1 / 18

Contextul european

MINISTERUL ADMINISTRA ŢIEI ŞI INTERNELOR OFICIUL ROMÂN PENTRU IMIGRĂRI INTEGRAREA SOCIAL Ă A STRĂINILOR. Contextul european. În Uniunea Europeană locuiesc 40 milioane străini- cetăţeni non-UE; Provocările cu care se confruntă statele membre se referă la:

iola
Télécharger la présentation

Contextul european

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOROFICIUL ROMÂN PENTRU IMIGRĂRIINTEGRAREA SOCIALĂ A STRĂINILOR

  2. Contextul european • În Uniunea Europeană locuiesc 40 milioane străini- cetăţeni non-UE; • Provocările cu care se confruntă statele membre se referă la: • modalitatea de construire a coeziunii şiidentităţii naţionale; • modalitatea de implicare a imigranţilor şi a societăţii civile în procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice

  3. Tendinţe în Uniunea Europeană • Legătura din ce în ce mai strânsă dintre criteriile de admisie şi cele de integrare, prin utilizarea testelor de integrare pentru estimarea potenţialului lingvistic, cultural sau civic, înainte de sosirea în ţară; • Trecerea responsabilităţii implementării programelor de integrare către autorităţile locale; • Implicarea imigranţilor în procesul de elaborare al politicilor şi îmbunătăţirea participării civice şi politice a acestora; • Uşurarea procesului de obţinere a cetăţeniei; • Îmbunătăţirea cooperării şi coordonării între statele membre în domeniul integrării imigranţilor.

  4. Priorităţi la nivel UE în domeniul integrării În declaraţia comună a miniştrilor statelor membre responsabili cu integrarea imigranţilor, statele membre au fost de acord să promoveze următoarele măsuri: • informarea noilor veniţi cu privire la valorile Uniunii Europene, luând ca referinţă Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană; • continuarea promovării rolului asociaţiilor, în primul rând a celor de imigranţi şi a societăţii civile în procesul de integrare a imigranţilor; • dezvoltarea instrumentelor care să faciliteze accesul imigranţilor la piaţa forţei de muncă; • dezvoltarea mecanismelor pentru încurajarea diversităţii la locul de muncă şi combaterea discriminării; • intensificarea informării, prevenirii şi măsuri legislative referitoare la actele de discriminare sau violenţă împotriva femeilor imigrante.

  5. Contextul românesc Referitor la situaţia străinilor, la data de 31.08.2009, în România se aflau înregistraţi cu şedere legală 59.017 străini. Dintre aceştia, 49.497 cu şedere temporară şi 9.520 cu şedere permanentă. Din punct de vedere al scopului pentru care străinii au obţinut un drept de şedere temporară, cei mai mulţi erau membri de familie ai cetăţenilor români (17.264), în scop de studii (12.510) şi angajare (9.347). Din punct de vedere al ţărilor de origine, cei mai mulţi străini sunt din: • Moldova - 16.134; • Turcia – 9.881; • China - 8.081; • Siria – 1.014

  6. Cadrul legal Liniile directoareale politicii privind integrarea străinilor în România se regăsesc în Strategia privind Migraţia, şi se referă la: • susţinerea participării active a străinilor la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti, respectându-le în acelaşi timp identitatea culturală; • participarea la programele de integrare organizate de statul român; • conştientizarea tuturor persoanelor implicate în acest domeniu, cu privire la importanţa sprijinirii procesului de integrare; • pregătirea corespunzătoare a personalului angajat în domeniul sănătăţii, educaţiei, etc…pentru a respecta particularităţile persoanelor aflate în proces de integrare; • asigurarea accesului la procedura de obţinere a cetăţeniei române.

