CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitectura anul IV

1. (anul universitar 2009/2010) CURS DE SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Facultatea de Arhitecturaanul IV Prof. Dr. Maria Barbu

2. Continutul cursului – date generale (1) • Ce este Semiotica? Definitie generala si definitie particularizata pe domeniul arhitecturii. • SEMIOTICA ESTE STUDIUL SEMNELOR, SEMNIFICATIILOR SI SIMBOLURILOR. Este stiinta dezvaluirii semnificatiilor ascunse in limbaj, fie el verbal, non-verbal sau artistic. • Aparitia Semioticii ca domeniu de studiu: • - filiera lingvistica - v. Ferdinand de Saussure • - filiera filosofica – v. Charles Saunders Peirce si Charles Morris • Atunci cand Ferdinand de Saussure, la sfarsitul secolului 19, lansa conceptul de SEMIOLOGIE, era preocupat in principal de trasaturile semnelor continute in limbajul propriu-zis, adica in limbajul natural verbal, a caror analiza i se parea a fi absolut necesara, fiind nevoie de o emfazare corespunzatoare a raportului dintre semnificat si semnificant, adica dintre semn si semnificatie. In procesul rutinar de asa-zisa comunicare, ceea ce se pierde in primul rand este exact bogatia semantica a limbajului, iar golirea de continut duce, in mod dramatic, la saracirea comunicarii si respectiv la stergerea din universul uman individual si din cel colectiv a capacitatii de a surprinde in permanenta acea multitudine de corelatii de care mintea noastra ca si sensibiltatea noastra au atata nevoie. Create your first presentation

3. CONTINUTUL CURSULUI - date generale (2) • Termenul de SEMIOTICA a fost creat, pe la jumatatea secolului 20, de Charles Morris, un filosof care a inteles ca semiotica propusa de Saussure s-ar putea aplica practic oricarui tip de limbaj, nu doar limbajului natural, ci oricarui sistem de semne, devenind o noua forma de cunoastere! Chiar termenul de pragmatica, care a devenit una dintre formele cele mai importante a semioticii, a fost creat tot de Morris, care capacitand-o ca ramura a stiintei cunoasterii semnificatiilor, adica a semioticii.Sigur ca ambitia lui C. Morris a fost aceea de a transforma semiotica intr-un fel de filosofie a semnului, o forma de cunoastere ! • Particularitatile celor doua tipuri de Semiotica. • Cele trei ramuri ale SEMIOTICII:1)SEMANTICA; 2)SINTAXA; 3)PRAGMATICA. • Ce reprezinta cele 3 ramuri si ce tip de analiza configureaza fiecare? • Semantica presupune analiza semnelor si simbolurilor limbajului specific, sintaxa este setulde reguli si principii care gestioneaza respectivul limbaj, iar pragmatica este partea de interpretare a acestor semne si simboluri din perspectiva interpretorului. Create your first presentation

4. TIPURI DE ANALIZA SEMIOTICA • - ANALIZA DENOTATIVA se fundamenteaza pe decelarea elementelor obiective de compozitie arhitecturala, pe dezvaluirea, adica denotarea acelor semne si simboluri caracteristice limbajului arhitecturii, prin care se poate decodifica atat modalitatea caracteristica de compunere structutal/formala cat si semnele prin intermediul carora respectivul obiect de arhitectura se poate inscrie intr-un anume curent stilistic cat si intr-o relatie aparte cu un context, ca si cu dimensiunea spatiu/timp! • Analiza denotativa este specifica Semanticii si are un caracter obiectiv, ea subliniind in fapt modul in care arhitectul-autor a raspuns de o maniera pertinenta, originala si proprie provocarilor obiective ale realitatii. • - ANALIZA SINTACTICA dezvaluie adecvarea si capacitatea obiectului/creatiei de arhitectura de a se plia unor norme si principii constructive care sa nu-i limiteze insa libertatea de creatie si expresie. • - ANALIZA CONOTATIVA se subsumeaza celei de-a treia ramuri a Semioticii, si anume Pragmatica, fiind acel tip de analiza care aduce maximum de bogatie si diversitate analogica prin aportul interpretorului. Acesta reuseste, printr-un evantai larg de conotatii, sa faca o analiza inedita, insolita a creatiei de arhitectura si sa ridice la cel mai inalt nivel al interpretarii creatia rezultata din acel proces laborios caruia arhitectul i-a dedicat timpul sau, creativitatea sa, viata sa. Create your first presentation

5. Cele patru paliere ale analize semiotice complete • 1). palierul istoric/religios; • 2). palierul cultural/traditional; • 3). palierul cultural/formal (stilurile); • 4). palierul spiritual/simbolic. • Caracterizarea fiecarui palier in parte si decelarea elementelor caracteristice. • Pentru palierul istoric/religios s-au facut aplicatii si s-au dat lucrari in cadrul examenulu partial, cu exemple apropriate, cautate in istoria arhitecturii, in arhitectura religioasa contemporana si in proiectele ideale. • Analiza adecvarii la Dogma, refacerea spatiului sacru, prezenta Divinitatii, hierofania. * • *HIEROFANIE - Piatra sacră, arborele sacru nu sint adorate ca atare, ci pentru că sunt nişte hierofanii, pentru că „arată“ ceva care nu mai este piatră şi nici arbore, ci sacru. S-a arătat in numeroase rinduri şi se cuvine subliniat din nou faptul că orice hierofanie, chiar şi cea mai elementară, reprezintă un paradox. Manifestind sacrul, un obiect oarecare devine altceva, fără a inceta insă să fie el insuşi, deoarece continuă să facă parte din mediul său cosmic. (Mircea Eliade – “Sacrul si Profanul”) Create your first presentation

6. Ce dezvaluie analiza semiotica a spatiului sacru?(pregatire pentru analiza semiotica extrem de complexa din cadrul palierului ce vizeaza arhitectura religioasa si adecvarea acesteia la Dogma=continut spiritual si Traditie=model formal.)Richard Kieckhefer sugereaza ca a intra intr-o cladire religioasa este fapt o metafora pentru intrarea intr-o relatie metafizica. Kieckhefer spune ca spatiul sacru poate fi analizat prin intermediul a 3 factori care afecteaza procesul spiritual:1. spatiul longitudinal este cel care emfazeaza (pune in evidenta) procesiunile si ritualurile sacramentale; 2. auditoriumul este un spatiu sugestiv pentru proclamarea credintei, sau pt discursul patristic al preotului; 3. spatiul de comuniune, care capata acum noi forme, spatiu destinat adunarilor de credinciosi si care este mai mare sau mai mic in functie de gradul mai mare de atentie acordata participarii la rugaciune/ritual, sau intr-un grad minimal, care sa raspunda nevoii de intimitate cu transcendenta.

7. CONCEPTUL ARHITECTURAL (1) Asa cum am vazut ca rezulta din analiza semiotica simbolurile arhitecturale sunt de fapt semnele limbajului architectural. Filozoful Charles Morris si prietenul sau, tot filosof, Charles S. Peirce, au transformat aqproape in totalitate SEMNUL in SIMBOL, ceea ce face ca intreaga arta, fie ca are expresie lirica, picturala sau arhitecturala, sa aiba un limbaj eminamente alcatuit din simboluri, exprimate obiectiv prin material si subiectiv sau spiritual prin semnificatii. Semnificatiile simbolurilor sunt si ele de 2 feluri, asa cum am si inteles deja, denotative si conotative. Ceea ce este extraordinar de important de stiut este si faptul ca SIMBOLURILE ARHITECTURALE PARTICIPA LA FORMULAREA CONCEPTULUI ARHITECTURAL. Conceptul architectural inglobeaza in sine atat ideea/inspiratia initiala a arhitectului cat si dezvoltarea acestui nucleu ideatica si imbogatirea lui, prin intermediul limbajului architectural specific, inclusiv simbolic/poetic, si prin utilizarea materialelor si tehnologiilor care sunt cele mai apropriate executiei acestui proiect si transformarea lui in obiect concret de arhitectural. Unii spun ca prin concept architectural se intelege a combina ideile creative cu solutiile realiste si inovatoare. Altii definesc conceptul architectural prin adaugarea de valoare materiala viziunii artistice si spirituale, aceasta din urma definitie fiind destul de stranie, pt ca valoarea este eminamente spirituala! Create your first presentation

8. CONCEPTUL ARHITECTURAL (2) Arhitectura raspunde conceptului in 2 feluri, spun specialistii: - efectiv, adica material si utilitar; - simbolic, adica prin elementele metaforice de design. Unul dintre cele mai celebre concepte arhitecturale este cel elaborat de Sullivan pentru zgarie-norii in stil modernist: “form follows function”, cand pt prima oara a fost detronat conceptul vitruvian de utilitas! Intelegerea profunda a conceptului architectural reprezinta cheia crearii unei opera de valoare, asta din perspective arhitectului, si cheia unei interpretari complexe si bogate in semnificatii, din punctual de vedere al privitorului/interpretului. Pentru a crea un concept complex si valoros arhitectul trebuie sa cunoasca sis a stapaneasca cu o anume maiestrie limbajul compositional, pe care sa il aduca la un nivel expresiv, metaforic si simbolic de mare forta si subtilitate in acelasi timp. La aceste elemente valorice dpdv spiritual se adauga, printr-o conjugare adecvata elementele de materiale folosite apropriat formei, si selectarea acelor tehnologii care sa raspunda cat mai bine continutului simbolic, ideatic, al conceptului architectural. Aceasta bogatie simbolica continuta de concept trece in lucrarea propriu zisa si este cea care face ca analiza semiotica de tip semantica, denotative, sa aiba cat mai multe elemente semnificante. Pe de alta parte, armonizarea dintre continutul ideatic-simbolc al lucrarii si frumusetea estetica sustinuta si de forma si de executie, face ca analiza semiotica analogica, conotativa sa fie mai larga si mai autentic sustinuta. ; Create your first presentation

9. Naratiune si Meta-Naratiune in Arhitectura • Unul dintre aspectele cele mai importante ale semioticii arhitecturii este, daca ne luam dupa cele mai recente lucrari din domeniul semioticii, NARATIUNEA si META-NARATIUNEA, care este exprimata de limbajul specific al acestei arte. In epoca noastra, se poate decela o foarte sensibila departajare intre analiza semiotica a limbajului arhitectutar de exemplu, limbaj care, in desfasurarea lui metaforica si simbolica, pare sa creeze o poveste a desfasurarii conceptuale, o naratiune, in timp ce trairea pe care o determina desfasurarea conceptului architectural in cei care deceleaza valorile continute este o poetica. • Relatia dintre conceptul architectural si naratiunea arhitecturala sau meta-naratiunea este aceea ca in concept exista 2 laturi distincte, cea materiala si cea simbolica, asa cum in desfasurarea limbajului exista latura materiala, compozitionala, care este naratiunea, adica inlantuirea fluenta si expresiva a limbajului compozitional si latura simbolica, spirituala care este meta-naratiunea, meta insemnad, asa cum se stie, dincolo de. Este aproape la fel cu distinctia dintre fizica si metafizica, fizicul fiind realitatea concreta, materiala, iar metafizicul ceea ce este dincolo de aceasta realitate, adica trairea spirituala, inefabila, metafizica • - Juan-Pablo Bonta - “Architecture and its interpretation” • - M.L. Foster & S.H Brandes – “Symbol and Sense: New Approaches of the Analysis of Meaning”. Create your first presentation

10. MODERNISM IN ARHITECTURA (1) 1. forma urmeaza functiunea; 2. preeminenta functiunii sau functionalitatii; 3. atentia acordata utilitatii – subsumata functionalitatii; 4. frumusetea abstracta si rejetarea decoratiilor inutile; 5. peferinta pentru ornamentul derivat din utilizarea structurii; 6. simbolismul direct sau expresivitatea nuda; 7. onestitatea in utilizarea regulilor formale; 8. estetica masinii; 9. utilizarea materialelor moderne si a tehnologiei; 10. emfazarea materialelor naturale. Reprezentanti de marca: Walter Gropius, Ludwig Mies van der Rohe, Le Corbusier, Frank Lloyd Wright, Eric Mendelsohn, Rudolph Schindler, Richard Neutra si altii. Create your first presentation

