Planetele

1. Planetele

2. MercurORBITA • cea mai apropiată planetă de Soare • periheliu la 46.001.210 km • afeliu la 69.816.927 km • anul pe Mercur are 88 de zile • ziua are 115,88 zile • planeta este în rezonanţă 3:2 – face trei rotaţii în jurul axei în timp ce face două revoluţii în jurul Soarelui • orbita este cea mai excentrică dar şi înclinată la 7°

3. MercurPLANETA • 0,38 ori mai mare decât Terra • nu are sateliţi • temperatura: ziua 430° C, noaptea -180° C • atmosfera este foarte rarefiată: hidrogen, heliu, oxigen, sodiu, calciu şi potasiu; pot exista şi vapori de apă

4. http://www.nasa.gov/images/content/175709main_mercury-nsf-browse.jpghttp://www.nasa.gov/images/content/175709main_mercury-nsf-browse.jpg

5. MercurPLANETA • suprafaţa planetei este asemănătoare cu a Lunii, semn că a fost inactivă geologic în ultimele miliarde de ani • pe suprafaţă se găsesc: • regiuni cu albedo diferit • dorsa – creste • munţi • planitiae – câmpii • rupes – falii • valles - văi

6. MercurPLANETA • din cauza rotaţiei nucleului, plaenta are un câmp magnetic • acesta face ca vântul solar să ocolească planeta • câmpul magnetic este doar 1,1% faţă de cel al Pământului

7. Bazinul Caloris • unul dintre cele mai mari cratere din sistemul solar, are 1300 km în diametru • imagine luată de sonda Mariner 10 în 1975

8. MercurOBSERVARE • Mercur se vede doar în timpul elongaţiilor maxime faţă de Soare sau ziua – nu se îndepărtează cu mai mult de 27° de Soare • pentru că este planetă inferioară, ne arată faze • Galilei a fost cel ce a văzut primul fazele planetei • observaţiile prin telescop nu arată decât anumite pete pe planetă

9. MercurOBSERVARE • singul mod prin care se putea studia planeta este să trimiţi un telescop aproape de ea • până acum au fost trimise două sonde spre Mercur: • Mariner 10 (1974-1975) • MESSENGER (lansată în 2003, ajunge în 2011)

10. Venus ORBITA • a doua planetă de la Soare • periheliu: 107.476.259 km • afeliu: 108.942.109 km • este planeta cea mai apropiată de Terra; cele două planete pot ajunge la numai 40.000.000 km depărtare • anul Venusian are 224 zile • ziua Venusiană, siderală, are 243 zile • ziua solară durează 116,75 • este singura planetă care are o rotaţie retrogradă

11. Venus OBSERVARE • este cea mai strălucitoare planetă • se îndepărtează unghiular de Soare la maxim 47° • observată prin telescoape planeta Venus ne arată faze • cel ce a descoperit fazele a fost Galileo Galilei în 1610 • de abia în 1779 au început să se observe detalii pe discul planetei • atunci s-a determinat că putem observa doar atmosfera lui Venus • orbita planetei este înclinată cu 3° faţă de cea a Terrei şi uneori Venus tranzitează discul Soarelui • se pot observa doua tranzite separate cu 8 ani, odată la 120 de ani. Ultimul tranzit a fost în iunie 2004

12. Venus SUPRAFAŢA • primele observaţii radar au fost făcute în 1960 – s-a măsurat perioada planetei, diametru său iar în 1970 s-au observat detalii pe surpafaţă • misiunile spaţiale reuşite: • Mariner 2 în 1962, 14 dec - flyby • Venera 4 în 1967, 18 oct – a intrat în atmosferă • Mariner 5 în 1967, 19 oct – flyby • Venera 5 şi 6 în 1969, ianuarie – intrare in amosferă • Venera 7 în 1970, 15 dec – a asolizat (23 de minute) • Venera 8 • Venera 9 şi 10 au transmis primele imagini de pe suprafaţă • Pioneer Venus Multiprobe în 1978, nov (45 minute) • Venera 13 (127 minute) şi Venera 14 în 1981 – primele imagini color • Venera 14-16 între 1981 şi 1983 • Magellan în august 1990 • Venus Express în 2006, 11 aprilie

