1 / 13

SINTAXA

SINTAXA. OBSERVATII. SB / CD. Să nu se confunde propoziţia subiectivă cu propoziţia completivă directă . Vom ţine seama de următoarele: 1. regenta completivei directe are subiect (exprimat sau neexprimat): "Ştiu /că vine /. P2 = completivă directă;

hamal
Télécharger la présentation

SINTAXA

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SINTAXA OBSERVATII

  2. SB/CD Să nu se confunde propoziţia subiectivă cu propoziţia completivă directă . Vom ţine seama de următoarele: 1.regenta completivei directe are subiect (exprimat sau neexprimat): "Ştiu /că vine/.P2 = completivă directă; 2.regenta subiectivei nu are subiect (funcţia aceasta o îndeplineşte propoziţia subiectivă): „Se ştie/ că vine“/.P2 = subiectivă.

  3. a. SB/PR Se ţine seama de următoarele: regenta predicativei are un subiect exprimat sau neexprimat (subînţeles sau inclus), propoziţia predicativa având funcţia de nume predicativ al verbului copulativ, în timp ce propoziţia subiectivă are funcţia de subiect pe lângă o regentă care nu poate avea subiect. -predicativă: „Părea ca printre nouri s-a fost deschis o poartă.(M. Eminescu, Melancolie) - subiectiva : „Lucrul cel mai important este să studiem temeinic''.

  4. b.SB/PR Propoziţiile subiective şi predicative sunt uneori subordonate unor propoziţii regente alcătuite numai dintr-un verb copulativ (e sau a însemna): „Ceea ce doresc /este / să-mi restitui creionul /= „Dorinţa (subiectivă) (regentă) (predicativă) mea este restituirea creionului". Nu aceeaşi situaţie este în fraza: „Dacă (De) mă-ncântă tabloul acesta 1 / este2 / că (fiindcă) l-ai făcut tu 3/. Prima propoziţie este subiectivă, a două e principală (verb este e predicativ = se întâmplă), a treia este cauzală.

  5. AT/CT Să nu se confunde propoziţia atributivă introdusă prin adverbele relative unde, când, cum cu propoziţiile circumstanţiale introduse prin aceleaşi adverbe relative.Le putem uşor deosebi, dacă ţinem seama că propoziţia atributivă determină un substantiv, în timp ce propoziţiile circumstanţiale determină un verb (adjectiv sau adverb). Să se compare: „Am venit în ziua când m-ai chemat",(atributivă), cu: ,Am venit când m-ai chemat . (propoziţie circumstanţială de timp). Pronumele şi adverbele relative şi nehotărâte care introduc propoziţii subordonate au funcţie sintactică: “ A venit un băiat care e prietenul meu“= “A venit un băiat"; „băiatul e prietenul meu" (subiect).

  6. CD/construcţiilerelative infinitivale Să nu se confunde propoziţiile completive directe /construcţiilerelative infinitivale. Sa se compare: El stie ce face. El are ce face. Propoziţia ce face eo propoziţie completiva directa. In exemplul al doilea, face este la modul infinitiv, deci nu poate fi predicat, ci împreună cu pronumele ce formează o construcţie relativă infinitivală cu rol de complement direct.

  7. CL/AT Să nu se confunde propoziţia circumstanţială de loc introdusă prin unde cu propoziţia atributivă introdusă tot prin adverbul unde. Comparaţi: „Am ajuns pe strada unde locuieşti’’-propoziţieatributivă. „Am ajuns unde locuieşti"- propoziţie circumstanţială de loc. Atenţie şi la propoziţiile introduse prin adverbul relativ încotro: „Nu se ştie încotro pleacă"- propoziţie subiectivă. „Ştie încotro pleacă"- propoziţie completivă directă. „Nu-şi dă seama încotro pleacă"- propoziţie completivă indirectă. „Mă duc şi eu încotro a plecat el"- propoziţie circumstanţială de loc.

