de achiziţie si de garanţie • Dacă toate condiţiile sunt îndeplinite creditul este aprobat, dacă nu creditul se respinge şi se comunică motivele respingerii • După aprobare se întocmeşte contractul de credit şi se semnează de părţi • Se constituie garanţiile creditului şi se întabulează • Se eliberează banii

36. Cap.3 Gestiunea activelor bancare 3.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridice • Se solicită: • Actele constitutive ale societăţii, actele adiţionale, certificatul de înmatriculare la RC, cererile de înscriere de menţiuni; • Memoriu de prezentare a societăţii; • Documentul prin care se desemnează persoana care administrează societatea • Cererea de credit completată de persoanele împuternicite; • Certificatul de atestare fiscală • Documente privind spaţiul în care se desfăşoară activitatea • Autorizaţiile şi avizele prvăzute de lege • Ultimele două raportări anuale şi de pe ultimul trimestru

37. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridice • Se mai solicită: • Copii ale contractelor de livrare • Situaţia creanţelor • Situaţia datoriilor • Situaţia furnizorilor • Acordul de consultare a bazei de date a CRB • Fluxul de numerar pe perioada de creditare • Situaţia creditelor • Alte documente care să susţină acordarea crediului Aprobare creditului se face după analiza documentelor şi a situaţiei economico-financiare a solicitantului conform unor competenţe stabilite

38. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.2.1.2 Analiza, aprobarea, şi acordarea creditelor pentru persoanele juridice Competenţele sunt pentru: - comitetul de credit la nivel de subunitate locală - comitetul de credit la nivel de subunitate regională - departament(direcţie) de credit - comitet central de credit - comitet de direcţie - consiliu de adminstraţie

39. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • Decizia de acordare a creditului se ia pe baza de: • Aplicaţia de credit • Analiză financiară • Orice alte documente necesare procesului de decizie • Minuta comitetului local de credit, deciziile celorlalte verigi intermediare După aprobare se semnează contractele/convenţiile de credit, se constituie şi întabulează garanţiile şi se angajază cheltuielile sau se eliberează sumele aferente

40. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • După acordare se trece la urmărirea creditului care constă în: • Urmărirea scadenţelor ratelor de credit şi dobândă • Încasarea acestora • Verificarea menţinerii condiţiilor de creditare , a destinaţiilor creditelor, a menţinerii garanţiilor şi asigurărilor, • Recuperarea restanţelor • Reeşalonare şi rescadenţarea • Valorificarea garanţiilor

41. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.3 Plasamente pe piaţa interbancară • Depozite interbancare • Overnight • o lună • 3,6,9 ,12 luni Piaţa valutară interbancară Piaţa monetară interbancară Piaţa titlurilor de stat

42. Cap.3 Gestiunea activelor bancare • 3.4 Plasamente pe piaţa de capital • Participarea la alte entităţi 15% din FP • Participarea la capitalul altor entităţi 20% din CS al acestora • Valoarea totală a acestor participări max 60% din FP ale băncii Se supun aprobării prealabile a BNR: • Orice participare a băncii la instituţii financiare • Orice participare cu titluri necotate a cărei valoare este mai mare de 10% din FP ale băncii • Orice participare în titluri paticipative cotate ale altor entităţi nefinanciare care se situează între 10 şi 15 % din FP ale băncii

43. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare • 4.1 Riscurile în activitatea bancară • 4.1.1 definirea riscurilor bancare • 4.1.2 clasificarea riscurilor bancare; 4.2 Contextul de manifestare a riscurilor bancare 4.3 Obiectivele managementului riscurilor bancare 4.4 Monitorizarea riscurilor bancare

44. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare • 4.1 Riscurile în activitatea bancară • 4.1.1 definirea riscurilor bancare Riscurile bancare se definesc ca probabiltatea apariţiei şi manifestării unor evenimente care pot provoca pierderi unor bănci

45. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare 4.1.2 Clasificarea riscurilor bancare; Riscurile bancare se clasifică astfel: • Riscuri operaţionale • Interne • externe • Riscuri de creditare • Riscuri de schimb valutar • Riscuri de dobândă • Riscul de lichiditate • Riscul reputaţional

46. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare • 4.2 Contextul de manifestare a riscurilor bancare şi consecinţele producerii acestora • Context . • Specificitatea domeniului bancar- banii “materie primă” şi “produs finit” • Scopul băncilor maximizarea profitului în condiţiile minimizării riscului • Contradicţii între politica băncii centrale şi cea a băncilor • Diversivitatea serviciilor şi produselor bancare precum şi a clienţilor • Volatilitatea reglementărilor bancare şi financiare

47. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare • Consecinţele producerii riscurilor de credit • Pierderi de venituri din: • Dobânzi • Comisioane • Speze bancare Pierderi de capital din : • Imobilizări de rate • Credite nerecuperate Intrarea în incapacitate de plată – faliment Un studiu în SUA a relevat că din 62 de bănci care au dat faliment înainte de 1984, 58 au falimentat din cauza creditelor imobiliare

48. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare • 4.3 Obiectivele managementului riscului bancar • Stabilirea unei definiri comun acceptate a riscului şi a tipurilor de risc • Evaluarea cuprinzătore şi continuă a surselor de risc • Stabilirea unor responsabilităţi clare în domeniul managementului riscurilor • Asigurarea unei transparenţe, a unui sistem cuprinzător de informare a conducerii şi a unui sistem de monitorizare şi raportare • Elaborarea unui sistem de măsurare a performanţei financiare • Evaluarea în funcţie de piaţă a costului capitalului, a ratei rentabilităţii şi a posibilităţilor şi limitelor creşterii organice a expunerii la risc • Elaborarea unui sistem de clasificare a creditelor • Elaborarea unor planuri de recuperare în caz de manifestare a riscurilor • Elaborarea unui program de pregătire a personalului

49. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare 4.3.1 Monitorizarea riscului de creditare Riscul de credit este riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de către contrapartidă a obligaţiilor contractuale. 4.3.2 Indicatori de măsurare a riscului de credit 1. Volumul creditelor restante/ total credite x 100 2. Volumul creditelor neperformante/ total credite x 100 3. Rezerve pentru pierderi din credite/total credite x 100 4. Provizioane pentru pierderi din credite/pierderi nete x 100 5. Profitul brut/provizioane pentru pierderi din credite x 100 4.3.3 Tehnicile şi instrumentele de management Strategii privind riscul de creditare: - exprimarea dorinţei băncii de a da credite în funcţie de tipul expunerii, sectorul economic,aria geografică, monedă, scadenţă şi profitabilitatea estimată; - identificarea pieţelor de acţiune şi determinarea caracteristicilor portofoliului de credite Politici şi proceduri privind riscul de credit

50. Cap.4Gestiunea riscurilor bancare • Politici şi proceduri privind riscul de credit Trebuie să asigure: • Menţinerea unor standarde solide de creditare; • Monitorizarea şi controlul riscului de credit; • Evaluarea corespunzătoare a noilor oportunităţi de afaceri • Identificarea şi administrarea creditelor neperformante Politica va stabili cadrul de desfăşurare a activităţii de creditare privind: • Contrapartidele eligibile şi condiţiile ce trebuie îndeplinite de acestea • Garanţiile acceptate de bancă