Comunicarea nonviolentă

1. Comunicarea nonviolentă VI. Cum cerem lucruri care ne-ar îmbogății viața

2. Comunicarea nonviolentă • A patra componentă a acestui proces se referă la ce anume ne-ar plăcea să le cerem celorlalți ca să ne îmbogățim viața. • Când nevoile noastre nu sunt satisfăcute, după ce exprimăm ceea ce observăm, simțim și avem nevoie, continuăm cu o cerere specifică. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

3. CNV 4 CUM? Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

4. 1. Folosind un limbaj afirmativ (centrat pe acțiuni) (i) Exprimăm ceea ce dorim, nu ceea ce nu ne dorim: - În loc să identific doar ce nu vreau să fac(i), este bine să-mi clarific ce vreau să fac(i) - Exprimând cereri într-un limbaj clar, afirmativ, concret și centrat pe acțiuni, dezvăluim ceea ce dorim cu adevărat Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

5. Exemplu • Nu vreau să mai stai peste program iar eu să te aștept cu masa. • Îmi doresc să nu mai întârzii la cină, ca să putem lua masa împreună. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

6. 1. Folosind un limbaj afirmativ (centrat pe acțiuni) (ii) Este de dorit să evităm frazele vagi, abstracte sau ambigue și să formulăm cererile în forma unor acțiuni concrete, pe care ceilalți să le poată îndeplini. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

7. Exemplu • Avem păreri diferite, în familie, despre ceea ce înseamnă ajutor la spălatul vaselor: Spălatul propriu-zis Supervizare Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

8. Exemplu • Cine mă ajută la spălatul veselei? • X sau Y, te rog să vii cu mine, să spălăm vesela. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

9. 1. Folosind un limbaj afirmativ (centrat pe acțiuni) (iii) Neconștientizarea lucrurilor pe care le dorim de la ceilalți au o contribuție semnificativă la frustrările și depresia noastră. Limbajul nespecific, vag și abstract poate perturba înțelegerea și comunicarea, contribuind la confuzie interioară. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

10. Exemplu • Dialogul între terapeut/consilier și clientul său Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

11. 2. Formularea conștientă a cererilor • Este posibil să nu fie clar pentru ascultător ce anume dorim să facă atunci când ne rezumăm la a ne exprima sentimentele. • Ne exprimăm disconfortul și presupunem în mod incorect că ascultătorul a înțeles cererea implicită. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

12. Exemplu (-) Pentru soție poate fi evident că îi cere soțului să se întoarcă la magazin. ˮSunt supărată că ai uitat de untul și ceapa pe care te-am rugat să le cumperi pentru cină.ˮ Soțul poate gândi că a spus acel lucru doar ca să-l facă să se simtă vinovat. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

13. Exemplu (+) Cerere clară, chiar fără să o punem în cuvinte. ˮMi-e sete!ˮ Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

14. Adesea nu suntem conștienți ce anume cerem CONCLUZIE: Amândoi suferă. (i) B dorea să audă că suferința lui a fost înțeleasă. (ii) F nu știa ce răspuns așteaptă el, chiar dacă a înțeles frustrarea soțului. Ar fi putut răspunde: ˮMi se pare că te temi să nu întârziem și ești scârbit, pentru că ți-ar plăcea ca tramvaiul să fie mai rapid.ˮ B - ˮN-am mai văzut un tramvai atât de lent în viața mea.ˮ F – Non-răspuns (nu știe ce răspuns așteaptă el) B – (pe ton mai răstit) ˮN-am mai văzut un tramvai atât de lent în viața mea.ˮ F - Non-răspuns, apoi ˮSunt programate electronic.ˮ B – (pe un ton și mai răstit) ˮN-am mai văzut un tramvai atât de lent în viața mea.ˮ F – (furioasă) ˮȘi ce vrei să fac? Să mă dau jos și să împing?ˮ Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

15. O cerere neînsoțită de sentimentele și nevoile interlocutorului poate suna a poruncă (în special când cererea are formă interogativă). Exemplu (-) ˮCe-ar fi să mergi să te tunzi?ˮ Consecințe posibile Interpretarea adolescentului poate fi ca un atac/o pretenție a părinților (care nu știu să-și dezvăluie sentimentele și nevoile). Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