11. MODERNISM IN ARHITECTURA (2) Arhitectii modernisti au transformat Tehonologia intr-o religie, care a facut ca vechile stiluri, goticul, romanticul, rococoul, cu incarcatura lor de elemente decorative, sa fie considerate obsolete, complet iesite din moda si din uz. Le Corbusier considera cladirile ca fiind niste adevarate “masini de locuit”, la fel ca masinile cu care calatorim. Asa cum masinile au alungat caii de pe sosele, tot astfel designul modernist a rejetat toate stilurile traditional-vernaculare sau pe cele validate de istoria arhitecturii, facand apologia tehnologiei, a functionalitatii si a formei geometrice pure. Casele cvasi-cubiste si zgarie norii au devenit emblemele Modernismului. Roger Scrutton afirma ca modernismul exclude dialogul, ceea ce subliniaza efectul de alienare formala si sociala in care a sfarsit modernismul! Mai ales cladirile publice de expresie modernista, facute din otel si sticla, cu pereti cortina dar fara fatade clare sau cu deschideri inteligibile nu stabilesc nici o relatie viabila cu vecinii lor. Aceasta caracterizare ii apartine lui Scrutton si constituie un veritabil aport de analiza conotativa critica la adresa modernismului! Create your first presentation

12. POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (1) • 1. comunicarea semnificatiilor prin forma complexa, nu a • functiunii; • 2. sensibilitate aparte fata de context; • 3. preferinta pentru ornamente; • 4. preferinta pentru formele sculpturale; • 5. reanimarea elementelor vernaculare; • 6. respingerea rigiditatii stilistice; • 7.armonizarea ecclectismului; • 8. promovarea materialelor organice; • 9. utizarea tehnicilor “magice”, capabile sa creeze trompe l’oeil; • 10. emfazarea spectaculozitatii arhitecturii antropomorfice. • Cele 3 cuvinte-cheie: IRONIA, PARADOXUL si CONTEXTUALISMUL. • Unii dintre cei mai cunoscuti si mai influenti architect postmodernisti sunt: Ricardo Bofill, Santiago Calatrava, Norman Foster, Michael Graves, Philip Johnson, Cesar Pelli, Robert Stern, James Stirling, Robert Venturi, Peter Eisenman si altii/ Create your first presentation

13. POSTMODERNISM IN ARHITECTURA (2) • . Ceea ce in analiza semiotica a limbajului architectural istoric poate denota naratiune sacra, evenimentiala si cursiva in arhitectura premoderna, a fost sfasiat si recompus in abstractiunile non-narative ale modernismului, sparta si create din nou in mozaicul resacralizat al postmodernismului! • Am subliniat contributia adusa de analiza conotativa la analiza denotativa care se refera la semnificatiilor continute in limbajul architectural insusi, in geometrie, proportii, simetrie, dimensiuni, complexitatea jocului de lumina si intuneric, de plin si gol, semnificatia elementelor compozitionale, coloane, bolta, arcuri, fronton, largind sfera de interpretare a semnificatiilor posibile, imbogatind-o si diversificand-o prin conotatiile aduse de interpreti. Create your first presentation

14. Denotativ/Conotativ • ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: • cunoasterea limbajului specific in datele lui esentiale; • recunoasterea relatiei dintre semnele limbajului si semnificatiile acestora; • formularea semnificatiilor intelectuale si simbolice denotate; • interpretarea acestora. • ANALIZA CONOTATIVA PRESUPUNE: • accesul interpretului la alte sfere de cunoastere; • dispozitia interpretului de a realiza o suita de conotatii posibile; • capacitatea interpretului de a face analogii cat mai diverse si de a le plasa in sfera conotativa; • efortul interpretului de a subsuma evantaiul de conotatiianalizei generale, punand-o in consonanta cu analiza denotativa. Create your first presentation

15. Interpretari palierul istoric/religios 1) limbajului constructiilor arhaice, existente in zona egipteana si asiro-babiloniana sau precolumbiana, cum sunt piramidele, in sensul dimensiunilor colosale si relatiei cu cosmosul fizic si divinitatea metafizica; 2) limbajului templelor greco-romane, din perspectiva formala a coloanelor si din perspectiva geometriei proportiilor care trimite la relatia om-divinitate; 3) limbajul catedralelor gotice si dimensiunile lor, proportii ce reiau numerologia sacra egipteana si la mistica numerologica; 4) limbajul constructiilor sacre ale Renasterii, epoca ce a reinviat misterul pitagorician si centralizarea pe proportiile umane din traditia greco-romana, proportii ce pleaca de la trupul uman – vezi omul vitruvian; 5) limbajul modernist si postmodernist, epurarea formala, eludarea decoratiei, stilistica si sfidarea ritualica produsa in catedralele moderniste si postmoderniste, facand diferentierile de rigoare. Create your first presentation

16. Interpretari palierul cultural/traditional 1) recunoasterea, in limbajul architectural, a arhetipurilor cosmogonice traditionale nationale ori locale si a reprezentarilor mitice accumulate in subconstientul colectiv ; 2) elementele de traditie existentiala, cultura familiala traditionala, paternalista sau de alt tip si expresia lor in arhitectura; 3) modelarea istorica, patternurile simbolice traditionale, modelul onoarei si/sau sacrificiului; 4) tendinta permanenta de regasire a modelului originar; 5) cultura ori modelul traditional al socializarii, ritualuri si traditii specifice, exprimate in arhitectura locului; 6) prejudecati, credinte traditionale si elemente abisale transpuse in configuratii geometrice abstracte; 7) modelul colectiv de locuire, modelul individual si modelul social – traditie si inovatie. 8) doctrine traditionale, conceptii constructive si pastrarea semnificatiilor si simbolurilor locului. Create your first presentation

