14-15 noiembrie 2013 Bucure ş ti

1. Proiectul „Îmbunătăţirea capacităţii judecătorilor şi procurorilor români în lupta impotriva corupţiei şi a criminalităţii economico-financiare”.Seminar de formare a formatorilor 14-15 noiembrie 2013 Bucureşti

2. Lupta împotriva corupției și cooperarea judiciară în materie penală Magistrat și fost profesor al Școlii Judiciare Spaniole Antonio Rotger Cifre

3. CORUPȚIE: concept poliedric • Legături cu alte infracțiuni • Concept în expansiune • Efectele economice • Dimensiunea internațională • Un exemplu de cooperare internațională: Recuperarea prejudiciului

4. Acte normative internaționale • 1996 OEA Convenția Interamericană împotriva corupției. • 1999 Consiliul Europei: Convenția Penală privind corupția – Drept Penal/Drept civil. Directiva 2005/60 C. privind protejarea intereselor financiare CE U.E. C. privind lupta împotriva corupției în care sunt implicați funcționari CE Decizia Cadru 2003/568 O.N.U. Convenția de la Palermo Convenția împotriva corupției 2003

5. Aspecte generale privind cooperarea în materie penală: • 1º teritorialitate/ instrumentare, comunicare, asigurare, probă, executare în străinătate sau invers -acorduri bilaterale /reciprocitate -acorduri multilaterale -integrare europeană: Consiliul Europei / U.E.

6. Spațiul judiciar european EVOLUȚIE ISTORICĂ -30 de ani în afara acestuia -Tratatul de la Maastrich 92 T.U.E. o nouă dimensiune: Cooperare în domeniul justiției și al afacerilor interne -al treilea pilon comunitar -în afara sistemului juridic comunitar (luări de poziții, acțiuni comune, acorduri)‏ -Tratatul de la Amsterdam cooperare judiciară: obiectiv prioritar piața comună cetățeni ai UE cooperare civilă/coop. penală (noi izvoare)‏ - 1º RECUNOAȘTERE RECIPROCĂ REZOLUȚII

7. -Tratatul de la Lisabona 01/12/2009 • Dispariția “pilonilor” • Principii de recunoaștere reciprocă și abordare • Legislații penale și procesual-penale • Caracter juridic obligatoriu - Carta Drepturilor Fundamentale UE • Extinderea competențelor CJCE • Întărirea capacității de acțiune a EUROJUST –Parchet european? • Geometrie variabilă

8. Niveluri de cooperare -compatibilizarea normelor penale și procesuale -prevenirea conflictelor de jurisdicție între state - efectuarea procedurilor și executarea hotărârilor -Cunoașterea sistemelor de organizare judiciară şi de drept din străinătate (Mag. de legătură/ R.J.E./Bune practici)‏ -Instituţionalizarea structurilor de cooperare (Eurojust)‏ -Recunoaștere reciprocă -Convenția 2000

9. Recunoaștere reciprocă • Ruptură față de sistemele anterioare • Recunoaștere automată (stare pură)‏ • Sursă Consiliul European de la Tampere 99 Deficit democratic Drept la apărare • Critici Naționale Dubla incriminare Ordine publică

10. RECUNOAȘTERE RECIPROCĂ • DECIZII CADRU • 2002/584/JAI Mandat de Arestare European • 2003/577/JAI eficacitatea UE în ceea ce privește executarea ordinelor de indisponibilizare a bunurilor sau elementelor de probă • 2005/214/JAI Executarea în UE a sancțiunilor financiare • 2006/7837JAI Executarea în UE a hotărârilor de confiscare • Mandat European?

11. MAGISTRAȚI DE LEGĂTURĂ • Acțiuni comune 1996/Acorduri bilaterale, multilaterale • Legături puncte de contact R.J.E. • “ Consiliul U.E. Facilitarea cooperării judiciare • ATRIBUȚII Schimb de informații

12. REȚEAUA JUDICIARĂ EUROPEANĂ • Acțiuni comune • Constituită din “Puncte de contact” facilitarea legăturilor între P de C • Atribuții For de dezbatere Autorități Judiciare și P de C • Instrumente Internet: www.ejn-crimjust.europa.eu

13. BUNE PRACTICI • Acțiune comună 1998 • Aviz de primire • Oferirea unei identități autorității de execuție și persoanei însărcinate • Prioritate acordată cererilor urgente • Remitere raport explicativ privind dificultatea executării • Remitere raport referitor la momentul în care se poate acorda asistența • Explicarea motivelor “urgenței” • Verificarea conformității cererii cu tratatele aplicabile • Oferirea de date autorității solicitante

14. EUROJUST • Decizie 2002 Personalitate Juridică • Organ Uniunea Europeană Buget UE • Personal propriu Crimă organizată transnațională Cerere inițiere cercetare penală Admiterea celei mai bune poziții Atribuții Coordonare autorități judiciare Crearea de echipe comune de cercetare Oferirea de informații

15. REȚEAUA JUDICIARĂ SPANIOLĂ DE COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAȚIONALĂ

16. CONVENȚII • Convenția europeană din1959 și 2 Protocoale • Convenția de aplicare a Acordului Schengen • Convenția de asistență judiciară reciprocă în materie penală între statele membre UE și Protocolul 2001

