Download
alimentatia bolnavului cu malnutritie protein calorica dr dana anton n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA dr.DANA ANTON PowerPoint Presentation
Download Presentation
ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA dr.DANA ANTON

ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA dr.DANA ANTON

392 Vues Download Presentation
Télécharger la présentation

ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA dr.DANA ANTON

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. ALIMENTATIA BOLNAVULUI CU MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICAdr.DANA ANTON

  2. •Masurile dietetice = principalele mijloace terapeutice si recuperatorii.A)aportul adecvat de proteine = cheia succesului terapeutic si recuperator;-forme usoare de distrofie (gr. I, II): cu 1 –1,5 g/kgc/zi mai mult decat ratia proteica a unui sugar eutrofic (3-3,5 g/kgc/zi)+ suplimentarea ratiei calorice cu 20-30 kcal/kgc/zi. -forme severe (gr.III): 4-5 g/kgc/zi, max 6 g/kgc/zi.

  3. B)aportul energetic:-principala sursa energetica = glucoza 10-15 g/kgc/zi, max 20 g/kgc/zi.-lipidele ca sursa de energie vor fi introduse in alimentatia distroficului tinand cont de:*in fazele initiale ale realimentarii , mai ales in formele severe, toleranta la grasimi este scazuta;*in ciuda tolerantei scazute, este necesara introducerea acestira cat mai precoce posibil.-se vor folosi trigliceride cu lant mediu provenite din uleiuri vegetale care vor inlocui, in faza initiala a realimentarii, grasimile din lapte;-administrarea grasimilor se va face dupa o prealabila tatonare, crescand de la 0,5 g/zi la 4-5 g/kgc/zi dupa 7-10 zile de la inceperea tratamentului dietetic.

  4. -aportul energetic total trebuie crescut progresiv pana la 150-160 kcal/kgc/zi.C)asocierea distrofiei cu diareea:-este o eventualitate cu atat mai frecventa cu cat distrofia este mai severa;-in aceasta situatie principalul obiectiv este tratamentul dietetic al diareei.

  5. •RECOMANDARI DIETETICE*FORME USOARE care nu antreneaza intoleranta la dizaharide si nu sunt insotite de diaree si deshidratare:-vor fi corectate greselile calitative / cantitative din alimentatie;-daca este alimentat artificial, se va trece progresiv la cea mai adecvata formula de lapte disponibila, de preferinta lapte umanizat sau partial umanizat;-la varsta corespunzatoare se va incepe diversificarea.

  6. *FORME MODERATE (gr.II):-corectarea greselilor dietetice;-formule de lapte mai bogate in proteinesi mai sarace in lactoza si grasimi decat formulele adaptate si partial adaptate;-cresterea aportului energetic pana la 130-140 kcal/kg/zi trebuie facuta lent si cu multa prudenta.-la sugarii cu hipogalactie materna se va trece la alimentatie mixta, cantitativ corecta.

  7. *FORME SEVERE:-in cazurile cu deshidratare: reechilibrare ca in diaree prin PIV;-apoi, nutritie parenterala totala sau alimentatie orala;-se prefera nutritie parenterala partiala care consta din PIV inca cateva zile si suplimentarea aportului nutritiv prin alimentatie orala in cantitati initial mici si crescute progresiv.-practic, prin PIV se realizeaza un aport nutritiv compus din 80-100 ml/kgc/zi apa, 8-10 g /kg/zi glucoza sub forma de solutie 10%, 1 g /kg/zi proteine sub forma de solutie de aminoacizi si electroliti.

  8. -aportul oral cu care se suplimenteaza nutritia parenterala partiala permite completarea aportului de lichide pana la 200 ml/kgc/zi si aportul progresiv de proteine , glucoza si, ulterior, trigliceride cu lant mediu (ulei vegetal) pana la valori optime. -aceste principii alimentare administrate pe cale orala sunt furnizate initial si numai partial prin dieta de tranzitie si apoi prin realimentare.-regimul dietetic variaza de la o forma la alta si de la caz la caz.