  8. CT/AT Nu trebuie confundată propoziţia circumstanţială de timp cu propoziţia atributivă care este introdusă prin adverbul relativ când. Să se compare: „Am plecat când a început vacanţa".(Când am plecat? Când a început vacanţa) - circumstanţială de timp cu: „Am plecat în ziua când a început vacanţa''.(în care zi am plecat? Când / în care a început vacanţa) - atributivă.

  9. CM/PR Propoziţia circumstanţială de mod poate fi uşor deosebită de propoziţiapredicativă, dacă ţinem seama de faptul că modala stă pe lângă verbe predicative, în timp ce predicativa stă pe lângă verbe copulative. Să se compare: „Bătrânul era cum mă aşteptam", (predicativă) cu: „Bătrânul citea, cum mă aşteptam", (modală) . Propoziţia modală introdusă prin cum se poate deosebi uşor de atributiva introdusă prin cum. Să se compare: „Am rezolvat problema cum mi-ai spus".(Cum am rezolvat-o? = modală) „Am rezolvat problema în felul cum mi-ai spus".(In care fel? = atributivă) Notă: Unele propoziţii circumstanţiale modale precedate de locuţiunea conjuncţională fără (ca) să pot fi înlocuite cu construcţii infinitivale. Să se compare: „A intrat fără să bată la uşă" cu: „A intrat fără a bate la uşă".

  10. a. CS/CZ Să nu se confunde propoziţia circumstanţială de scop cu cea de cauza. Le putem deosebi ţinând seama de întrebare, de raportul temporal dintre momentul când se săvârşeşte acţiunea din regentă faţă de cea din subordonată şi de elementul introductiv. Propoziţia circumstanţială de scop răspunde la întrebarea cu/ în ce scop?,cea cauzală răspunde la întrebarea din ce cauza? „Vin la tine [din ce cauză?] pentru ca am câteva minute libere". „Vin la tine [cu ce scop?] să învăţăm împreună ".

  11. b. CS/CZ Acţiunea din subordonata finală se petrece după cea din regentă; acţiunea din cauzală, înaintea celei din regentă: „Mă duc la bibliotecă să citesc". (întâi mă duc la bibliotecă , pe urmă citesc.) „Mă duc la bibliotecă, pentru că mi-am uitat umbrela acolo." (întâi mi-am uitat umbrela, pe urmă mă duc s-o caut.) Elementele introductive, la cauzale, sunt: pentru că, deoarece,că, căci, fiindcă, întrucât, din cauză că, din pricină că, de vreme ce, odată ce; la finale: să, ca...să, ca să, pentru ca să. Circumstanţialele de cauză nu se introduc niciodată prin conjuncţia săsau printr-un grup de cuvinte alcătuit cu să.Deci ele nu se construiesc cu modul conjunctiv.

  12. CŢ /CZ/SB Propoziţia subordonată condiţională poate fi juxtapusă cu regenta ei. In cazul acesta ea stă înaintea regentei şi se desparte de aceasta prin virgulă: „ Ai carte, ai parte; n-ai carte, n-ai parte." (Folclor) = „Dacă ai i carte, ai parte; dacă n-ai carte, n-ai parte". Atenţie la propoziţiile introduse prin dacă, mai ales în două in situaţii: a) propoziţiile subordonate introduse prin dacă şi dependente de verbele a fi, a însemna cu valoare impersonală sunt subiective şi nu condiţionale: „Dacă nu-1 ajuţi înseamnă că nu-1 iubeşti." • subordonatele introduse prin dacă şi care au ca regent o întreagă propoziţie interogativă retorică sau imperativă sunt cauzale şinu condiţionale: „Dacă aii terminat, du-te’’; „Dacă n-a făcut ceva rău, de ce se mai teme’’. In ambele exemple, dacă poate fi substituit si prin conjuncţia cauzală deoarece.

  13. “Repetitio est mater studiorum!”Roxana NaeSUCCES TUTUROR!

More Related