13. Venus SUPRAFAŢA • temperatura este 461° pe toată suprafaţă • presiunea este asemănătoare cu cea de pe fundul oceanelor terestre • atmosfera, compusă din dioxid de carbon, atinge solul

14. Venus SUPRAFAŢA • suprafaţa planetei a suferit modificări până acum 300 milioane de ani • modificarile au fost de natură vulcanică • 80% din surpafaţă este câmpie vulcanică • există două continente: la nord Ishtar Terra şi la sud Aphrodite Terra • munţii Maxwell se află în Ishtar Terra şi ating 11 km înălţime

15. Venus SUPRAFAŢA • există peste 167 de vulcani ce au peste 100 km în diametru • unele canale de scurgere ale lavei au 7000 de km lungime • 85% din suprafaţă este acoperită cu roci vulcanice • craterele sunt rare, fiind descoperite doar 1000 – cele mai mici au 3 km iar cele mai mari 280

16. Venus ATMOSFERA • este foarte densă • ajunge până la sol • presiunea este de 92 de ori mai mare decât pe Terra • este compusă din dioxid de carbon (96,5%) şi nitrogen • vânturile sunt lente câtiva km/h dar cu ele se mişcă şi atmosfera cu ele

17. Terra ORBITA • a treia planetă de la Soare • periheliu: 147.098.074 km • afeliu: 152.097.701 km • anul are 365,2564 zile • ziua are 23 ore 56 min 4,091 secunde • viteza orbitală 108.000 km/h • are un satelit - Luna • sfera de influenţă gravitaţională 1.488.800 km

18. Terra SUPRAFAŢA • 71% este acoperită cu apă sărată • compoziţia apei sărate – oxigen 85%, hidrogen 10,8%, clorina 1,94%, sodiu 1,08%, magneziu 0,12%, sulf, calciu, potasiu, bromina, carbon • restul sunt continente şi insule • compoziţia: • fier 32% • oxigen 30% • siliciu 15% • magneziu 13,9% • sulf 3% • nichel 1,8%, calciu 1,5%, aluminiu 1,4%

19. Terra SUPRAFAŢA • interiorul Pămntului este compus din: • nucleu – raza 3500 km • mantaua – grosime 2900 km • crusta – 16-40km grosime • nucleul – compus din fier şi un aliaj din fier sulf şi oxigen • mantaua – compusă din roci ce conţin fier, siliciu şi oxigen (olivină); se comportă ca un material plastic – poate curge şi se poate sparge • crusta – compusă din materiale ce s+au solidifica din lavă – roci ignifuge; aceste roci se numesc bazalt – un amestec de oxigen, siliciu, aluminiu, magenziu şi fier; crusta continentală este formată din granit – oxigen, siliciu, aluminiu, sodiu şi potasiu

20. Terra CÂMPUL MAGNETIC • sursa este nucleu planetei care se roteşte la fel ca un dinam

21. Terra ATMOSFERA • este un star de gaze ţinut de gravitaţia planetei • conţinut: • nitrogen 78% • oxigen 20,95% • argon 0,93% • dioxid de carbon 0,038% • vapori de apă ~ 1% • o treime din atmosferă se află până în 11 km altitudine • se consideră că spaţiul cosmic începe de la 100 km altitudine

22. Terra ATMOSFERA • troposfera – 7-17 km, 80% din masa atmosferei • stratosfera – până la 50 km, conţine stratul de ozon • mezosfera – până la 85 km • termosfera – până la 640 km • ionosfera • exosfera – până la 10.000 km

23. Terra ATMOSFERA • turbulenţa atmosferică • extincţia atmosferică • de ce e cerul albastru • de ce e Soarele roşu la răsărit şi apus • albedoul • efectul de seră • stratul de ozon

24. Luna ORBITA • singurul satelit al Pământului • de trei ori mai mică în diametru • depărtarea de Terra: • perigeu 363,140 km • apogeu 405,969 km • face o rotaţie completă în 27,3 zile • arată aceeaşi faţă Pământului – rotaţie sincrotonă • orbita Lunii este înclinată cu 5°