17. Palierul cultural/formal - RELATIA INDIVID-SOCIETATE, SPATIU PRIVAT/ SPATIU PUBLIC; - REZIDENTIAL-ADMINISTRATIV, POMPOS-SUBTIL Introducere teoretica in analiza semioticii arhitecturii din perspectiva palierului cultural//formal, cu accentuarea relatiei dintre om si societate, reflectata in problematica relatiei public-privat in cadrul diverselor curente de arhitectura si a diverselor pattern-uri (tipare) propuse de aceste curente. Create your first presentation

18. PLIN/GOL (1) Semioticienii inca isi pun problema daca, in legatura cu arhitectura, semiotica se aplica preponderant cladirilor, deci obiectului construit, sau spatiului arhitectural in general. Traditia europeana din care facem parte pune accentul arhitectural pe plin si nu pe gol, asa cum face cultura islamica. Plinul este dat de elementele de compoztie arhitecturala, reprezentate de pereti in toate formularile lor, functionale si expressive, de piloni sau coloane, de tavane, fie ele orizontale, bolti sau arcade, de pardoseli, fatade, acoperisuri si scari. Elementele construite se refera inclusive la usi si ferestre si la dispozitia ritmica si semnificativa a acestora. Arhitectura plinului este cea care ne da satisfactie estetica si simbolica si care poate face obiectul unei adevarate analize semiotice, care sa cuprinsa si analiza denotativa si cea conotativa. Daca am pune accentul analizei semiotice doar pe spatiul architectural, ar trebui sa punem in centrul acestei analize doar spatiul configurat, adica golul definit de elementele de plin, insa traditia si cultura lumii, in toata diversitatea ei ne ofera cu mult mai multe exemple de plinuri semnificante, din imbinarea carora rezulta niste spatii, carora le putem acorda semnificatii in functie de semnificatiile acceptate de intregul architectural construit si nu in sine. Create your first presentation

19. PLIN/GOL (2) Golul, spatiul vid, ori rezultat din configuratii de plin, nu reprezinta in sine nici un fel de continut, deci nu il putem defini ori analiza facand abstractie de elementele construite. Istoria arhitecturii ne reveleaza faptul ca epocile vechi au refuzat golul explicit, preferand sa il mascheze cu diverse metafore arhitecturale, tot asa cum stiinta epocilor anterioare refuza sa accepte existenta vidului. In anii ’70, Renato de Fusco a spus ca frontul construit reprezinta dpdv semiotic expresia, coaja conceptuala, in timp ce interiorul constructiei/ obiectului de arhitectura reprezinta continutul propriu-zis. Limbajul architectural este dat insa de elementele de compozitie, deci construite , care intra intr-un joc formal si expresiv , alcatuind cu golurile un ritm caracteristic artei arhitecturii. Plinul si golul se supun deopotriva analizei semiotice.Golul pare sa fie o expresie a unei libertati greu de tolerat, la fel ca tacerea care apare sau succede unui discurs plin de pathos! Intre vorbire si tacere este acelasi tip de relatie ca intre plin si gol. Saussure spunea ca o coloana greaca poate fi la fel de puternic semnficativa si explicita ca o fraza din vorbirea umana. Dar este cu siguranta mai mult decat atat! Create your first presentation

20. PLIN/GOL (3) Un alt semioticia, Donald Preziosi, spunea acum 2-3 decenii, ca peretii insisi, luati separat, nu au mai multa semnificatie decat niste morpheme care alcatuiesc propozitiile si frazele, semnificatiile lor complete fiind date de compozitiile arhitecturale la care participa, intregul architectural fiind cel care are apanajul complexitatii si completitudinii de semnificatii. Daca ne-am imagina o animatie in care elementele disparate ale unui biolding sau al unei constructii oricat de celebre ni se prezinta in kiscare, solitare, inainte de compozitia care urmeaza sa ii inglobeze, am fi in stare sa nu recunostem din ce anume intreg fac parte, pentru ca intregul, configurat abia dupa ce toate aceste elemente se asambleaza, este capabil sa isi reverse semnificatiile sale asupra elementelor componente! Semiotica arhitecturii studiaza atat elementele concrete, construite, cat si semnificatiile spatiului architectural la modul general, adica nu doar golul, ci spatiul expresiv, alcatuit din elementele construite si de spatiul cuprins intre ele, in ele si in afara lor, facand un continuum coerent, atat material, functional, cat si simbolic-semnificativ. Inclusiv contextual trebuie si poate fi luat n consideratie in cadrul unei analize semiotice aprofundate. Create your first presentation

21. TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (1) Sa ne imaginam mai multe cercuri concentrice, care au in centrul lor un cerc mic in care sa punem cuvantul corp(uman). Urmeaza un alt cerc, mai mare, concentric, iar intre liniile celor doua cercuri trebuie sa punem cuvantul intim, pentru ca acesta traseaza sfera intima a locuirii. Va dati seama ca ceea ce incercam sa desenam aiai este practice relatia multipla pe care omul o stabileste cu mediul construit! Dupa acesta urmeaza un al treilea cerc, iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 2-lea vom scrie cuvantul personal, pentru ca acest spatiu defineste sfera personala a relatiei dintre om si mediul/spatiul construit.Acestui tip de spatiu i se mai spune, mai ales in cartile de teorie urbanistica, spatiu privat, care este in general analizat in opozitie cu spatiul public, ceea ce vom incerca sa facem si noi putin mai tarziu. Dupa cercul al treilea vom trasa un al patrulea cerc, iar intre liniile celui de-al 3-lea si celui de-al 4-lea cerc vom scrie cuvantul social, pentru ca acest spatiu marcheaza sfera sociala a relatiei dintre om si mediul construit. Urmeaza al cincilea si ultimul cerc, care marcheaza sfera publica, si intre liniile celui de-al 4-lea si celui de-al 5-lea cerc vom scrie cuvantul public, care este practice cea mai larga sfera cu care interactionam si care ne poate duce pana la definirea noastra ca individ apartinand umanitatii! Create your first presentation

