Relaţia energie-mediu înconjurător Prof. univ . dr. ing . Ioan JELEV Bra şov, 9-11 nov. 2011

1. Conferinţa Naţională a Serviciilor Publice, 9 - 11 noiembrie, PIATRA MARE – SALA NATO – POIANA BRAŞOVcu tema: „ Serviciile publice ca mijloc de dezvoltare locală” Relaţia energie-mediu înconjurător Prof. univ. dr. ing. Ioan JELEV Braşov, 9-11 nov. 2011

2. CONSTRÂNGERI IMPUSE DE LEGISLAŢIA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL MEDIULUI • Limitarea anumitor poluanţi în aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere(I.M.A.): NOx, SO2, pulberi. • Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin comercializarea emisiilor. • Prevenirea şi controlul integrat al poluării. • Limitarea compuşilor organici volatili. • Controlul riscului industrial. • Gestiunea deşeurilor

3. COMERCIALIZAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ŞI APLICAREA ÎN COMUN A CONVENŢIEI PRIVIND MODIFICĂRILE CLIMATICE • Aplicarea în comun a convenţiei privind modificările climatice. • Angajamentul României prevedediminuarea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012, faţă de 1989. • România dispune de rezerve importante de emisii de gaze cu efect de seră şi participă la programul de aplicare a convenţiei cu: Olanda ,Elveţia, Danemarca, Austria, Norvegia, Suedia, Banca Mondială(Fondul Prototip Carbon). • Sunt în curs de finalizare colaborări cu Franţa, Italia, Japonia,(Banaca Internaţională de cooperare a Japoniei).

4. Milioane tone echivalent CO2/an 300 265 -8% 244 250 -20% 212 200 -50% 180 -70% Reducere de emisii cedate 165 150 155 Emisii reale 132,5 Emisii permise 130 101,61 91,47 100 70,97 79,5 Plafonul naţional de emisii 50 1989 2000 2003 2008 2010 2012 2020 2030 2040 2050 t [Ani]

5. PROIECTE J.I. ÎN DERULARE SAU FINALIZARE • Sisteme de încălzire orăşeneşti:Paşcani, Buzău, Făgăraş, Târgovişte. • Reabilitarea U.H.E. Porţile de Fier. • Centrale termice pe rumeguş: Întorsura Buzăului, • Vlăhiţa, Gheorghieni, Vatra Dornei, Huedin. • Utilizarea resurselor geotermale: Oradea, Beiuş. • Valorificarea metanului din depozitele de deşeuri: Focşani, Târgul Mureş. • Proiecte de împădurire în judeţul Galaţi.

6. COMERCIALIZAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ • Stabilirea listei cu întreprinderile mari producătoare de energie bazată pe combustibili fosili şi a întreprinderilor mari consumatoare de energie. • Negocierea şi repartizarea obligaţiilor de reducere a emisiilor pentru fiecare agent economic din listă. • Rezervele de emisii pot fi vândute/cumpărate sub forma de “credite” de carbon (euro-carbonul). • Registrul Naţional de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, Unitatea pentru Modificări Climatice, Agenţia Naţională pentru Administrarea Creditelor de Emisii de Gaze cu Efect de Seră.

7. LIMITAREA EMISIILOR ANUMITOR POLUANŢI ÎN AER PROVENIŢI DE LA I.M.A. • Stabilirea de limite de emisii la SO2, NOx şi pulberi, având drept consecinţă, prevenirea şi combaterea fenomenului de eutrofizare şi de formare a ozonului troposferic. • Stabilirea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite de la Instalaţiile Mari de Ardere. • Realizarea inventarelor naţionale de emisii de poluanţi provenite de la I.M.A. şi a Ghidului privind elaborarea de programe de reducere progresivă a emisiilor de către agenţii economici.

8. MĂSURI NECESARE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR • Utilizarea combustibililor lichizi având conţinut redus de sulf. • Implementarea prevederilor BREF-BAT, având ca scop desulfurizarea şi reducerea emisiilor de NOx din gaze. • Efectuarea de măsurători pentru poluanţii relevanţi, conform standardelor internaţionale(CEN, ISO). • Introducerea sistemelor de management de mediu în unităţile ce deţin instalaţii de ardere mari.

9. ETAPE CE TREBUIE STRĂBĂTUTE PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A DIRECTIVEI PRIVIND I.M.A. • Emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru I.M.A., pe baza unei planificări. • Realizarea “Registrului de Date al I.M.A.”. • Asigurarea infrastructurii necesare pentru culegerea datelor din teritoriu şi centralizarea la nivel naţional pentru asigurarea raportărilor necesare a fi făcute periodic la Comisia U.E..

10. REGISTRUL DE DATE AL I.M.A. • Registrul de date al I.M.A. face parte din “Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi” , parte componentă a “Sistemului Naţional de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului” . • Cele două componente ale registrului sunt: Registrul Integrat (cuprinde date comune necesare implementării directivelor IPPC, I.M.A., Seveso II, C.O.V., precum şi date despre deţinătorii I.M.A., capacităţile instalaţiilor, documente) şi Registrul I.M.A. Propriuzis (cuprinde date privind instalaţiile, situaţia autorizărilor, combustibilul utilizat,tehnicile şi tehnologiile de operare, situaţia reducerii emisiilor, rezultatele măsurătorilor, inspecţiilor şi a rapoartelor întocmite).