17. AGENȚI SUB ACOPERIRE • Concept • Reglementare • LEGISLAȚIA SPANIOLĂ Art. 282bis LECrim • CONVENȚII INTERNAȚIONALE Multilaterale: - Convenție referitoare la asistență judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 2000 (art. 14, 15 și 16)‏ - Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate de la New York, 15 noiembrie 2000 și semnată la Palermo, la 13 decembrie 2000 (art. 20)‏ - Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției de la New York, din 31 octombrie 2003 (art. 50)‏ Bilaterale: • DIFICULTĂȚI ÎN SPANIA DIN CAUZA INEXISTENȚEI UNEI LEGI DE COOPERARE JURIDICĂ INTERNAȚIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ • ESTE ESENȚIALĂ REGLEMENTAREA NAȚIONALĂ DIN STATUL ÎN CARE ÎȘI VA DESFĂȘURA ACTIVITATEA AGENTUL SUB ACOPERIRE

18. JURISPRUDENȚĂ: Curtea Europeană a Drepturilor Omului • Cauza Teixeira de Castro împotriva Portugaliei, 9 iunie 1998 și cazul Malininas împotriva Lituaniei, 1 iulie 2008: diferențiere între acțiunea investigatorului sub acoperire și infracțiunea comisă. • Cauza Khudobin împotriva Rusiei, 26 octombrie 2006: garanții pe care trebuie să le ofere autorizarea intervenției agenților sub acoperire (autorizare care nu este strict administrativă, ci judiciară sau a unui supraveghetor independent, garanții de desfășurare și control judiciar ulterior, în timpul procesului).Criticarea faptului că, în timpul procesului, polițistul care a participat la operațiune nu a fost interogat, în ciuda faptului că apărarea solicitase acest lucru. Se declară încălcarea dreptului la un proces echitabil. • Cauza Ramanauskas împotriva Lituaniei, sentința din 5 februarie 2008: respingerea ca inadmisibilă a probei rezultate dintr-o infracțiune provocată și necesitatea ca operațiunea polițienească să se desfășoare astfel încât să se asigure garanții corespunzătoare și în conformitate cu prevederile legale. • Cauza Lalas împotriva Lituaniei, sentința din 1 martie 2011: articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului reclamă verificarea temeiniciei oricărei acuzații în evaluările făcute de tribunalele naționale cu privire la presupusele capcane ale poliției pentru a garanta că dreptul la apărare al acuzatului a fost asigurat în mod adecvat, în special dreptul la o procedură contradictorie și la egalitatea armelor.

19. RESURSE VIRTUALE PENTRU CUNOAȘTEREA REGLEMENTĂRILOR DIN ALTE STATE PRIVITOARE LA FIGURA AGENTULUI SUB ACOPERIRE În cadrul Uniunii Europene: • Rețeaua Judiciară Europeană, cadru „măsuri de cercetare” – Fișe belgiene, agenți și informatori – infiltrare • http://www.ejn-crimjust.europa.eu/ejn/EJN_FichesBelgesResult.aspx?measure=201&country=373&other=-1 America Latină • http://www.aiamp.org/index.php/fichas Statele Americane • http://www.oas.org/juridico/mla/sp/index.html

20. JURISPRUDENȚĂ: Curtea Supremă din Spania • STS 5414/2007 din 25 iunie: activitățile de cercetare desfășurate de polițiști înainte de a lucra ca investigatori sub acoperire pot fi utilizate ca probe, aceștia putând declara ca martori. Diferența constă în aceea că exonerarea de răspundere penală în cazul acelor activități bazate pe proporționalitate în scopul cercetării și care nu constituie o provocare la infracțiune nu va fi aplicabilă acțiunilor ce nu are caracter de activitate sub acoperire. • STS 7815/2007 din 15 noiembrie: cu privire la colaborarea unui particular la infiltrarea unui investigator sub acoperire; se păstrează identitatea reală a persoanei infiltrate, inclusiv în timpul procesului fără a aduce atingere faptului că aceasta poate declara în calitate de martor în proces (nu este necesar să se obțină informații complete cu privire la identitatea sau acțiunea sa, deoarece siguranța sa personală ar fi în pericol); doctrina privitoare la infracțiunea provocată. • STS 1242/2009 din 6 februarie: agentul sub acoperire englez care acționează în Spania fără autorizația judecătorului sau procurorului spaniol nu poate lucra sub acoperire, dar poate depune mărturie. • STS 104/2011 din 1 martie: interceptarea comunicațiilor, autorizată de judecător, în ceea ce privește telefonul folosit de agentul sub acoperire. Nu este posibilă interogarea acestor martori, care prezintă completului de judecată informațiile furnizate de agentul infiltrat, fără ca acesta din urmă să fi fost audiat în cadrul procesului. • STS 3742/2012 din 7 mai: agent sub acoperire chilian care a fost autorizat în țara sa și care se mută în Spania, unde acțiunile sale sunt autorizate și de autoritatea judiciară spaniolă. Importanța declarației sale în cadrul procesului. • STS 6822/2012 din 22 octombrie, referitor la sentința Tribunalului Provinciei Barcelona, secția a 6-a, din 28 octombrie 2011: importanța declarației în cadrul procesului a agentului sub acoperire american (DEA) care a acționat în Spania.

21. ECHIPE COMUNE DE CERCETARE CONCEPT Acte normative Infracțiuni Procedură de creare Componente și atribuții Legislație aplicabilă Model de acord de creare Finanțare Manual

22. Vă mulțumesc pentru atenție! Proiect co-finanţat printr-un grant din partea Elveţieiprin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă