p ropunere pentru p roiect de lege: Lege privind reglementarea profesiei de psihoterapeut

1. propunere pentru proiect de lege: Lege privind reglementarea profesiei de psihoterapeut

2. Sfârşitul secolului al XIX-lea Începutul secolului al XX-lea

3. Sigmund FREUD

4. Sigmund FREUD

5. Alfred ADLER

6. Carl Gustav JUNG

7. Sfârşitul secolului al XX-lea Începutul mileniului al III-lea

8. Psihoterapia

9. O disciplină stiinţifică de sine stătătoare ce tratează, într-o manieră cuprinzătoare şi planificată, disfuncţii, suferinţe, tulburări de comportament şi maladii datorate unor cauze atât psiho-sociale, cât şi psiho-somatice. 2007 - European Association of Psichotherapy (EAP)

10. Tratamentul este realizat cu ajutorul unor metode ştiinţifice, psihoterapeutice şi non-medicale sau non-chimice, în cadrul unei relaţii terapeutice dintre una sau mai multe persoane tratate şi unul sau mai mulţi psihoterapeuţi formaţi într-o manieră generală şi specială. 2007 - European Association of Psichotherapy

11. Obiectivele unui astfel de tratament sunt de a ameliora sau elimina simptomele, de a facilita modificarea tiparelor comportamentale, a atitudinilor şi relaţionărilor perturbate, şi favorizarea procesului de maturizare, de dezvoltare şi a stării de bine, fizică şi mentală a persoanei. 2007 - European Association of Psichotherapy

12. Psihoterapeutul interacţionează cu pacientul său privit în calitate de subiect, de colaborator, de “celălalt”, căruia încearcă să îi înţeleagă suferinţa şi să îi comunice această înţelegere, ajutându-l să îşi construiască o nouă perspectiva (curativă) asupra persoanei sale, asupra lumii şi în special asupra modului de a interacţiona cu ceilalţi.

13. Anthony Hopkins – “Hanibal”

14. Psihoterapia psihanalitică/psihodinamica sistemică şi familială cognitivă şi comportamentală(comportamentalăşicognitivă) umanistă. 2007 - European Association of Psichotherapy

15. 1. Analiză Existenţială 2. Analiză Tranzacţională 3. Gestalt-terapie 4. Gestalt-terapie Integrativă 5. Hipnopsihoterapie 6. Logoterapie 7. Psihanaliză 8. Psihanaliză de Grup 9. Psihodramă 10. Psihologie Analitică (C.G.Jung) 11. Psihologie Individuală 12. Psihoterapie Bazată pe Teoria Gestalt 13. Psihoterapie Centrată pe Client 14. Psihoterapie Centrată pe Persoană 15. Psihoterapie de Grup 16. Psihoterapie Dinamică de Grup 17. Psihoterapie Integrativă 18. Psihoterapie Neuro-lingvistică 19. Psihoterapie Pozitivă 20. Psihoterapie Psihodinamică / Psihanalitică 21. Terapie Comportamentală 22. Terapie Corporală 23. Terapie Sistemică Familială 24. Training Autogen Modalităţi de psihoterapie recunoscute de EAP

16. Profilul profesional psihoterapeut terapie personală omul sănătos/bolnav instruire teoretică supervizare diagnostic şi tratament non- medical sau non-chimic psiholog instruire teoretică omul sănătos evaluari standardizate consiliere psihologică psihiatru instruire teoretică omul bolnav instruire clinică diagnostic şi tratament

17. Uniunea Europeană

18. Uniunea Europeană

19. Globalizarea Criza sociologică Criza politică Criza informaţională Criza economicăşi schimbarea tehnologiei

20. European Association of Psichotherapy Directive on the Recognition of Professional Qualifications 7th September 2005 (2005/36/EC) Common Platform for Psychotherapy Tari cu legislaţie specifică de reglementare a profesiei de psihoterapeut: Germania Franţa Ungaria Italia Irlanda Malta Olanda Austria Finlanda Suedia Marea Britanie Ţări cu auto-reglementare a profesiei de psihoterapeut: Danemarca Spania Grecia Letonia Polonia Portugalia Slovenia Slovacia Tari fără o reglementare a profesiei de psihoterapeut: Belgia Bulgaria Cipru Republica Ceha Estonia Lituania Luxembourg Romania

21. România

22. România

23. Legea nr. 213din 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România – are putera de a reglementa numai practica psihoterapiei de către psihologi. Ordinul MS.nr 418 din 20/04/2005 pentru aprobarea Catalogului naţional de programe de studii complementare în vederea obţinerii de atestate de către medici,confirmă că psihoterapia este o pregătire complementară medicală, pentru a cărei atestare e suficientă o perioadă de studiu de 6 luni. Legea Sănătaţii Mintale 287 din 2002 (aplicată după 2 martie 2006 conform normelor de aplicare) – la Art. 22 Servicii specializate de sănătate mintală menţionează cabinetul de psihoterapie.

24. Federaţia Română de Psihoterapie (2001) continuatoare a activităţii Asociaţiei Române de Psihoterapie(1992)

25. Membrii fondatori: (1) Asociaţia Româna de Psihodrama Clasica (A.R.Psi C.) (2) Asociaţia Româna de Psihoterapie Psihanalitica (ARPP) (3) Societatea de Analiză Existenţială şi Logoterapie (SAEL) (4) Asociaţia Româna de Terapie Comportamentală şi Cognitiva. (5) Societatea de Psihodrama – J.L. Moreno (6) Asociaţia Română de Somatoterapie (ARS) (7) Societatea Română de Analiză Tranzacţională (SRAT) (8) Asociaţia Română de Terapie Cognitiv Comportamentală (ARTCC) (9) Asociaţia Română de Hipnoză Clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniana (10) Asociaţia de Psihoterapie prin Relaxare, Simboluri şi Hipnoză (11) Asociaţia pentru Psihologie şi Psihoterapie Adleriana din Romania.