11. PERIOADE DE TRANZIŢIE

12. Spre deosebire de celelalte directive, în cazul directivei privind IMA, în mod excepţional, perioadele de tranziţie încep după data de 1 ianuarie 2008 şi nu după 1 ianuarie 2007, data aderării României la U.E.. • Datorită complexităţii sarcinilor rezultate din directivă, a conexiunilor sale cu celelate directive referitoare la controlul poluării industriale (I.P.P.C., Seveso II , COV -urile, depozitarea deşeurilor), procesul de negociere a fost lung şi dificil. Trebuie menţionat că perioadele de tranziţie s-au negociat instalaţie cu instalaţie, iar pe parcurs au apărut şi unele complicaţii legate de o nouă interpretare a definirii unei instalaţii.

13. Emisii ktone SO2 700 600 500 400 300 200 100 535 540 530 523 529,98 518,1 515 495 455,39 442,5 432 370 336,161 325 295 282,99 250 240,011 222,5 227 220 208 187,5 147,536 147,536 147,4 145 142,5 142,25 142,00 ANUL 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

14. PROGNOZA EMISIILOR DE SO2 PENTRU DIFERITE SITUAŢII DE TRANZIŢIE

15. PROGNOZA EMISIILOR DE NOx PENTRU DIFERITE SITUAŢII DE TRANZIŢIE

16. PROGNOZA EMISIILOR DE PULBERI PENTRU DIFERITE SITUAŢII DE TRANZIŢIE

17. ALTE DIRECTIVE ALE UNIUNII EUROPENE RELEVANTE PENTRU DOMENIUL ENERGIEI • Directiva 1999/31/CE privinddepozitareadeşeurilor • Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării 96/61/CE Dintreceletreitipuri de deşeuriindustriale, relevante pentru domeniul energetic suntdeşeurile industrial nepericuloaseclasa « b » DINP. Depozitareadeşeurilornepericuloasesolideurma să se realizezepână la 16 iulie 2009 pedepoziteleexistente, sau, în paralel, pedepoziteleconforme de deşeurinepericuloase din zonaurbană. Dupăaceastădată, deşeurile de producţienepericuloase pentru care nu estefezabilă o altămetodă de valorificare, respectivtratare-eliminare, se vordepozitadoarpedepoziteleconforme de deşeurinepericuloase.

18. Dintrecele 116depozite pentru deşeurinepericuloase: • 11depozitesuntconformecerinţelorDirectivei; • 4depoziteurmausă se conformezepână la 16.07.2009, urmândsă-şi continue activitateapână la epuizareacapacităţii; • 101depozite care la aceadată nu erauconforme cu cerinţeleDirectivei 1999/31/CE urmausă se închidă gradual sausăobţinăperioade de tranziţiedupă cum urmează: • 36depozite de deşeuritrebuiausăsistezedepozitarea la 31.12.2006, dintreacestea 18fiinddepozite de deşeurinepericuloase în stare lichidă;

19. 42depozite de deşeurinepericuloaseurmausăsistezedepozitarea în perioada 1.01.2007 -16.07.2009; • 23 de depozite de deşeuri care utilizeazăinstalaţiipebază de “hidro-transport” al deşeurilor (transport pebază de apă) neconforme cu cerinţeleDirectivei 1999/31/CE sau care depoziteazădeşeuri în stare lichidă, pentru care România a solicitatperioade de tranziţie, din care: • 20halde de zgurăşicenuşă din industriaenergetică; • 2iazuri de decantare din industriachimică; • 1iaz de decantare din industriametalurgică.

20. Obligaţii ale unor industrii energetice derivate din directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării: • Din totalul de 716 instalaţii care intră sub incidenţa Directivei IPPC, 185 de instalaţii aparţin unor industrii energetice. Numărul de instalaţii care au solicitat perioade de tranziţie dintre cele 716 instalaţii este de 195. Din cele 195 de instalaţii pentru care s-au solicitat perioade de tranziţie sub Directiva IPPC, numai 7 instalaţii aparţin unor industrii energetice. • Totodată remarcăm faptul că anumite instalaţii aparţinând diferitelor industrii, în cazul nostru energetice, pot intra sub incidenţa mai multor directive, pentru fiecare dintre acestea putând fi soliciatate perioade de tranziţie.

21. CONCLUZII • Aplicarea reglementărilor de mediu ale Uniunii Europene în domeniul energetic, presupune investiţii ample şi costuri ridicate. • Aceasta impune negocierea unor perioade de tranziţie cât mai lungi, pe baza unei argumentări solide. • Utilizarea energiilor regenerabile devine o alternativă reală. • Promovarea cooperării internaţionale prin valorificarea mecanismelor de implementare în comun a convenţiei privind modificările climatice, precum şi pe cele ale directivei europene privind comercializarea emisiilor, pot sprijini aceste acţiuni.

22. VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE