1 / 23

DIACRONIA STRUCTURALĂ A SISTEMULUI TERMINOLOGIC: DOMENIUL REFERENŢIAL AL TELECOMUNICAŢIILOR (1790 – 1881).

DIACRONIA STRUCTURALĂ A SISTEMULUI TERMINOLOGIC: DOMENIUL REFERENŢIAL AL TELECOMUNICAŢIILOR (1790 – 1881). Ana GUŢU, doctor, profesor univers i tar, ULIM. Preliminarii. Majoritatea cercetărilor lingvistice contemporane sunt efectuate în plan sincronic şi statistic .

mauve
Télécharger la présentation

DIACRONIA STRUCTURALĂ A SISTEMULUI TERMINOLOGIC: DOMENIUL REFERENŢIAL AL TELECOMUNICAŢIILOR (1790 – 1881).

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. DIACRONIA STRUCTURALĂ A SISTEMULUI TERMINOLOGIC: DOMENIUL REFERENŢIAL AL TELECOMUNICAŢIILOR (1790 – 1881). Ana GUŢU, doctor, profesor universitar, ULIM

  2. Preliminarii • Majoritatea cercetărilor lingvistice contemporane sunt efectuate în plan sincronic şi statistic. • Inconvenienţe: 1. cercetările se limitează la studierea doar a semnificaţiilor, sensurilor şi valenţelor moderne ale semnului terminologic în sistemul domeniului său referenţial. Această direcţie este reprezentată în majoritatea cercetărilor în terminologiile de ramură.

  3. Inconvenenţe 2. Deseori se neglijează faptul că elaborarea oricărui sistem terminologic reprezintă un proces diacronic: ca şi alte forme de manifestare a limbii, fiecare terminologie se află în mişcare permanentă: unii termeni dispar, alţii – apar. 3. Nu se ia în considerare faptul că studierea lexicului fiecărui domeniu referenţial concret (DR) din perspectiva dezvoltării sale istorice (diacronia) elucidează mecanismele sinergetice de formare a structurilor noţionale şi furnizează informaţii referitor la schimbările cantitative şi calitative în corpusul terminologic [Guilbert, 1965, p. 33;, 1975, p. 83, Dubois, p. 135].

  4. Diada sincronie/diacronie. • Diacronia sistemică, dacă e să transgresăm principiile teoretice ale metodei structurale lui Saussure [Martinet, p.1991], determină următoarele abordări întru depăşirea antinomiei diadice diacronie-sincroniedin perspectiva transformării ei în triadă dinamică:

  5. Diada sincronie/diacronie • Primo, vom presupune că sistematicitatea este prezentă atât în sincronie, cât şi în diacronie, • Secundo, vom afirma împreună cu alţi savanţi că analiza sistemică-diacronică trebuie să constea în determinarea coraportului între câteva structuri consecutive din punct de vedere cronologic şi stabilirea raporturilor dintre ele cu scopul elucidării şi identificării componentelor sistemului precedent, ce au suferit schimbări [Haudricourt, Juilland, p.79]. • Tertio, compararea sincroniilor consecutive determină sistematicitatea cercetărilor diacronice, contrastivitate ce se bazează pe postulatul lui Guillaume care spune că limba nu e doar un sistem, dar un sistem al sistemelor, o diacronie a sincroniilor [Guillaume, p.146].

  6. Abordarea sistemică-diacronică în studierea terminologiei • După cum au stabilit prin cercetările lor lingviştii, în toate nivelurile limbii are loc o dezvoltare continuă ad infinitum. • Articularea procesului diacronic în etape discrete omogene poartă aproape întotdeauna un caracter artificial, convenţional. • Non-uniformitatea îl împiedică pe cercetător să palpeze resorturile sinergetice interne ale limbii, ce determină trecerea de la o manifestare a limbii la alta sau sferele terminologice atestate în stări sistemice noi.

  7. Abordarea sistemică-diacronică în studierea terminologiei • Anume în cadrul acestor terminologii este posibil de reperat mai mult sau mai puţin obiectiv trunchiuri sistemice ce se substituie reciproc (desenul 2). Printre lucrările, în care a fost trasată realizarea acestei abordări sistemice-diacronice figurează şi cercetarea terminologiei cinematografiei [Guiraud, 1958], dar şi terminologiilor franceze şi engleze ale aviaţiei [Guilbert, 1968].