16. Exemplu (+) ˮSuntem îngrijorați că părul tău a crescut prea lung și ți-ar putea limita vederea, mai ales când ești pe bicicletă. Ce-ai zice să te tunzi?ˮ Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

17. Cu cât spunem mai clar ce dorim, cu atât avem mai multe șanse să obținem acel lucru. Formulări neadevărate: ˮNu cer nimic.ˮ ˮMi-a venit pur și simplu să spun asta.ˮ Atunci când îi spunem ceva altei persoane, cerem ceva în schimb: • Poate fi o reacție empatică, o recunoaștere verbală/nonverbală • Dorim o reacție sinceră a ascultătorului la cuvintele noastre • Putem cere o acțiune, în speranța că ne vom satisface nevoile Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

18. 3. Redarea mesajului • Mesajul transmis nu este întotdeauna identic cu mesajul primit (între emițător și receptor pot să apară mulți factori perturbatori). • Ne bazăm, de regulă, pe indicii verbale pentru a verifica cum a fost înțeles de interlocutor. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

19. Cum ne asigurăm că mesajul trimis este identic cu cel recepționat de interlocutor (i) Punem o întrebare simplă: ˮE clar?ˮ (ii) Îi cerem ascultătorului să redea mesajul. (iii) Ne exprimăm aprecierea când ascultătorul încearcă să răspundă la solicitarea de a reda mesajul: ˮÎți mulțumesc că mi-ai spus ce ai auzit. Văd că nu m-am făcut atât de bine înțeles pe cât aș fi vrut, așa că mai încerc odatăˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

20. Cum ne asigurăm că mesajul trimis este identic cu cel recepționat de interlocutor • Empatizăm cu ascultătorul care nu vrea să redea mesajul primit (îi explicăm acestuia că verificăm dacă ne-am exprimat noi clar, și nu capacitatea lui de înțelegere). (vʹ) Avem grijă ce ton folosim, ca să nu jignim și pentru a ne face înțeleși (ˮtonul face muzicaˮ); sunt situații în care mesajul verbal întră în contradicție cu cel nonverbal, dacă nu suntem atenți. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

21. 4. Solicitarea onestității • Uneori vrem să știm ce sentimente au trezit spusele noastre și motivul reacției emoționale a interlocutorului. ˮTe rog să-mi spui ce simți în legătură cu ce am spus și ce motiv ai ca să te simți astfelˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

22. 4. Solicitarea onestității • Alteori vrem să știm ce gândește ascultătorul. ˮMă interesează să știu dacă te aștepți ca propunerea mea să aibă succes și, dacă nu, de ce crezi că nu va avea succesˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

23. 4. Solicitarea onestității • În unele situații vrem să știm dacă ascultătorul este dispus să acționeze într-un anumit fel. ˮAș vrea să-mi spui dacă ești dispus să amâni întâlnirea noastră cu o săptămânăˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

24. 5. Cereri vs pretenții • Cererile vor fi luate drept pretenții când ceilalți cred că vor fi blamați sau pedepsiți dacă refuză. • Când interlocutorul aude o pretenție din partea noastră, vede două posibilități: să se supună sau să se revolte. • Cel care emite pretenția e perceput drept constrângător, iar capacitatea ascultătorului de a răspunde cu compasiune este diminuată. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

25. Întrebare: Cum ne dăm seama dacă este vorba de o pretenție sau de o cerere? • Răspuns: Observăm ce face vorbitorul dacă cererea lui nu este îndeplinită. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

26. (i) Este o pretenție dacă urmează o critică sau o judecată din partea interlocutorului. • El: ˮMă simt singur și aș vrea să petreci seara asta cu mineˮ. • Ea: ˮSunt foarte obosită. Dacă îți dorești să ai companie, ce-ar fi să găsești pe altcineva care să petreacă seara cu tine?ˮ • El: ˮE tipic pentru tine să fii atât de egoistăˮ. (În loc să empatizeze cu nevoia ei de odihnă, el a blamat-o.) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

