BULETIN DE BRUXELLES

1. BULETIN DE BRUXELLES Nr.6 din 3 martie2006 Conferinta - Strategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor Luni, 27 februarie 2006, la sediul Comitetului Regiunilor a avut loc conferinţa “Strategia privind prevenirea si reciclarea deşeurilor”. Situaţia prezentă În prezent, la nivelul Uniunii Europene, deseurile sunt eliminate prin intermediul haldinelor de gunoi (49%), incinerare (18%) si reciclare (33%). In Statele Membre, unde au fost depuse eforturi semnificative pentru alinierea la acquis-ul comunitar, situatia evolueaza in mod accelerat, fiind, totusi, in continuare dominata de utilizarea haldinelor de gunoi. Chiar si in randul statelor membre exista diferente mari in ceea ce priveste procentul de reciclare, unii dintre acestia recicland intr-o proportie foarte mica (90% utilizarea haldinelor de gunoi, 10% reciclare), altii fiind mai avansati in procesul de reciclare (10% utilizarea haldinelor de gunoi, 25% recuperare energetica si 65% reciclare). Actuala politica de mediu a UE se bazeaza pe conceptul cunoscut sub denumirea de „ierarhia deseurilor”. Acest lucru inseamna, intr-o situatie ideala, ca formarea deseurilor trebuie prevenita, iar ceea ce nu poate fi prevenit trebuie sa fie reutilizat, reciclat si recuperat cat mai mult posibil, prin utilizarea cat mai putina a haldinelor de gunoi. Haldinele de gunoi sunt cea mai dezavantajoasa optiune pentru mediu deoarece semnifica o pierdere a unor resurse putandu-se transforma intr-un potential risc pentru mediu. Aceasta ierarhie a deseurilor nu trebuie privita ca pe o masura rigida, mai ales in ideea in care diferitele metode de tratare a deseurilor pot avea un impact diferit asupra mediului. Cu toate acestea, scopul este de a inainta spre o societate a reciclarii si recuperarii, adica de a urca pe scara ierarhica, de a trece de la haldinele de gunoi spre reciclare si recuperare. Cadrul juridic al acestei strategii are la baza legislatia europeana din domeniul managementului deseurilor, cum ar fi de exemplu Directiva Cadru pentru Deseuri, Directiva Deseurilor Periculoase (radioactive) precum si Prevederile legate de transportul deseurilor. Intre anii 1990 si 1995 cantitatea de deseuri generata in UE a crescut cu 10% in timp ce PNB-ul a crescut doar cu 6,5%. Deseurile generate de aglomeratiile urbane (MSW) au avut o contributie

2. Conferinta privindStrategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor semnificativa la aceasta creştere fiind in directa legătura cu nivelul activităţii economice, deoarece atât MSW cat si PNB-ul au crescut in EU-25 cu 19% in perioada 1995 – 2003. Agenţiile de mediu previzionează o creştere a deşeurilor din hârtie, sticla si plastic cu 40% pentru anul 2020 comparativ cu anul 1990. Politica europeana in domeniul deşeurilor are potenţialul necesar de a contribui la reducerea impactului general negativ pe care il are asupra mediului legat de utilizarea resurselor. Prevenirea creării de deşeuri si promovarea reciclării si recuperării deşeurilor va spori gradul de eficienta al utilizării resurselor in economiile europene si va reduce impactul negativ asupra mediului. Aceasta va contribui la menţinerea resurselor existente, un aspect esenţial pentru asigurarea unei dezvoltări durabile. Obiectivul de baza al actualei politici europene in domeniul deşeurilor – de a preveni formarea deşeurilor si de a promova conceptul de reutilizare, reciclare si recuperare in vederea reducerii impactului negativ asupra mediului – sunt in continuare pilonii principali ai politicii fiind întărite de actuala strategie. Scopurile unei ambiţioase politici europene in domeniul deşeurilor Obiectivul pe termen lung este de a transforma UE intr-o societate bazata pe reciclare, de a încerca sa se evite pe cat posibil crearea de deşeuri si utilizarea acestora pe post de resurse. Acţiunile propuse În vederea realizării acestor obiective si pentru a asigura un nivel ridicat de protecţie al mediului, propunerea este de a moderniza cadrul legal prin clarificarea si simplificarea legii europene privind deşeurile. Acest aspect necesita un pachet de masuri care sa promoveze prevenirea formarii deşeurilor, reciclarea si reutilizarea acestora intr-o maniera optima in vederea reducerii impactului asupra resurselor. Pentru acest lucru se prevăd următoarele: • Un accent sporit pe implementarea deplina a legislaţiei existente. Exista o serie de probleme legate de implementare pe teritoriul Statelor Membre, acestea variind de la continuarea existentei de haldine de gunoi ilegale in anumite state până la diferenţe legate de interpretare in alte state. • Simplificarea si modernizarea legislaţiei existente. Experienţa a demonstrat ca este imperios necesara reducerea birocraţiei existente in domeniu, cu menţinerea in continuare a nivelului ridicat de protecţie a mediului. • Introducerea unei “gândiri ciclice” in domeniul politicii deşeurilor. Prin aplicarea unei abordări ciclice, priorităţile pot fi identificate mai uşor, acestea putând fi direcţionate mai eficient astfel încât sa se obţină un beneficiu maxim vis-a-vis de efortul depus.

3. Conferinta privindStrategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor • Promovarea unor politici de prevenire a formarii deşeurilor mult mai ambiţioase prin clarificarea pentru Statele Membre a obligaţiilor ce le revin si anume de a dezvolta programe publice de prevenire a formarii deşeurilor. • O mai buna informare si cunoaştere a problematicii ce va întări continua îmbunătăţire a politicii de prevenire a deşeurilor. • Dezvoltarea unor standarde comune pentru reciclare. Pentru o mai buna funcţionare a pieţei interne este necesara stabilirea unui set minim de standarde pentru activităţile de reciclare. Care va fi impactul acestor modificări Aceasta strategie se estimează ca va implicaţii in primul rând in domeniul practicilor in vigoare in rândul Statelor Membre si va crea noi oportunităţi pentru managementul deşeurilor. Mai puţine deşeuri direcţionate către haldinele de gunoi – prin acesta strategie se va continua pe calea direcţionării deşeurilor dinspre haldinele de gunoi spre reciclare si recuperare. Obţinerea de energie prin valorificarea deşeurilor – din momentul redirecţionării deşeurilor spre alte modalităţi de reciclare decât depozitarea acestora pe hadinele de gunoi, varietatea de opţiuni disponibila determina avansarea pe “scara ierarhica a deşeurilor” ceea ce este in avantajul conservării mediului. Actuala situaţie va fi supusa unei revizuiri in anul 2010 pentru a se evalua rezultatele obţinute si pentru a se crea o imagine clarapentru acţiunile ce vor fi întreprinse in viitor. Principalele beneficii • Politica deşeurilor va avea un accent sporit plasat pe aspectul impactului asupra mediului, devenind astfel mult mai relevanta din punct de vedere al relaţiei cost-eficienta. • Prevederile legate de activităţile privind managementul deşeurilor vor fi îmbunătăţite, conducând la reducerea costurilor si la eliminarea barierelor legate de reciclarea deşeurilor si activităţile de recuperare. • Politicile de prevenire a formarii deseurilor vor fi implementate la nivel national, furnizand cel mai ridicat nivel de eficienta economica si de protectie a mediului.

4. Conferinta privindStrategia privind prevenirea si reciclarea deseurilor • Creşterea gradului de recuperare a deşeurilor va reduce emisiile generate conducând la beneficii in domeniul protecţiei mediului cum ar fi reducerea efectului de sera. • Creşterea procesului de reciclare crează locuri de munca. Reciclarea a 10.000 de tone de deşeuri necesita 250 de locuri de munca, comparativ cu 20 până la 40 de locuri de munca in situaţia in care deşeurile sunt incinerate si aproximativ 10 locuri de munca atunci când acestea sunt depozitate pe haldinele de gunoi. Situaţia curenta la nivel mondial Cele mai importante iniţiative la nivel mondial sunt Convenţia privind controlul transfrontalier al manipulării deşeurilor periculoase si depozitarea acestora (Convenţia de la Basel) si activitatea OECD privind controlul transportului deşeurilor. Japonia are o legislaţie extinsa privind deşeurile si politici conduse sub umbrela celor 3R – reducere, reutilizare, reciclare. Acestea cuprind legi care trasează anumite praguri pentru prevenirea formarii deşeurilor, reciclarea acestora si evitarea depozitarii acestora pe haldinele de gunoi. Japonia intenţionează sa recicleze 24% din MSW si sa limiteze depozitarea acestora in cadrul haldinelor de gunoi la 50%. SUA a dezvoltat politici la nivel federal si la nivel de stat. Guvenul federal a trasat un obiectiv pe termen lung in care se intenţionează reciclarea a 35% din MSW fiind sprijinita in aceasta iniţiativa de programe si asociaţii care acţionează in special pe baza de voluntariat.

5. „Multilingvism şi cultură în cooperarea regională” – Prospectiveviitoare privind noile programe UE pentru cultură şi educaţie Lucrările conferintei, care a avut loc în data de 28.02.2006, au fost moderate de un prezidiu condus de Dl. Gerhard STAHL, Secretar General al Comitetului Regiunilor; Dna. Lidia GERINGER, membra a Parlamentului European; Dl. Seamus MURRAY, Raportor al Comitetului Regiunilor pentru Multilingvism; Dl. Kania KRZYSZTOF, Comisia Europeana, Culture Unit. Procesul de integrare europeana este un proces complex, care presupune o pregatire continua si pentru care cetatenii europeni trebuie in permanenta sa se afle intr-un proces de instruire vizand varii domenii. In afara de crearea unei piete interne, fara frontiere, un proces de foarte mare importanta este acela prin care se incearca depasirea barierelor si contrastelor culturale, etnice si sociale. Acest proces necesita efort si determinare si multe regiuni si orase din Europa au intreprins actiuni in acest sens, printr-o abordare pozitiva, implementand diverse initiative in domeniul cooperarii si educatiei interculturale. In cadrul dezvoltarii domeniului educatie si instruire, un instrument cheie pentru intarirea coeziunii economice si sociale in intrega Europa il constituie tocmai bogatia de cunostinte si experienta care exista la nivel local si regional. Cu acest obiectiv stabilit, CoR a decis elaborarea unui studiu care sa aiba ca subiect educatia interculturala focusata pe combaterea rasismului si xenofobiei si promovarea integrarii tuturor cetatenilor in viata economica, sociala si civica. Acest studiu reflecta o mare varietate de abordari a temei educatiei interculturale. In mod deosebit s-a concentrat pe actiuni cum sunt: • importanta invatarii unei limbi straine intr-o societate multiculturala; • integrarea imigrantilor si a persoanelor din diferite culturi si etnii; • combaterea xenofobiei si a rasismului; • promovarea unei abordari interculturale ca metoda de lucru in sistemele educationale si de instruire; • dimensiunea interculturala a accesului pe piata muncii. Conceptul pan-european de educatie interculturala este folosit intr-o acceptiune foarte larga. In acest context este interesant de remarcat faptul ca in cadrul statelor membre si a regiunilor de pe teritoriul UE nu exista un concept uniform in ceea ce priveste acest termen. La nivel de acord teoretic se accepta insa faptul ca educatia interculturala nu se limiteaza numai la