26. 1. Reprezentativitate - medici, psihiatri, psihologi, asistenţi sociali - organizaţie naţională de acreditare a EAP (Certificatul European de Psihoterapeut) din 2004 - 24 de asociaţii profesionale, majoritatea afiliate la asociaţiile europene de orientare similară 2. Regulamentul Comisiei de Acreditare Profesională - 25 de membrii, reprezentanţi ai tuturor metodelor de psihoterapie practicate în România 3. Registrul Naţional al Psihoterapeuţilor acreditaţi de FRP - peste 900 psihoterapeuţi acreditaţi sau sub supervizare - 45% - medici, 45% - psihologi, 10% - absolvenţi de stiinţe sociale

27. 2007

28. Propunere pentru proiect de lege

29. Model:

30. Model: legea austriacă

31. cu încercarea de a satisface nevoile societaţii româneşti!

32. În România apoape s-a dublat numarul de cazuri de afecţiuni psihice între 1999 şi 2004. România acupa locul al III-lea în Europa după numărul de cazuri de afecţiuni psihice. date furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - 2006

33. România- peste 900 de psihoterapuţi acreditaţi sau sub supervizare* - nevoia: 11 000de psihoterapeuţi *conform datelor furnizate de FRP

34. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale

35. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale 1. Profesia de psihoterapeut 2. Autorizarea psihoterapeutului - obţinerea dreptului de liberă practică 3. Disciplina ştiinţifică - independentă - profesie liberală 4. Codul deontologic 5. Formarea completă - teoria - autocunoaşterea/terapia personală - practica sub supervizare 6. Varietatea metodelor (şcolilor/orientărilor/modalităţilor)

36. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale 7. Condiţiile formării psihoterapeutului 8. Diploma de licenţă 9. Formatorii 10. Registrul Naţional al Psihoterapeuţilor din România 11. Lista Psihoterapeuţilor cu Drept de Liberă Practică 12. Comisia Naţională de Psihoterapie 13. Acreditarea formatorilor şi a organizaţiilor/instituţiilor de formare

37. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale 14. Exercitarea profesiei de psihoterapeut reglementări pentru cetaţenii: - români - comunitaţii europene - altor state

38. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale Membrii comisiei: a) reprezentantul Cancelariei Primului Ministru pe probleme de psihoterapie, persoană însărcinată cu organizarea secretariatului Comisiei, b) reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, c) reprezentantul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, d) reprezentantul Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei, e) reprezentantul Ministerului Justiţiei, f) reprezentantul Colegiului Medicilor din România, g) reprezentantul Colegiului Psihologilor din România, h) reprezentantul Academiei Române, i) reprezentantul Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate,

39. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale Membrii comisiei: j) cel mult cîte un reprezentant al fiecărei metode de psihoterapie recunoscute la nivelul organizaţiei profesionale europene, reprezentativa pentru aceast domeniu (EAP - European Association for Psychotherapy).

40. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale Atribuţiile comisiei: a) elaborează standardele profesionale în domeniul psihoterapiei, pe baza celor mai bune practici internaţionale în materie şi a experienţei acumulate la nivel naţional în acest domeniu; b) actualizează anual lista metodelor de psihoterapie recunoscute de statul român şi o publică în Monitorul Oficial; c) acreditează formatorii şi organizaţiile/instituţiile de formare, în acord cu prevederile prezentei legi; d) autorizează psihoterapeuţii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege; e) întocmeşte şi actualizează Registrul Naţional al Psihoterapeuţilor din Romania; f) întocmeşte, actualizează şi dă publicităţii anual Lista Psihoterapeuţilor;

41. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale Atribuţiile comisiei: g) supraveghează respectarea standardelor de formare în domeniul psihoterapiei; h) adoptă codul de etică şi deontologie profesională a psihoterapeutului, precum şi normele de răspundere disciplinară a acestora; i) veghează la respectarea prevederilor conţinute de codul de etică şi deontologie profesională a psihoterapeutului şi aplică normele privind răspunderea disciplinară a acestora; j) face propuneri pentru completarea sau, după caz, corelarea legislaţiei privind psihoterapia; k) adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Psihoterapie;

42. Capitolul I Dispoziţii generale Capitolul II Formarea, certificarea şi autorizarea psihoterapeuţilor Capitolul IIIProfesia de psihoterapeut Capitolul IV Comisia Naţională de Psihoterapie Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finale Art. 31 (1) În termen de 2 (două) luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se înfiinţează Comisia Naţională de Psihoterapie.

43. Concluzii 1. E nevoie de o lege a psihoterapiei pentru că această profesie există de fapt şi în România, fără a fi reglementată în mod specific. 2. Profesia nu este şi nu poate fi o "specializare" a medicului, psihologului, asistentului social, etc. Ea implicăun cadru formativ, atitudini, scopuri şi mijloace diferite de cele ale profesiilor menţionate mai sus. 3. Formarea nu se poate face în regim universitar ci numai în “institute de formare” specific acreditate.