22. TEORIA CERCURILOR CONCENTRICE (2) Pe partea dreapta a desenului vom pune sageti care penetreaza toate cercurile, ajungand pana la nucleu, acolo unde se afla corpul uman, sau omul insusi, marcand astfel influentele exterioare care vin din sfera publica, ba chiar din afara acesteia, trecand prin sfera sociala, personala si cea intima pana la trupul nostrum exterior, ori pana la eul nostru launtric. Cum ne protejeaza mediul architectural de aceste agresiuni? In ce fel spatiul urban reprezinta pentru noi surse de agresiune si mai ales unde se termina sfera noastra intima si personala si unde incepe cea publica, pentru ca cea sociala este destul de usor de decelat, aparand in existenta noastra in mod firesc, in insusi procesul nostru de educatie si de formare profesionala de exemplu? Cat de mare este interactiunea dintre mediul construit, architectural si propriul nostru eu? In partea stnaga a schemei ar trebui sa punem sageti inverse, care sa porneasca din nucleul eului nostru launtric, prin actiunile trupului nostru si penetreaza sfera intima si cea personala, ajungand sa influenteze sfera sociaa careia ii apatinem si de acolo cea publica. Create your first presentation

23. TEORIA PROXEMICA (1) Acest tip de schema cum este cea a cercurilor concentrice ne conduce spre un alt unghi de analiza, spre o alta perspectiva si ne dezvaluie felul in care interactionam cu spatiul architectural, atat cu elementele construite in sens restrans, cat si cu intreg spatiul architectural inclus in tesutul urban. Aceasta schema este o schema proxemica si ea poate fi imbogatita printr-o serie suplimentara de sageti care sa arate si mai clar ca putem interactiona atat prin deschiderile noastre catre proximitatea apropiata sau indepartata, cat si prin inchiderile noastre defensive fata de proximitatea apropiata sau indepartata. Este vorba de deschideri si inchideri atitudinale, marcate adeseori si de mediul construit, pentru ca tocmai laacesta se si refera analiza noastra! Felul in care diversele culturi ale lumii concept aceste sfere, adica sfera intima, personala, sociala si publica, este foarte diferit si este limpede ca arhitectura tine cont de aceste diferente traditionale si culturale, a viziunilor specifice care confugureaza si definesc ca importanta, continut si acceptiune tolerate aceste sfere. Create your first presentation

24. TEORIA PROXEMICA (2) Modul de locuire si de relationare cu ceilalti este marcat de mediul construit, iar sfera privata si cea personala se vor dezvalui apoi sferelor sociala si publica intr-o maniera diferita de la o cultura la alta, configurand intr-un fel aparte spatiul urban. Distanta dintre spatiul public si spatiul privat este extraordinar de diferita pentru un musulman fata de un European ori un America. Gradina interioara obligatorie pentru locuintele musulmane , ca si la acea aripa a casei exclusive rezervata femeilor, in timp ce gradina casei europene intra in relatie de proximitate directa cu trotuarul si strada, iar casa are un spatiu comun femeilor si barbatilor! Un japonez intelege altfel intimitatea si interactiunea sociala si publica fata de un european ori un musulman. Un japonez sta pe tatami si nu pe scaun sau canapea, iar spatiul de care are nevoie este extrem de restrans si de epurat de alte elemente, spre deosebire de un American, de exemplu! Toate aceste diferente se reflecta in elementele denotative ale spatiului architectural, facand ca semiotica arhitecturii apartinand unor tipare culturale diferite sa aiba, la randul ei, elemente formale dar si simbolistice si semnificative diferite. Create your first presentation

25. TEORIA PROXEMICA (3) In acceptiunea semioticii proxemice, cel mai important este subiectul (omul) in actiune, ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica, care as spune ca este o retorica dinamica, de interactiune a sferelor. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice, cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier, in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere, inclusiv cu spatiul natural! In ceea ce priveste semiotica spatiului, merita sa spunem ca in tesutul urban ceea ce conteaza enorm in configurarea acestuia este spatiul insusi, fara cladiri sau, mai bines pus, dincolo de acestea. Iar interactiunea dintre spatiul privat si spatiul public este una dintre schemele cele mai importante si in felul n care arata orasul si felul in care isi dezvaluie frumusetea si semnificatiile. Exista elemente retorice care determina o trasatura pompoasa a spatiului urban, pentru ca dpdv al edifiiclor acestea se inscriu in majoritatea lor in registrul monumental, si avem astfel de exemple in mari orase cum ar fi Roma, Parisul ori New Yorkul, dar exista si orase al caror spatiu urban se inscrie mai mult in retorica subtila, cum ar fi Barcelona. Daca revenim la elementele special subliniate de semiotica proxemica, putem constata ca interrelationarea individului uman cu sferele celelalte, plecand de la cea intima si cea personala, pana la cea sociala si cea publica, se fac distinct, in functie de modelul cultural-formal ori retoric pe care il contine si promoveaza fiecare spatiu urban. Create your first presentation

26. TEORIA PROXEMICA cf URBANISM In marile orase europene, cultura specifica se resimte in modul in care “fiecare boulevard este punctual de plecare pentru nenumarate traiectorii potentiale”, astfel incat dinamica umana face si reface in permanenta un semnificativ traseu in care tandemul spatiu/timp poate da dimensiunea spatiala, iar omul dimensiunea culturala si semnficativa. Semiotica spatiala ar trebui poate sa se refere mai mult la elemental temporal, dar aceasta continua sa prefere proximitatea ca element primordial al analizei sale si dinamica ori mobilitatea elementului uman. Cu aceasta intram parca intr-o era noua dpdv tehnologic si ajungem in curand la acel stadiu in care retorica vizuala distruge elemental adevaruluiinlocuindu-l cu verosimilul! Semnificatiile pe care le cauta semiotica in spatiul urban incep de fapt in spatiul preurban, cu elemente simbolice care trimit la imagini arhetipale: drumul, casa, podul, fereastra catre natura si fereastra catre lume, omul si cunoasterea, casa si lumea! In acceptiunea semioticii proxemice, cel mai important este subiectul (omul) in actiune, ceea ce face ca dpdv architectural sa fie emfazata o anumita retorica, care as spune ca este o retorica dinamica, de interactiune a sferelor. In formula personaliza a unei arhitecturi puternic retorice, cum este cea inglobata in La Tourette al lui Le Corbusier, in care eul autorului interactioneaza extrem de puternic si de exacerbate retoric cu celelalte sfere, inclusiv cu spatiul natural! Create your first presentation

