Elevi : Caciulan Alina Curt Florin Gatu Mihaela Iancu Lucian Paica Corina

1. Referat la geografie Elevi: CaciulanAlina Curt Florin GatuMihaela Iancu Lucian PaicaCorina SpiridonValentin Stanciu Laura TurmacDenisa Clasa: a XI-a A

2. Geografie.Manual pentru clasa a 11-a-Editura Humanitas; Geografie.Manual pentru clasa a 11-a-Editura Corint; http://www.ecomagazin.ro; Google Images; http://www.referat.ro Bibliografie

3. Despaduririle • Desertificarea • Poluarea apei • Poluarea solului • Poluarea aerului

4. 1.Functiile padurii 2.Cauzele despaduririlor 3.Efectele despaduririlor 4.Solutii Despaduririle

5. Despadurire Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice.

6. Funcţiile pădurii în echilibrul mediului înconjurător • păstrează şi ameliorează calitatea mediului;• are rol de reglare a temperaturii;• purifică aerul fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia;• are o funcţie edafică, estetică şi ecologică;• are rol antierozional;• participă la circuitul hidrologic. Functiilepadurii

7. •hazardenaturale ( erupţii, cutremure, alunecări, avalanşe ). Ex.: Peru 1970- un cutremur a distruspădurea de pe o suprafaţă de 70.000 kmp. ; • incendiile ( atâtcele cu cauzenaturale , câtmai ales celeprovocate ) . Ex. : Indoneziaîn 1983 , au fostdistruse 3,7 mil. Ha • tăierile( pentruconsumulcasnic, materieprimăindustrială ). Anualse exploatează cca.3,5 miliarde mc de masălemnoasă ( maiales înzonacaldă ), întimpcecapacitatea de regenerareeste de numai de 2,7 mld. mc CAUZELE DESPADURIRILOR

8. O data distrusapadurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ardispareaintr-o singuradecadaducand la inundatiinemaintalnite din pricinafaptului ca nu maiexista sol saacumulezeapa.Defrisareapadurii ii lasapeoamenii care traiesc in padurefaraadapostsifarahrana, si duce la disparitiaunuistil de viata care a existatneschimbatpentrumii de ani. Insaefectulcelmaidezastruospe care l-arputeaaveadefrisareaesteimpactulasupraclimeiplanetei. Cu totii am auzit de pericoleleincalziriiglobalesi a efectului de sera, cauzaprincipala a acestorafiindacumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. EFECTELE DESPADURIRII

9. Solutia evidentaarfioprireadefrisariipadurilorsiastfeloprireadeteriorarii. Dar esteacestasingurulraspuns? Comertulmondial cu lemn a ajuns o afacere de 5 miliardedolari,asa ca oprireaacesteiaarfiintampinata cu multaostilitate. Dar poate ca nu e nevoieoprireacompleta a taierii. Probabilinsa ca celmai important pas esteeducareasiinformareaaceloroameni a carordeciziiinfluenteaza direct sau indirect soartapadurilor. Indigenii pot fiajutati de organizatii de conservarepentru a face celmaibineuz de resurselelornaturale. SOLUTII IMPOTRIVA DEspaduririlor

10. Desertificarea= esteprocesul de degradare a terenurilor si are loc înzoneleterestre unde solul este afectat de eroziunea eoliană din cauza defrisărilor masive, unde căderile de ploaie sunt rare si climatul arid , precum si de activitătileumane. Rezultatuleste distrugerea stratului fertil,urmată de pierderea capacitătii solului de a sustine biodiversitatea si alte activităti umane Desertificarea

11. Aspecteleprivindprocesul de desertificare au fostaduseîndiscutieprinConventia ONU privindCombatereaDesertificării – UNCCD – lansată la Paris în 1994, aceastafiind fost semnată de Guvernul României si ratificată deParlamentprinLegea nr. 629/1997. InteresulRomânieiîn această problemă este cu atât mai mare cu cât din faptul că1/3 din teritoriul tării reprezintă zone cu risc de desertificare Aspectele privind procesul de desertificare

12. Terenuriledegradateprineroziune se pot reface, dar procesul este foarte lent, după cum estimează specialistii fiind nevoie de o perioadă de aproxim ativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf – de tipul celor întîlnite tot mai des în China ultimilor ani – reprezintă oproblemă tot mai mare, în măsura în care ele afectează inmod direct sănătatea ecosistemelor.Nu mai putem ignora că 10% pînă la 20% dintre zonele uscate sînt dejadegradate. Suprafata totală afectată dedesertificare este estimatăîntre 6si 12 milioane de kilometripătrati. Efectele acestuifenomen se văd deja, iar uniicercetători sustin că dacă activitătile umane care duc ladesertificare vor fi oprite, zonele afectate îsi pot reveni.

13. Regiunile cele mai expuse desertificării, existente pe teritoriul României sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Câmpiei Române. În teritoriu, desertificarea se manifestă prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea severă a eroziunii hodlologice si eoliene ale solului precum si a salinizării,crustificarea si compactarea solului, acăderea procentului de materie organică si elemente nutritive din sol, cresterea frecventei, duratei si intensitătii perioadelor de secetă si cresterea progresivă a intensitătii radiatiei solare. Specialistii Agentiei Europene de Mediu au tras semnale de alarmă încă de acum 14 ani vizavi de aspectul cresterii accelerate a temperaturii medii în Europa. Efectele încălzirii globale au devenit din ce în ce mai vizibile si în România, cea mai expusă zonă a tării fiind Dobrogea, urmată de câmpia din sudul României. Desertificarea in romania

14. Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificării din România, dar mai ales din Dobrogea, este definită de fenomenul distrugeriiconstiente aterenurilorarabile, în special al stratului protector de sol fertil. Acestfenomen, estecauzat în special de activităŃile antropice si are ca rezultatdesertificarea ireversibilă urmată de distrugerea întreguluiecosistem. Desertificarea antropică (prin activitătile antropice) a fost pusă în discutie ultima oară în anul 2003, când rezultatele unei statistici de specialitate au arătat că acest gen de desertificareestementinut de extindereasuprafetelorminelor si carierelor de suprafată. Din cariere se extragsubstanteminerale, înacest context zonele de extractie de suprafată reprezentând zone de concentrare si reflexie ce captează si amplifică căldura razelor solare sub efectul de oglindă concavă. Astfel apare în situ efectul de seră,zonele respective devenind ele însele focare de extindere a desertificarii.

16. Apa are o importantã deosebitã pentru viata omului, a plantelor si a animalelor. •    Fãrã apã, plantele se ofilesc si mor; animalele erbivore, fãrã hranã mor si ele, iar animalele carnivore fãrã hranã si fãrã adãpost vor avea aceeasi soartã. Omul nu poate trãi fãrã apa pe care o ia din naturã. •    Apa din naturã trebuie sã fie curatã, adicã sã nu continã substante toxice, dãunãtoare vietii. Apa pe care omul o foloseste pentru bãut trebuie sã fie o apã potabilã. Apa din jurul fabricilor, fermelor de animale, oraselor mari este poluatã. Ca apa sã devinã potabilã, omul o trateazã, folosind filtre speciale. •    În râurile poluate, plantele sunt primele care dispar, apoi încep sã moarã si animalele cu cea mai micã rezistentã, cum ar fi pesti. Uneori, în urma unor greseli, se evacueazã în ape reziduuri otrãvitoare în cantitãti foarte mari, ceea ce provoacã adevãrate masacre. •    Nevoile zilnice mãresc continuu consumul de apã în gospodãriile oamenilor. •    Respectarea legilor þãrii în domeniul ocrotirii factorilor mediului înconjurãtor este o îndatorire a fiecãrui om. • Protejati Natura! POLUAREA APEI

17. Apa

18. Circuitul apei în naturã • Apa urmeazã un circuit în naturã. • Cãldura soarelui determinã evaporarea apei de suprafatã. Vaporii rezultati se ridicã în atmosferã. Dacã în atmosfera saturatã cu vapori de apã apare o scãdere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau formã de nori, ceatã, ploaie, zãpadã sau grindinã. • În anotimpurile calde, dar cu nopti rãcoroase se depune rouã, iar dacã temperatura solului este sub 0C, se depune brumã.

19. Apa pentru vietuitoare • Apa este un component indispensabil vietii. Un om consumã în medie 3 l apã/zi, iar corpul sãu are un continut de 60-70 apã. Un pom evaporã aproximativ 200 l apã/zi.

20. Poluare-Efecte • Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa inmare masura industriile alimentare, industria hartiei. • Un efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. • Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate inmare contin produse cancerigene.

21. Soluleste un amestec de materie din plante, mineralesianimale care se formeazăîntr-un procesfoarte lung, poateduramii de ani. Solulestenecesarpentrucreștereamajoritătiiplantelorsiesentialpentrutoatăproductiaagricolă. Poluareasoluluiesteacumularea de compusichimicitoxici, săruri, patogeni (organisme care provoacăboli), saumateriale radioactive care pot afectaviataplantelorsianimalelor. Poluareasolului

22. Metodelenerationale de administrare a solului au degradatserioscalitatealui, au cauzatpoluarealuiși au accelerateroziunea. Tratareasolului cu îngrăsămintechimice, pesticide și fungicide omoarăorganisme utile cum arfiunelebacterii, fungi sialtemicroorganisme. De exemplu, fermierii care cultivaucăpșuniîn California au dezinfectatsolul cu bromidă de metilpentru a ucideorganismele care arfipututafectacăpsunii. Acestprocesomoarăfărădiscriminarechiarsiorganismele benefice șilasăsolulsterilși dependent de îngrăsămintepentru a suportacreștereaplantelor. Înconsecință, se folosesc tot maimulteîngrăsăminte, ceeace duce la poluarearâurilorsilacurilorînperioadele cu inundatii . Solul

23. Irigatianecorespunzătoareînzoneleîn care solul nu estedrenatbinepoateavea ca rezultatdepozite de sare care inhibăcrestereaplantelorsi pot duce la lipsarecoltei. Înanul 2000 î.e.n., orașeleanticesumeriene de la sud de ValeaTibruluisiEufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogăsiarecoltelor. Pânăînanul 1500 î.e.n., acesteorașe au intratîncolaps din cauzalipseirecolteidatoratesalinităsiiridicate a solului. AceeasiproblemăexistăaziînValeaIndusului din Pakistan, ValeaNiluluiînEgiptsiValeaImperială din California. Efecte

24. direct prin deversari de deşeuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din îngrăşăminte şi pesticide aruncate pe terenurile agricole ; • indirect, prin depunerea agenţilor poluanti ejectaţi iniţial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenti poluanţi “spălaţi” din atmosferacontaminată, transportulagenţilorpoluanţi de cătrevânt de pe un loc pealtul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. • În ceea ce priveşte poluarea prin intermediul agenţilor poluanţi din atmosferă, se observă anumite particularităţi. Spre exemplu, ca regulă generală, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe măsură, însă, ce înălţimea coşurilor de evacuare a gazelor contaminate creşte, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scădea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde în suprafaţă. Solulpoatefipoluat:

25. Întrucâtdeplasareapesticidelorşi a îngrăşamintelordinloculpe care au fostadministratemediuluiconstituie un riscgrav de poluare a mediului, s-au încercatmetodepentrumărireapersistenţeilorprinaditivichimici. Spreexemplupersistenţaheptacloruluiîn sol a fostmărită: • cu 18% prinadaus de uleilubrefiantmineral • cu 52% prinadaus de răşină de Piccopale ; • cu 30% prinadaus de polistirenalchilat ; • cu 29% prinadaus de plastifiant aromatic. • Cu 21% prinadaus de fracţiunigrelearomaticedinpetrol. • Experienţa a arătatcăpersistenţapesticidelor mai depindeşi de naturasolului : ea este mai micăînsolurilecuconţinutanorganic mai bogat (nisipuri, argile) decâtînsubstanţeorganice. Solutii

26. Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera. Poluareaaerului

27. Efectul de sera Gauri in stratul de ozon • Gazeledejaexistente in atmosferatrebuie sa retinacalduraprodusa de razelesoareluireflectatepesuprafataPamantului.FaraaceastaPamantular fi atat de receinataringhetaoceaneleiaroamenii ,animalele si plantelear muri. • Insaatuncicanddincauzapoluariicresteproportiagazelornumite gaze de sera ,atunci este retinutapreamultacaldura si intregulpamant devine mai cald.Dinacestmotiv in secolulnostrutemperaturamedieglobala a crescutcu o jumatate de grad. • Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate ,fluorinate in flacoane cu aerosoli ,frigidere ,detergenti si polistiroli ,aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masura ce se ridica ,se descompun ,formandu-se cloridioni ,care ataca si distrug stratul de ozon.

28. Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante. Atmosfera este insa un pericol ,ca urmare este in pericol intregul mediu de viata.Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur. Concluzii

29. MULTUMIM PENTRU ATENTIE!