  7. Drepturile şi obligaţiile concrete ale străinilor în România, precum şi cadrul măsurilor de asistenţă în vederea integrării acestora sunt cuprinse în legislaţia care reglementează migraţia, azilul şi integrarea în România: • OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România; • Legea 122/2006 privind azilul în România; • OG 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obţinut o formă de protecţie în România; • Legislaţia privind munca, educaţia, asistenţa socială

  8. Cadrul instituţional • Definiţia integrării: • procesul de participare activă a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii româneşti în vederea combaterii marginalizării sociale, respectiv în vederea adaptării la condiţiile societăţii româneşti. • Instituţii responsabile • în România fiecare actor instituţional (MAI, MECI, MMFPS etc) este responsabil de integrarea străinilor în domeniul lor de activitate; - coordonarea şi monitorizarea politicii precum şi oferirea de servicii specifice în vederea facilitării integrării, revine MAI prin Oficiul Român pentru Imigrări.

  9. Categorii de persoane vizate de programele de integrare • străinii care au dobândit o formă de protecţie în România; • străinii care au dobândit un drept de şedere în România şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European.

  10. Măsuri în vederea integrării străinilor care au obţinut o formă de protecţie: • Acordarea de drepturi şi responsabilităţi, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români; • Adaptarea serviciilor oferite de către instituţiile statului la situaţia specială a refugiaţilor; • Derularea de activităţi specifice reunite în programul de integrare

  11. Programul de integrare • Urmăreşte susţinerea străinilor care au obţinut o formă de protecţie în procesul de dobândire a abilităţilor şi cunoştinţelor necesare adaptării la societatea românească; • Durata este de 6 luni; • Posibilitatea prelungirii cu alte 6 luni; • Activităţi specifice:cursuri de limba română, orientare culturală, consiliere socială şi psihologică; • Este adaptat nevoilor participanţilor (plan individual de integrare).

  12. Alte măsuri în vederea facilitării integrării: • cazare temporară în centrele administrate de ORI • subvenţionarea a 50% din chirie

  13. ACTIVITĂŢI PENTRU FACILITAREA INTEGRĂRII SOCIALE PENTRU STRĂINII CARE AU DOBÂNDIT UN DREPT DE ŞEDERE Beneficiază la cerere şi gratuit de: • cursuri de învăţare a limbii române; • sesiuni de acomodare culturală; • consiliere socială.

  14. SESIUNILE DE ACOMODARE CULTURALĂ • se organizează în scopul familiarizării străinilor cu tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturii române şi pentru oferirea de informaţii practice privind societatea românească; • se realizează de către personalul specializat al ORI, pe baza unui plan individual de asistenţă stabilit de comun acord cu beneficiarul.

  15. CURSURILE DE ÎNVĂŢARE A LIMBII ROMÂNE • sunt organizate de Ministerul Educaţiei în colaborare cu ORI şi urmăresc familiarizarea participanţilor cu limba română; • metodologia desfăşurării cursurilor se elaborează de către Ministerul Educaţiei; • la finalul cursului de limba română, o comisie desemnată de Ministerul Educaţiei evaluează nivelul de cunoştinţe şi eliberează un certificat de participare

  16. CONSILIEREA Se realizează de către personalul ORI în vederea informării cu privire la drepturile pe care străinii le au în România şi a modalităţii concrete de exercitare a acestor drepturi.

  17. Activităţi în vederea îmbunătăţirii procesului de integrare • Începând cu anul 2007, la nivelul Comisiei Europene au fost instituit iv Fondul European pentru Integrarea resortisanţilor statelor terţe care constituie un program amplu de sprijinire a eforturilor statelor membre în domeniul migraţiei numit Programul general „Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” (”Programul general”). • România, în calitatea de stat membru, beneficiază de fondurile menţionate prin intermediul autorităţilor competente desemnate. Între acestea, ORI, din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor are calitatea de Autoritate Delegată de contractare şi plată, asigurând accesarea Fondului European pentru Integrare prin activităţi specifice de programare, implementare (selecţii şi derulări de proiecte, achiziţii publice) şi monitorizare. • ORI solicită Comisiei Europene finanţarea nerambursabilă aferentă fondului, în principal, prin intermediul programelor anuale elaborate la nivelul său. Principala componentă a Programelor o constituie acţiunile, care se implementează, de regulă de către organizaţii sau entităţi din România cu expertiză relevantă, în particular autorităţi publice (naţionale, regionale şi locale), organizaţii internaţionale, organizaţii neguvernamentale şi structuri academice etc., care desfăşoară activităţi non-profit.

More Related