25. Luna ORBITA Influenţa Lunii • Luna şi Pământul formează o planetă dublă, punctul comun de masă fiind la 1700 km sub scoarţa terestră • Luna atrage Pământul iar acest efect se observă în oceane • mareele oceanice, terestre • Mareele afectează şi Luna – aceasta se îndepărtează cu 3,8 cm pe an

26. Luna ORBITA Fazele Eclipsele • se produc când Soarele-Pământul-Luna sunt aliniate • pentru că orbitele nu sunt în acelaşi plan, eclipsele nu se produc în fiecare Lună

27. Luna SUPRAFAŢA • pe Lună se observă • pete întunecate – Mările Lunare • cratere • munţi • alte formaţiuni – albedo, catena, dorsa, promontorium, rille (rima), rupes, terra • Solul selenar – oxigen (45%), siliciu, fier, magneziu, calciu, aluminiu, mangan, titaniu • Pe suprafaţă se întâlneşte regolit – un strat de praf gros până la 20 m

28. Luna EXPLORAREA LUNII Sonde trimise spre Lună • Luna 2 - 14 sept 1959 – prima sondă ce a atins Luna • Luna 3 – 7 oct 1959 – prima sondă ce a fotografiat partea nevăzută a Lunii • Luna 9 -3 feb 1966 – prima sondă ce a aselenizat • Luna 10 – 31 martie 1966 – primul satelit artificial al Lunii • Apollo 8 – 24 dec 1968 - prima misiune cu oameni ce a ajuns la Luna Între 1960 şi 1975 au ajuns 56 de sonde la Lună (în 1971 au fost 10 sonde)

29. Luna EXPLORAREA LUNII Programul Apollo • Apollo 8 – 21 dec 1968 • Apollo 10 – 18 mai 1969 • Apollo 11 – 16 jul 1969 (22 kg) • Apollo 12 – 14 nov 1969 (34 kg) • Apollo 14 -31 ian 1971 (43 kg) • Apollo 15 – 26 iul 1971 (77 kg) • Apollo 16 – 16 apr 1972 (95 kg) • Apollo 17 – 7 dec 1972 (111 kg)

30. Luna EXPLORAREA LUNII • În prezent Luna este studiată de • Selene – Kaguya • Chang’e 1

31. MarteOBSERVARE • Planeta se poate observa un timp îndelungat • Momentele prielnice sunt opoziţiile ce vin odată la 2 ani şi 6 luni • Distanţa dintre Marte şi Terra la opoziţie variază: • Minim 55 milioane • Maxim 100 milioane • Cele mai favorabile sunt opoziţiile perihelice, ce vin odată la 15 ani

32. Cele mai favorabile opoziţii ale planetei Marte Data Distanţa Diam aparent 25 august 1719 55.95125.05" 13 august 1766 55.839 25.10" 18 august 1845 55.803 25.11" 22 august 1924 55.777 25.12" 27 august 200355.75825.13" 15 august 2050 55.957 25.04" 30 august 2082 55.884 25.08" 19 august 2129 55.841 25.10" 24 august 2208 55.769 25.13" 28 august 2287 55.688 25.16"

34. MarteSUPRAFAŢA • temperatura medie este la suprafaţă este de -55 C • minimă -140 C • maximă 20 C • De ce este Marte roşu

35. MarteSUPRAFAŢA Nomenclatura • cratere mari – oameni de ştiinţă şi scriitori • cratere mici – orăsele mici cu populaţie sub 100.000 locuitori • văi mari – numele planetei în diferite limni • văi mici – nume de răuri • alte formaţiuni – nume de pe hărţile vechi

36. MarteSUPRAFAŢA • chiar dacă este mai mică decât Terra, Marte are aceeaşi arie a suprafeţei solide • are cele mai spectaculoase forme de relief • Olympus Mons – cel mai înalt munte 24 km înălţime, 500 km baza, este mărginit de o stâncă de 6 km înălţime • platoul Tharsis – o umflătură în planetă de 4000 km diametru şi 10 km înălţime • Valles Marineris – sistem de canioane lung de 4000 km şi adânc între 2 şi 7 km • Hellas Planitia - un crater de impact adânc de 6 km, cu un diametru de 2000 km

37. MarteSUPRAFAŢA • Marte are şi calote polare ce sunt compuse din gheaţă carbonică • calota polară de N are 1000 km şi conţine 1,6 milioane metri cubi de gheaţă – are 2 km grosime (Groenlanda are 2,85 milioane m3) • calota polară de S are 300 km diametru şi o grosime de 3 km

38. MarteATMOSFERA • atmosfera planetei este foarte subţire • dioxid de carbon 95% • nitrogen 3% • argon 1,6% • oxigen 0,6% • presiunea atmosferică este 1% din cea de pe Terra • se formează în atmosferă nori înalţi din vapori de apă

39. MarteATMOSFERA • problema metanului – există o sursă internă ce poate fi: • activitate vulcanică • microorganisme • combinarea apei cu dioxid de carbon şi mineralul olivină

40. MarteAPA • apa în stare lichidă nu poate exista pe Marte • daca s-ar topi calota polară sudică, s-ar creea un ocean adânc de 11 metri ce ar acoperi surpafaţa • apa ar fi putut exista în subteran şi ar fi ieşit la suprafaţă în urma activităţii vulcanice • existenţa hematitei (Fe2O3 ) arată că a existat apă pe Marte

41. MarteFURTUNI DE PRAF • se produc furtuni imense de praf în special în preajama periheliului când este vară în emisfera nordică • furtuni de praf în miniatură sunt vârtejurile de praf (dust devil)

42. MarteSATELIŢI • are doi sateliţi: Phobos şi Deimos • au fost descoperiţi în 1877 • Phobos • cel mai mare 22,2 km diametru, depărtare 9377 km, orbita 7,66 ore • Deimos • are 12,6 km în diametru, depărtare 23,460 km, orbita în 30,35 ore

43. MarteEXPLORARE • zeci de sonde spaţiale au fost trimise spre Marte încă din 1964 • au fost trimise 37 de sonde dintre care au reuşit 18 (50%) • prima sondă flyby – Mariner 4 în 1964 • prima sondă orbitală – Mariner 9 în nov 1971 • primele sonde ce au asolizat – Viking 1 în iulie 1976 şi Viking 2 în sept 1976 • ferestrele de lansare vin odată la 780 de zile

44. MarteEXPLORARE • Acum Marte este studiată de 5 sonde spaţiale: • Spirit • Opportunity • Mars Odyssey • Mars Express • Mars Reconnaissance Orbiter • Pe drum se află Phoenix

45. Asteroizii corpuri mici din sistemul solar • legea Titus-Bode cerea o planetă între Marte şi Jupiter • pe 1 ian 1801 Piazzi descoperă un obiect cu aspect stelar; obiectul este redescoperit pe 31 dec 1801; primeşte numele de Ceres • 28 martie 1802 descoperă un alt obiect, Pallas • 1 sept 1804 se descoperă un alt obiect, numit Iuno • 29 martie 1807 se descoperă Vesta

46. Asteroizii corpuri mici din sistemul solar • până în 1830 nu se mai descoperă nimic • dupa 1830 încep să se descopere sute de obiecte • pe 14 august 1898 s-a descoperit un asteroid ce nu se afla în aceeaşi regiune cu ceilalţi, a fost numit Eros

47. Asteroizii corpuri mici din sistemul solar • până pe 19 dec 2007 au fost descoperiţi 395.305 asteroizi (dintre ei 14.266 au nume) • se estimează că există maxim 2 milioane de asteroizi mai mari de 1km diametru • masa tuturor asteroizilor este 4% din ce a Lunii

48. Asteroizii corpuri mici din sistemul solar Tipuri de asteroizi • după orbită • după compoziţie • După compoziţie • de tip C – 75%, condritici, foarte întunecaţi (albedo 0,03) • de tip S – 17%, fier-nichel, silicaţi de fier, magneziu (albedo 0,1-0,22) • de tip M – 8 %, fier-nichel pur (albedo 0,1-0,18)

49. Asteroizii corpuri mici din sistemul solar • Centura principală • NEA – Near Earth asteroids • Troieni • Trans - neptunieni

50. Asteroizii CENTURA PRINCIPALĂ • majoritatea asterozilor se găsesc între Marte şi Jupiter • cei mai mari sunt • Ceres 952 km • Pallas 531 km • Vesta 529 km • Hygeia 407 km