tema imigratiei ci este de natura mult mai larga, relativ la diversitatea sociala in general. S-a remarcat faptul ca pentru atingerea obiectivelor promovate prin strategia educatiei interculturale, cele mai utile si eficiente instrumente sunt proiectele mici, care sustin mobilitatea cetatenilor. S-a subliniat de asemenea faptul ca nivelul cultural si educational al unei regiuni ii ridica foarte mult valoarea si o face mult mai interesanta pentru potentialii investitori, nationali sau straini. Datorita importantei pe care Parlametul European o acorda acestui domeniu s-a hotarat ca anul 2008 sa fie decretat “Anul european al dialogului inter-cultural”. Privind acest domeniu prin prisma bugetara, pentru anul 2007 Comisia Europeana a propus

6. „Multilingvism şi cultură în cooperarea regională” – Prospectiveviitoare privind noile programe UE pentru cultură şi educaţie un buget de 408 mil. Euro, Parlamentul European a propus 600 mil. Euro iar Consiliul de Miniştri suma de 205 mil. Euro. Ca perspectiva pentru perioada 2007-2013, se va înregistra totuşi o descreştere a cifrelor aferente programelor EDU, după cum urmează: -SOCRATES, de la 170.000 scade la 140.000 locuri; -LEONARDO, de la 50.000 scade la 36.000 locuri -capitolul “Cetăţenie si cultura” va cunoaşte o reducere cu 34 %; -capitolul “Tinerii in acţiune”, o reducere cu 22% in 2007; -programul “Cetăţenii pentru Europa”, 1300 oraşe in 2006 – 800 oraşe in 2007. Unul dintre atuurile cele mai importante ale Europei il constituie tocmai ‘multilingvismul’. Multilingvismul joaca un rol esenţial in ceea ce priveşte noul sistem de pe piaţa muncii mai ales din punct de vedere al fenomenului de globalizare. Diversitatea culturala aduce beneficii importante in viata comunităţii si a societăţii in general insa necesita un important suport local si regional. In ceea ce priveşte programul Cultura 2007, principalele axe ale acestuia sunt: -încurajarea mobilităţii transnaţionale a operatorilor din cultura; -facilitarea circulaţiei intracomunintare a operelor de arta; -dezvoltarea dialogului intercultural; -sprijin pentru cele peste 50 de retele active in acest domeniu. Toate programele (Comenius, Erasmus, Leonardo, Grundtvig) vor fi continuate si programul Jean Monnet – in domeniul integrării europene. In partea a doua a conferinţei au fost prezentate exemple de buna practica si anume cooperarea interregionala dezvoltata intre Land Steiermark (Austria) – Lower Silesia (Polonia) si La Vienne (Franţa) precum si noi acţiuni din cadrul programului “Lifelong learning”. La European este din ce in ce mai acreditata opinia ca pluralismul cultural este in strânsă legătura cu educaţia interculturala si diversitatea sociala (etnica, rasiala, lingvistica, religioasa, etc.) dar acest lucru se întâmplă mai mult in plan teoretic. In practica, prea multe dintre aşa zisele politici si prevederi educaţionale interculturale rămân creionate pe nevoile specifice unor anumite grupuri (imigranţi, refugiaţi, minorităţi etnice, romi, etc.). De asemenea, mult prea des se întâmplă ca punctul prevalent de plecare sa fie rezolvarea imediata a unei probleme si nu aspectul general de apreciere a diversităţii si diferenţelor existente. Astfel, proiectele, programele, parteneriatele privind dimensiunea interculturala, combaterea rasismului si a xenofobiei îşi fixează obiectivele in termeni si valori cum sunt toleranta, respectul reciproc, înţelegere si drepturile omului, neglijând pe undeva tocmai valoarea si importanta elementelor interculturale. In acest sens s-a concluzionat faptul ca intr-o societate multiculturala, ar trebui un accent mai deosebit pus pe învăţarea limbilor străine, pe abordarea integrata a domeniilor educaţie si instruire, întărirea legăturilor între scoală si comunitatea locala, a activităţilor extraşcolare si o abordare inter-instituţională care sa implice toţi partenerii activi in mediul educativ (in sensul larg al termenului) cum sunt serviciile sociale, sectorul de voluntariat si asociaţiile locale.

7. VIZITĂ LA BIROUL REGIUNII TOSCANA Joi 2 martie 2006 a avut loc o întâlnire cureprezentantul Regiunii Toscana la Bruxelles ,dl. Mario Badii. În prima parte a reuniunii de lucru, dl. Badii a făcut o prezentare a Regiunii Toscana, importantă zonă economică şiculturală a Italiei. Toscana este o regiune situată în centrul Italiei, cu capitala la Florenţa (3.600.000 locuitori), cu o suprafaţă de 22.992 km , organizată în 10 provincii (judeţe), învecinată cu Lazio la sud, Umbria la est, Emilia –Romagnaşi Liguria la nord, şi cu Marea Tireniană la vest. Este o regiune puternic industralizată, în ultimii ani dezvoltându-şi foarte mult potenţialul turistic prin punerea în valoarea a patrimoniului artistic şi cultural al regiunii. Toscana este, de asemenea, cunoscută pentru arealele viticole şi pentru cele 120 de regiuni protejate (rezervaţii naţionale). Destinaţiile turistice notabile în Toscana includ Florenţa, Pisa, Maremma, Crete Sene şi Siena. În cadrul întâlnirii au fost prezentate exemple de bună-practică cu proiectele pe care regiunea le-a implementat în România, în perioada 2001-2004, în judeţele Braşov, Cluj şi Neamţ. Actorii angajaţi în cooperare acoperă foarte multe domenii de activitate, de la autorităţile regionale şi provinciale, la comune, universităţi, ONG-uri, agenţi economici. Finanţarea pentru diverse proiecte de parteneriat are în vedere surse bugetare oferite printr-o lege a regiunii, prin alocaţiile bugetare pe care regiunea le prevede anual, precum şi fonduri private puse la dispoziţie de agenţi economici sau asociaţii de binefacere. Colaborarea este extinsă, în prezent, către 68 de ţări din întreaga lume, iar structura organizatorică a fost astfel concepută încât fiecare zonă este abordată prin intermediul unor birouri “geografice” . Nr.6 din 3 martie2006

8. VIZITĂ LA BIROUL REGIUNII TOSCANA Domeniile de colaborare în care Regiunea Toscana este interesată: • Cooperare în materie de mediu; • Formare pe fonduri structurale şi politică europeană; • Asistenţă socială (în special protecţia copilului); • • Management privind îmbunătăţirea calităţii produselor agricole (obţinerea unor produse biologice). Regiunea Toscana este, de asemenea, foarte activă în cadrul multor reţele europene, cum ar fi LONGLIFE LEARNING (formare, training, educaţie), RETIS (reţeaua ce militează împotriva excluziunii sociale), ENCORE (probleme de mediu), reţele în domeniul sănătăţii, reţeaua ERICHE (pentru inovare şi cercetare). Dl. Badii a făcut referire la întâlnirea pe care preşedintele Regiunii Toscana, dl. Claudio Martini (şi preşedinte al CRPM, membru al Comitetului Regiuinilor) a avut-o, în 2004, cu autorităţile guvernamentale din România. In a doua parte a întâlnirii, reprezentanţii consiliilor judeţene din România au prezentat priorităţile de dezvoltare ale judeţelor şi propuneri concrete de colaborare. Toate propunerile de colaborare facute de partea romana care se regăsesc în domeniile prioritare ale Regiunii Toscana. În final, discuţia purtată cu domnul Mario Badii a relevat faptul că politica Regiunii Toscana în ceea ce priveşte colaborarea cu România se va concentra pe parteneriatele deja existente,dar va avea în vedere şi priorităţile enunţate de judeţe interesate în parteneriate pe diferite subiecte.