27. (ii) Este o pretenție dacă vorbitorul încearcă să-l facă pe ascultător să se simtă vinovat. • El: ˮMă simt singur și aș vrea să petreci seara asta cu mineˮ. • Ea: ˮSunt foarte obosită. Dacă îți dorești să ai companie, ce-ar fi să găsești pe altcineva care să petreacă seara cu tine?ˮ • El: Non-răspuns(se întoarce, fără să spună nimic) • Ea : (simțind că este supărat) ˮTe supără ceva?ˮ • El: ˮNuˮ. • Ea ˮHaide, simt că ceva nu este în ordine. Ce s-a întâmplat?ˮ • El: ˮȘtii cât de singur mă simt. Dacă m-ai iubi cu adevărat, ai petrece seara cu mine. (El interpretează răspunsul ei ca o dovadă că nu-l iubește, în loc să empatizeze.) Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

28. Ar fi fost o cerere autentică dacă ar fi dovedit respect pentru sentimentele și nevoile ei: ˮSă înțeleg că te simți epuizată și ai nevoie de odihnă în această seară?ˮ Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

29. (iii) Ne asigurăm interlocutorul că facem o cerere și nu emitem o pretenție atunci când vrem să ne îndeplinească cererea de bunăvoie. • Exemplu: ˮVrei să pui masa?ˮ în loc de ˮAș vrea să pui masaˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

30. Cea mai convingătoare metodă de a transmite că facem o cerere autentică este să empatizăm cu oamenii, atunci când nu se conformează cererii noastre. Aceasta nu înseamnă să renunțăm la cerere când cineva răspunde negativ, ci să nu încercăm să-l convingem până nu aflăm ce-l împiedică să spună ˮdaˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

31. 6. Precizarea obiectivului atuncicând facem o cerere • Formularea unor cereri autentice presupune și conștientizarea scopului pe care îl urmărim. • Dacă intenția noastră este doar să schimbăm oamenii și comportamentul lor, sau să ne impunem punctul de vedere, CNV nu este un instrument potrivit. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

32. Scopul nostru este o relație bazată pe onestitate și empatie. CNV este un proces creat pentru aceea dintre noi care ar dori ca ceilalți să se schimbe și să reacționeze, dar numai dacă aleg să facă aceasta de bunăvoie și cu compasiune. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

33. Atunci când ceilalți știu că interesul nostru principal este legat de calitatea relației și că ne așteptăm ca procesul (comunicării) să satisfacă nevoile tuturor, ei vor avea încredere că cererile noastre sunt autentice și nu pretenții camuflate. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

34. Ne este util să fim atenți la formulări de genul următor (care transformă automat cererile în pretenții): Ar trebui să curețe în urma lui. Ea n-are voie să nu facă ce îi cer. Merit o mărire de salariu. Am dreptate să-i spun să stea peste program. Am dreptul la mai mult timp liber. • Când ne formulăm nevoile în acest fel, tindem să-i judecăm pe ceilalți atunci când nu fac ce le-am cerut. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

35. Exercițiu: exprimarea unei cereri • Vreau să mă înțelegi. Cuvântul ˮînțelegiˮ nu exprimă clar ce acțiune este solicitată.De preferat ar fi formularea: ˮAș vrea să-mi spui ce ai auzit că am spusˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

36. Exercițiu: exprimarea unei cereri 2. Mi-ar plăcea să pregătești mai des cina. Cuvintele ˮmai desˮ nu exprimă clar o acțiune specifică solicitată. Ar fi de preferat formularea: ˮMi-ar plăcea să pregătești cina în fiecare seară de luniˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

37. Exercițiu: exprimarea unei cereri 3. ˮAș vrea să conduci cu viteza legală sau mai încetˮ. Enunțul exprimă clar cererea vorbitorului. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim

38. Exercițiu: exprimarea unei cereri 4. ˮMi-ar plăcea să dai dovadă de respect față de intimitatea meaˮ. Cuvintele ˮ să dai dovadă de respect față de intimitatea meaˮ nu exprimă clar o acțiune specifică solicitată. De preferat: ˮMi-ar plăcea să fii de acord să bați la ușă înainte să intri în biroul meuˮ. Ierod. Gamaliel - Mân. Antim