  9. •SCHEME DE REGIM DIETETIC*Alimentatia de tranzitie se incepe din a II-a zi de tratament si se administreaza concomitent cu alimentatia parenterala partiala.-mucilagiu de orez, supa de morcov + 5% glucoza;-cand toleranta gastrica nu permite folosirea vegetalelor antidiareice ca alimente de tranzitie, se completeaza aportul oral de lichide cu Gesol pana la 200 ml/kg/zi;

  10. *Realimentarea:-realimentarea cu o formula dietetica-terapeutica de lapte (Humana H, AL110) , la sugarul alimentat artificial, cu varsta mai mica de 4 luni:preparatul va fi introdus progresiv in alimentatie in cantitate de 10-20 ml la o masa (6-7 mese/zi), crescandu-se zilnic cu aceeasi cantitate pana la inlocuirea completa a alimentului de tranzitie.-se completeaza nevoia de lichide cu alimentul de tranzitie si cu lichidele de perfuzie pana la un aport zilnic total de 200 ml/kgc.

  11. -realimentarea cu o formula dietetic-terapeutica de lapte la sugarul alimentat artificial, in varsta de 4-6 luni:*pot fi folosite ca alimente de realimentare produsul Humana H. Humana H cu MCT sau AL110.*realimentarea se face dupa aceleasi principii de progresivitate ca si in schema precedenta, suprimandu-se alimentatia parenterala partiala atunci cand sugarul poate tolera un apport oral de lichide de 200 ml/kg/zisi aportul oral nutritiv este satisfacator.

  12. *la aceasta varsta exista posibilitatea ca, dupa inlocuirea alimentului de tranzitie cu produsul lactat terapeutic, sa se inlocuiasca progresiv, cate o masa de lapte cu orez cu branza de vaca si, ulterior cu supa de legume si carne mixata, si in final cu fainos fara gluten. *dupa consolidarea acestei etape, formula lactata terapeutica poate fi inlocuita cu un preparat de lapte pulbere obisnuit, iar fainosul fara gluten cu un fainos cu gluten.

  13. -realimentarea cu o formula dietetica- terapeutica la sugarul mai mare de 6 luni:*la sugarii malnutriti din aceasta categorie se poate incerca o realimentare cu preparate dietetice provenite din lapte (Human H) sau preparate de bucatarie dieteica (lapte albuminos).*trepata se vor introduce supa de zarzavat, carnea mixata, uleiul vegetal;-cantitatea de aliment la fiecare masa va fi calculata in functie de varsta si greutate (de obicei intre 150-200 ml/masa).-aceasta dieta poate fi mentinuta mai mult timp (chiar mai multe luni).

  14. -alimentatia controlata cu regim de excludere:*daca insuccesul la folosirea unor preparate dietetice provenite din lapte (scheme anterioare) este anticipat de starea nutritionala precara in care se afla sugarul sau daca incercarile anterioare au esuat se va recurge la o alternativa mai drastica, instituindu-se un regim dietetic de excludere;*ca sursa de proteina se vor folosi carnea de vita mixata (20 g proteine /100 g produs), carnea de pasare mixata , branza de vaca (17 g proteine/100 g produs);-introducerea in alimentatie se face progresiv incepand cu 0,5 g/kg/zi si crescand treptat pana la 4-5 g/kg/zi.

  15. -glucidele sunt reprezentate in prima etapa de monozaharide (glucoza, mai rar fructoza);-se incepe cu o cantitate de 10-12 g/kg/zi glucoza si se creste treptat pana la 15-18 g/kg/zi, fara a depasi 20 g/kg/zi.-lipidele se introduc de obicei dupa 7-10 zile de realimentare;-va fi folosit uleiul vegetal (floarea soarelui, porumb);-se incepe cu 0,5ml/zi si se creste zilnic sau la 2 zile cu 0,5 ml pana la un aport total de 3-4 ml/kg/zi.

  16. -aportul de lichide va insuma 200 ml/kg/zi, fiind asigurat de alimentatia de tranzitie si, ulterior, de lichidele in care sunt suspendate sursele de proteine si este dizolvata glucoza.