27. TEORIA PSIHOLOGICA Atunci cand marele pisholog elvetian JEAN PIAGET definea structurile inteligentei umane si capacitatea cognitive, el se referee la important ape care aceste elemente arhetipale o au in procesul de cunoastere si de apropriere a spatiul;ui liber si a spatiului construit: DRUMUL , PODUL, PIATA publica, USA, FEREASTRA, etc, elemente pe care inteligenta le foloseste in definirea spatiului, in aproprierea lui si in relationarea dintre spatiu si om, ca sfere cognitive si existentiale. Semnificatia drumului, pentru inteligenta umana, presupune coincidenta dintre sensul de plecare sic el de intoarcere, ceea ce distinge inteligenta umana de cea animal;a, pt care drumul este doar ceva de parcurs. Asa cum alementul casa este pentru oameni nu doar adapostul ci, dpdv cognitive, este spatiul in care intri si spatiul din care iesi, tu, individual care afirmi, si ceilalti indivizi umani, de aceeasi natura cu tine. Elementele compozitiei arhitecturale au reprezentat inca de la inceputul exstentei umane constiente si culturale acele forme prin care cunoasterea inteligenta se leaga cu realitatea concreta cu care conlucreaza. Fara aceste mecanisme ale inteligenteimumane nu ar f fost posibila nici dezvoltarea umana si nici dezvoltarea arhitecturii in sensul ei cel mai inalt de arta a reprezentarii umane in toate sferele ei de activitate si de fiintare: intima, personala, sociala si publica. Create your first presentation

28. SEMIOTICA PROXEMICA vs. SEMIOTICA CLASICA Semiotica proxemica, mai mult poate decat semiotica clasica, reuseste sa ne dezvaluie imposrtanta relatiei formal-culturale dintre om si arhitectura, prin intermediul careia reuseste sa poata accede la sfere proxime de actiune si de impact uman, dar si la sfere foarte largi, datorita carora actiunea umana poate sa devina din ce in ce mai importana si din ce in ce mai semnificativa. Sociologul german Georg Simmel, care a reflectat la importanta elementelor spatiale, afirma ca unele obiecte matriciale ori arhetipale de tipul cort sau pod au reusit sa schimbe relatia spatiala in asa fel incat cortul a capatat semnificatia elementului care creeaza un spatiu limitat, care rupe continuitatea naturii, in timp ce podul este cel care creeaza continuitate acolo unde natura este discontinua. Create your first presentation

29. TEORIA SOCIOLOGICA (1) Sociologul german Georg Simmel pune problema uneia dintre cele mai importante calitati a arhitecturii, si anume capacitatea de a perfectiona insasi natura, calitate cu care arhitectii din toate timpurile s-au laudat si pe care, fiecare in felul sau, s-a straduit sa o puna cat mai stralucit in opera! Simmel este cel care, comparand podul cu usa face observatia ca podul ofera libertatea unei circulatii in ambele sensuri, in timp ce usa are o semnificatie restrictive, punandu-ne in fata optiunii de a intra sau de a iesi! Fereastra, ca si usa, spune Simmel, ne pune in fata optiunii teleologice, adica ne obliga sa ne definim scopul, dat fiind ca si fereastra face legatura intre spatiul interior si spatiul exterior dar deschiderea unei ferestre este un act volitiv cu valoare teleologica! Aceasta interpretare face ca elemente de compozitie arhitecturala sa capete si sensuri cognitive dar si semnificatii volitive si teleologice, participand la definirea fiintei umane in raport cu spatiul! Daca pentru elemente arhitecturale de tipul usa sau fereastra este clar ca ele se deschid spre spatii de calitate diferita, podul pare sa aiba doua directii de valoare egala, ceea ce nu este intotdeauna corect. Exista constructii in care podul este folosit ca un element simbolic care reprezinta in modul cel mai semnificativ trecerea intre doua spatii fie de calitate egala fie de calitate diferita. In prima situatie, ceea ce conteaza este continuitatea si omogeneitatea spatiului din cele doua directii de miscare, in timp ce in a doua situatie, cele doua spatii sunt de calitate diferita si ceea ce conteaza nu este continuitatea ci contiguitatea si capacitatea podului de a lega spatii, lumi, universuri. Create your first presentation

30. TEORIA SOCIOLOGICA (2) Marile orase ale lumii fac din elementul pod un element capabil sa largeasca spatiul urban si sa dea sentimentul unei complexitati si a unei diversitati care adeseori este iluzorie si doar expresiv-retorica, dar care reuseste mereu sa impresioneze si sa aiba o valoare formala de mare forta semnificativa si simbolica! Roma, Parisul, Londra, Venetia, Budapesta, Viena, New Yorkul si multe alte orase profita copios de acest element formal, cultural si simbolic de o valoare inestimabila. Podul are si marea valoare semnificativa de a se raporta la maluri, ceea ce trimite desigur la perechi de opozitii: stanga/dreapta, inauntru.inafara, simpatie/antipatie, asemanator.diferit su altele asemenea, pentru ca elemental surprinzator nu lipseste niciodata din analiza semiotica a cestui element care apatine si semioticii arhitecturii construite dar si semioticii spatiului architectural. Abordarea din perspectiva semioticii a unei analize detaliate, centrata pe elemente de compozitie arhitecturala, capabila insa sa sustina si o semiotica a spatiului architectural urban, dandu-ne satisfactia unei cunoasteri mai ample dar si recunoasterea valorii semnificative a unui joc architectural-compozitional centrat pe relatia plin-gol, folosita dintotdeauna, chiar daca mascat, de arhitecti! Create your first presentation

31. SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC – perspectiva filosofica(1) In cadrul opozitiei spatiu privat/spatiu public, Habermas, marele lingvist si filosof, ne avertizeaza ca jonctiunea urbana intre cele doua tipuri spatiale se face pe bulevarde, sau in cafenele ori baruri, unde se intalnesc oameni care au trecut prin mai multe tipuri de spatii, pornind de la cel intim si personal si intalnindu-se cu altii asemenea, care isi povestesc aventurile specifice acestei treceri, construiesc si proiecteaza impreuna un fel de spatiu public personalizatmai intai datorita celor care se intalnesc si care devine mai apoi un pattern care se poate regasi in orice alt grup, cu diferenta unor nuante. In acest fel, elementele urbane specifice spatiului public reusesc sa aglutineze biografii, trairi si povesti personale aduse din spatiul intim si reunite in spatiul social mai intai ca mai apoi sa se ofere spatiului public, pe care il mobileaza si fizic si semnificativ! Semioticienii, spre deosebire poate de arhitecti, considera ca spatiul public se acceseaza prin transgresarea limitelor spatiului privat si personal. Arhitectii si urbanistii creeaza insa intentionat anumite spatii urbane ori in buildinguri culturale, administrative ori de business special dedicate sa fie nu sa devina spatii publice, reunind oameni si punandu-i in situatia de a comunica, asa incat, abia in acest punct al depasirii ori transgresarii barierelor individuale si ale spatiului intim si personal se intalnesc, din fericire, si arhitectii si semioticienii! Create your first presentation

32. SPATIU PRIVAT/SPATIU PUBLIC – perspectiva filosofica(2) • “Violul vizual” despre care vorbesc adeseori cei care contempla din perspectiva filosofica si actionala fenomenul urban si cu “violul comunicarii” la care ii obliga pe oameni spatiile publice, pun in evidenta niste agresiuni arhitecturale si spatiale semnificative carora psihicul uman trebuie sa le raspunda in epoca noastra. • Presupun ca viitorul ne va obliga la o reformulare a spatiului privat ca si a spatiului public in asa fel incat sa permita nu doar nuantarea formala si spatiala concreta ci si o nuantare comportamentala, de psihologie personala si de psihologie sociala, si mai presus de orice, o nuantare arhitecturala obligatorie, pt ca tocmai arhitectii sunt cei care creeaza locul unde se intampala, se desfasoara si se produc unele minuni ale comunicarii si alteori, din nefericire, unele orori comunicationale care devin traume de nedepasit! • In curand va trebui sa ne punem in mod necesar problema unde putem situa internetul, spatiul virtual. Apartine el spatiului privat sau spatiului public? Teribila dilema, pentru ca un computer la care accezi internetul poate fi plasat in sfera intima, personala, dar comunicare directa, multipla si multisocializarea din spatiul virual il fac sa apartina, indiscutabil, spatiului public. Numai ca, spatiul virtual, in nici un caz nu are valoare concreta si nici nu apartine spatiului urban, adica spatiului social. Comunicarea insa, da! Create your first presentation

33. RETORICA ARHITECTURII (1) Retorica arhitecturii este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice, care, fiind analiza denotative, reuseste sa surprinda si aceste intentii metaforice ori accente retorice, formale sau functionale, materiale sau contextuale, pe care arhitectul le pune in opera sa. Practic, in nici o opera de arhitectura care devine reper, nu se poate eluda elementul retoric, pentru ca emfaza retorica sta la baza unor continuturi formale menite sa impresioneze atat un individ uman cat si o intreaga societate. Exista emfaza retorica atat la o casa unifamiliala cat si la un building care poate domina un intreg oras si care poate devein in timp reperul symbolic, iconul, acelei localitati. Emfaza retorica arhitecturala poate consta in accentul pus pe inaltime, zgarie norii in general, ori hiperbolicele Turnuri Petronas din Kuala Lumpur, ori pe volumetrie, cum sunt multe dintre casele ultra moderniste dar si arhitectura religioasa renascentista, facuta de Michelangelo de exemplu, pe o rezolvare cu totul neasteptata a unei teme aparent banale, asa cum sunt garile facute de Calatrava, prin utilizarea unor materiale spectaculoase (cum e titaniumul de la muzeul Guggenheim din Bilbao facut de Franck Gehry.) Create your first presentation

34. RETORICA ARHITECTURII (2) Intr-un remarcabil studiu dedicat arhitecturii facute de Michelangelo, este spus un adevar pe care merita sa il preluam si anume ca in diverse epoci istorice, centrele spirituale ale epocii au devenit locurile cele mai potrivite pentru dezvoltarea unei arhitecturi care a devenit reperul epocii si al orasului. Intre arhitectura unui mare oras si istoria culturala a acestuia este o stransa legatura. Asa este Atena, Roma, Florenta, Madrid Paris, New York, Chicago, Tokio si altele. Studiul lui James Ackerman afirma deasemenea ca insasi imaginea si perceptia arhitecturii a fost schimbata prin experimentele arhitectonice si retorice pe care le-au permis conditiile oferite de aceste metropole, care si-au facut si isi fac un titlu de glorie din a gazdui cele mai extraordinare opere de arhitectura! Arhitectura este o forma de expresie foarte costisitoare si atunci cand o mare imaginatie creatoare intalneste valoroasa traditie culturala a unui mare oras atunci apar cele mai spectaculoase si mai remarcabile opera de arhitectura si asta pentru ca mediul valoric-cultural si geniul artistic pot beneficia in asemenea conditii si de mari sume de bani investite in asemenea realizari. Aceste conditii se refera la realizarea celor mai inalte performante formale in arhitectura, realizari care permit deasemenea cele mai intense experiente retorice si formal simbolice, pentru ca arhitectii isi gasesc libertatea de expresie si indrazneala artistica. Create your first presentation

