COLICILE ABDOMINALE

1. COLICILE ABDOMINALE CONF. DR. EUGEN CIRDEIU CLINICA III PEDIATRIE UMF - IASI

2. COLICELE ABDOMINALE ALE SUGARULUI – descrise in secolul trecut de Bilard. Prezinta urmatoarele caractere – obligatorii pentru sustinerea diagnosticului: • Apar dupa un interval liber de 10-15 zile dupa nastere • Dureaza pana la varsta de 3 luni , max inceputul lunii a 4-a • Survin dupa masa, in special seara (orele17-22) • Se manifesta prin crize dureroase abdominale paroxistice care survin brusc, exteriorizandu-se prin tipat strident, congestia fetei, flectarea genunchilor sau flectarea picioarelor si emisie de gaze (uneori si scaun exploziv) • Ex clinc al sugarului este normal • Durata crizei variaza intre 10-30 min dar si 3-4 ore • Repetitia crizelor este zilnica sau de mai mult ori pe saptamana intrunind aceleasi caratere clinice

3. DIAGNOSTICUL DE COLICA ABDOMINALA (CA) SE SUSTINE: • Caracterele clinice mentionate (definitie) • Eliminarea unor cauze organice • Abdomen acut chirurgical (invaginatia intestinala) • Constipatia grava • RGE (regurgitatie, varsatura) – boala de reflux Sau • Crize de foame (infometare) • Lipsa atentiei mamei fata de sugar Colicele abdominale • Cauza fecventa de consult medical • Angoasa mamei si a familiei

4. V. Lemore si P. Le Tause – au analizat cunostintele medicale privind colicele abdominale ale sugarului din ultimii 30 de ani (27 de studii din literatura de specialitate). • 12 studii din ultimii 10 ani sunt efectuate pe termen lung cu o cazuistica mare si riguros investigata. • Majoritatea teoriilor privnd colicele abdominale se refera la rolul • alergiei alimentare (si/sau teren atopic) – cunoscandu-se • permeabilitatea intestinala crescuta la aceasta varsta pentru unele • macromolecule digestive. • TEORIA INTOLERANTEI LA PROTEINELE LAPTELUI DE • VACA (LV) - consumat de mama sau derivati ai acestuia • Se incrimineaza beta lactoglobulina sau alte globuline sau serine din • LV consumat de mama – prezentei in laptele uman a IgA specifice si • disparitia CA dupa suprimarea LV din alimentatia mamei. • Contraargumente • Colicele nu sunt prezente la toti sugarii alimentati natural a caror mame consuma LV • Excluderea LV din alimentatia mamei nu duce la disparitia CA la toti sugarii • Beta lactoglobulina (la mamele care consuma LV prezenta pe intreaga perioada a alaptarii, dar colicele dispar dupa 3luni )

5. INCRIMINAREA ALTOR ALIMENTE IN ALIMENTATIA MAMEI (OUA, PESTE, CIOCOLATA, SAU ALIMENTE BOGATE IN HISTAMINA)- SUNT INCRIMINATE IN PUTINE CAZURI SI NU SUNT DOVEZI COMPLETE SI SIGURE CA EXCLUDEREA LOR DETERMINA EXCLUDEREA COLICELOR. TEORIA EXCESULUI DE LACTOZA IN LAPTELE MATERN SI ACTIVITATEA LACTAZICA SCAZUTA (IMATURA) IN PRIMELE 3 LUNI DE VIATA • La putini sugari dozarea beta galactozidazei intestinale si hidrogenul expirat – valori scazute • Lactoza din laptele uman – variatii largi (colostru, lapte de tranzitie, lapte definitiv) ca si de la supt la supt – existand o valoare medie uniforma putin influentata de alimentatia materna. • Inlocuirea laptelui matern cu lapturi delactozate – putine rezutate.

6. TEORIA RGE – FIZIOLOGIC LA ACEASTA VARSTA – CAUZA DE CA • INGROSAREA ALIMENTATIEI • POZITIONAREA • ANTIACIDELE • PROKINETICELE – fara rezultat convingator. TEORIA IMATURITATII CONTROLULUI NERVOS ASUPRA PERISTALTISMULUI INTESTINAL (in special s. colinergice) Contraargumente • histologia si histochimia nu au decelat modificari ale s colinergic • Sugarii cu paralizii cerebrale severe si modificari histologice ale s colinergic – fara colici. • Tratamentul cu anticolinergice (Dyclamina, Symeticona, etc) nu au dat rezultate decat in putine cazuri. Teoria imaturitatii s enkefalinic intestinal – fara suport cert – tratamentul cu Debridat – rezultate modeste.

7. Deoarece examinarile radiologice in timpul colicelor – aer intestinal blocat la nivelul unor anse – imaturitatea controlului nervos asupra peristalticii. • De asemeni, s-a incriminat aerocolia prin greseli de tehnica alimentara – fara rezultate asupra durerii - tetine cu supapa (impiedica aerofagia) – provocare de eructatii postprandiale sau medicatie de absorbtie a gazelor. • Unii autori au incriminat un comportament “nevropat” al mamei care ar induce – colicele abdominale la copil. Sedarea si linistirea mamei nu au dus la disparitia acestora. • Mediul extern (ambiant) nefavorabil (zgomote, lumina, temperatura) perioade de somn-veghe dezordonate ar putea (dupa unii autori) cauza colicele sugarului dar modificarea acestuia nu a dus la disparitia acestora. CONCLUZIE – etiopatogenia colicelor este inca neelucidata iar orarul acestora este obscur, deci si terapia ramane empirica cu rezultate adesea nule sau incerte. TRATAMENT • Incercarile de excludere a LV si derivati din alimentatia mamei nu au dat rezultate ca si excluderea lactozei din alimentatia sugarului (preparate de lapte delactozate). • Nici anticolinergicele sau prokineticele nu au dat rezultate in numeroase cazuri sau enkefalinicele (Debridat).

8. Masurile de reglare a meselor, crearea unui climat ambiant placut (se recomanda si o muzica in surdina), orar de pranzuri regulate, baie zilnica, seara, combinata cu masuri de eliminare a aerului postprandial (provocare de eructatii) si aplicare caldura uscata pe abdomen si masaj bland (comprese incalzite iarna, saculete cu nisip, malai, sare incalzita) – rezultate mai bune. • Se mai pot administra pomezi alcaline (diminua peristaltica), cum ar fi: • Rp Aqua calcis officinalis – 300g Dsint 1lingurita inainte de fiecare masa sau • Rp Carbonat de Ca pur - 10 g Dsint 1 varf (cutit) inainte de fiecare masa

9. Potiune anticolinergica si antispastica • Rp Fenobarbital 0,08g Tinctura de beladona VIII pic Sirop simplu 30 g Apa distilata ad 175 ml • S-au mai folosit ceaiuri de plante cu rol sedativ sau antispastic cum ar fi cel din seminte de Chimeon. • CA raman o enigma, uneori copilul necesitand internare de 1-2 zile pentru calmarea mamei. • Sedarea puternica da rezultate (Fenobarbital) – produce somnolenta – impiedica alimentatia, fiind rezervata in unele cazuri zgomotoase si discontinuu, sub supraveghere medicala.