35. RETORICA ARHITECTURII (3) Retorica mizeaza enorm pe limbajul formal si face adeseori salturi in maginar, chiar daca dpdv semantic, al semnificaiilor adica, este mult prea subtire ori superflua. Discursul retoric al arhitecturii are si el o morfologie, o sintaxa si un nucleu semantic, dar utilarea lor este subsumata scopului seductive al autorului. Retorica arhitecturala poate avea poate avea mai multe serii de calitati/trasaturi, cum ar fi: - subtilitate, - finete, - complexitate, - armonie, - fluiditate, - coerenta, expresivitate. - explicitare, - onestitate, - monumentalitate, - forta, - minimalism, - maximalism! Relatia cu adevarul este flexibila, fluctuanta si contradictorie, asa cum a declarat deschis postmodernismul, prin Robert Venturi de exemplu, in celebra sa carte “Complexity and Contradiction in Architecture”! Asa cum afirma si Manfredo Tafuri in cartile sale, istoria arhitecturii nu este doar o dezvoltare lineara si coerenta a unor miscari si stiluri de arhitectura ci, de cele mai multe ori, se produce o coincidenta a mai multor trndinte, intre care exista confruntari violente, teoretice si practice, adversitati si intolerante. Retorica arhitecturala este astfel utilzata ca o arma pentru cucerirea locului dominant, pentru capatarea unei anume superioritatii si dominatii, chiar daca aparente, a unui architect, a unei miscari, a unui stil. Create your first presentation

36. RETORICA ARHITECTURII (4) Asemenea momente de confruntarea eludeaza adeseori adevarul favorizand artificiul formal si retorica seductiva, fie ca este vorba despre elemente de compozitie formala, sau de tehnologii inovatoare, se sconteaza enorm pe imaginea pe care o da in final obiectul de arhitectura, menit sa uimeasca, sa emotioneze, sa captiveze sau chiar sa scandalizeze. Asa s-a intamplat cu zgarie norii, sau cu cladirile ecclectice ale postmodernismului, cum fusese si cu socanta si exagerata simplitate hiperstructurala a modernismului. Asa se intampla si azi cu cladirile biomorfice ale lui Zaha Hadid sau a altora, sau cu enorma, exacerbata antroporfizare gigantica a lui Calatrava. Daca privim cu atentie, asa cum fac filosofii limbajului, vom observa ca SEMIOTICA, in sensul in care este conceputa ca o gnoseologie, ca ostiinta a cunoasterii (semnificatiilor simbolice) are o stransa legatura cu SIMBOLOGIA (sau simbolistica, adica analiza aprofundata, hermeneutica, a simbolurilor complexe), si deasemenea cu RETORICA (in calitatea sa de stiinta a persuasiunii) si cu POETICA (inteleasa ca filosofie a trairii Frumosului). In acest fel, ajungem la o triada distincta SEMIOTICA, RETORICA, POETICA, in centrul careia sta SIMBOLOGIA! Si aceasta stransa relatia a fost sesizata inca din antichitate, atunci cand Aristotel facea legatura intre trairea poetica a catharsisului, interpretarea exagerat dramatica, deci retorica, a textului tragediilor, care puneau de fapt in valoare simbolurile ancestrale sau exaltau semnificatiile acestora! Create your first presentation

37. RETORICA ARHITECTURII (5) • Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional, prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor, care sunt manipulate emotional si derutati rational, adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . • Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. Semiotica arhitecturii, din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul, adica in fapt cu semnificatiile. Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta, pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea cnstinutului simbolc a acesteia, cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala si capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita aceasta!este sesizata in analiza semiotica prin acea latura obligatorie a decodificarii semantice, care, fiind analiza denotativa, reuseste sa surprinda si intentii metaforice ori accente retorice, formale sau functionale, materiale sau contextuale, pe care arhitectul le pune in opera sa. Create your first presentation

38. RETORICA si SEMIOTICA IMAGINII • Unii semioticieni afirma ca importanta exagerata pe care a capatat-o • Retorica in zilele noastre este data de interventia mass media care a facut sa dispara diferenta dintre rational si emotional, prin emfazarea impactului imaginilor asupra spectatorilor, care sunt manipulate emotional si derutati rational, adica li se ofera semnificatii distorsionate ale simbolurilor . • [ Vezi relatia SEMN – INDEX - SIMBOL – ICON ] • Retorica si Semiotica arhitecturii au o stransa legatura. • Semiotica arhitecturii, din perspectiva creatorului architect face analiza creatiei in care este inclusa si dimensiunea personalitatii autorului. • Selectarea tipului de simbolistica face ca semiotica arhitecturii sa fie in mod fundamental o semiotica a imaginii a carei analiza priveste relationarea imaginii cu continutul, adica in fapt cu semnificatiile. • * • Semiotica imaginii este poate cea mai noua si mai indrazneata stiinta, pentru ca ea se adreseaza cosumatorilor de imagini care pot decela in fractiuni de secunda atat calitatea imaginii cat si valoarea continutului simbolic al acesteia, cu conditia ca privitorul sa aiba initierea intelectuala, capacitatea artistica si educatia culturala care sa ii permita acest lucru! Create your first presentation

39. TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (1) • CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL – v. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural • LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE – v. C.S. Pierce si semnificatiile limbajului artistic • LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA – excurs istoric • IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII – semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istoria culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism • ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII • SEMIOTICA SI RETORICA – definitie si relatie • SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII • ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA – v. Umberto Eco9) 9. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE – a) ideal cultural general; b) ideal cultural traditional; c) ideal exprimat de categoria sociala; d) ideal personal • 10. SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL – ritmul PLIN-GOL Create your first presentation

40. TEME/SUBIECTE ALE ANALIZEI SEMIOTICE (2) • 11) SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE – a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol • 12) SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public • 13) ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII – personalitatea umana si relatia cu societatea, exprimate de plin/gol • 14) CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios; b) palierul cultural/traditional; c) palierul cultural/formal (stilurile); d) palierul spiritual/simbolic. • 15) SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. • 16) CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica • 17) MODERNISM si POSTMODERNISM – trasaturi specifice, exemple • 18) ARHITECTURA RELIGIOASA – elemente specifice, utile analizei semiotice • 19) CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE – v. Jean Piaget , utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE • 20) EXPRESIE SI METAFORA, PREZENT SI VIITOR, SPATIU SI TIMP- subliniate de analiza semiotica a spatiului Create your first presentation