  8. DR “Telecomunicaţii” • Terminologia domeniului referenţial al Telecomunicaţiilor, studiată de noi reprezintă un spaţiu comod ce se pretează unui studiu sistemic-diacronic. • Invenţiile noilor mijloace tehnice de telecomunicaţii de fiecare dată antrenau reînnoirea aparatului noţional al prezentului domeniu referenţial, iar odată cu această înnoire – restructurarea prin salt a sistemului terminologic.

  9. Etapele formării sferei terminologice a telecomunicaţiilor • Preistoria telecomunicaţiilor, ce cuprinde întreaga istorie culturală a omenirii până la apariţia şi utilizarea telegrafiei optice (anii 1790-1830). • Perioada timpurie, caracterizată prin dezvoltarea comunicaţiilor telegrafice (anii 1831-1874), iar mai apoi şi a celor telefonice (1875-1881).

  10. Etapele formării sferei terminologice a telecomunicaţiilor • Perioada mijlocie, caracterizată prin apariţia mai întâi a comunicaţiilor radio (anii 1881–1949), iar mai apoi a experienţelor de transimtere a imaginilor televizate. • Perioada nouă, ale cărei caracteristici sunt elaborarea parametrilor pentru televiziunea color şi comunicaţiile prin satelit (1949-1969), cât şi dezvoltarea telematicii şi a comunicaţiilor peiger (1969-1988). • Etapa contemporană, caracterizată prin dezvoltarea telefoniei mobile şi a internetului. (1989-2006).

  11. Preistoricul telecomunicaţiilor şi apariţia telegrafiei optice • 1794 - tahograf – fr. tachygraphe (din greacă γράφο - scriu, τάχος - repede) • telegraf – fr. télégraphe optique de Chappe

  12. Desenul 3 • Radicalul arborescenţei este constituit/ocupat de termunul generic télégraphie, care formează sferele terminologice Telegrafia optică şi electrică. • télé- (de la prefixul grec τηλε – departe) • Alt formant grec γράφο conţine de asemenea un potenţial motivant, să comparăm: télégraphie, tachygraphe, télégraphe, télégraphiste, dépêche télégraphique.

  13. Desenul 3 • télégraphie→tachygraphe/télégraphe→télégraphiste→dépêche télégraphique etc • Pentru noţiunea télégraphie conceptul iniţial, de bază este semul transmiterea informaţiei cu ajutorul mijloacelor optice. Noţiunea télégraphe optique, pe lângă semul susmenţionat include şi semul instalaţie tehnică. Noţiunea télégraphiste la semele precedente mai adaugă şi semul persoana ce deserveşte, iar noţiunea dépêche télégraphique – semul purtător de informaţie.

  14. Apariţia comunicaţiilor telegrafice electrice (1831-1874 • 1837- télégraphe électrique à aiguille aimantée • 1838- télégraphe Morse • 1874- appareil Baudot • La formarea terminologiei franceze a telecomunicaţiilor unii termeni de bază ai telegrafiei optice au fost utilizaţi la denumirea noţiunilor de bază ale telegrafiei electrice.

  15. Comparaţia între cele două segmente 1790-1830 şi 1831 sugerează concluzia că terminologia telecomunicaţiilor reacţionează rapid la schimbările legate de restructurarea tehnică-noţonală în domeniul dat al activităţii umane.

  16. 1906- télécommunication • 1875-76 - télégraphe harmonique • 1879 - téléphone < eng. telephone, germ. Telephon • 1877 - microphone à charbon

  17. Telefonia (1875-1881). • În legătură cu noile invenţii în sistemul DR al Telecomunicaţiilor se constituie un nou grup tematic Telefonia • formantul phone, din greaca φωνη – voce, sunet, conţine un potenţial motivaţional tematic în grupul Telefonia - téléphonie, téléphone, théâtrophone.

  18. Concluzii • Structura ierarhică se bazează pe sistematicitatea semelor intensionale. • Volumul de conţinut al fiecărei noţiuni antrenează apariţia următorului termen (în descendenţă), legat de cel precedent prin raporturi hipero-hiponimice gen-specie, de exemplu: téléphonie, téléphone de Bell, téléphoniste. • Raportul parte-întreg este construit pe includerea într-un designat mai eurisemic al unui semn terminologic a mai multor designate ale altor semne terminologice, de exemplu: téléphone de Bell şi ecouteur, microphone.

  19. Concluzii • Între noţiunile téléphone de Bell, théâtrophone d'Ader se instituie raportul obiect-caracteristică. După cum am menţionat, în acest caz extensionalii noţiunilor sunt diferiţi, iar intensionalii coincid parţial. În sistemul terminologic examinat atestăm şi existenţa raporturilor non-ierarhice, de exemplu, sinonimia termenilor harmonique de Bell (anul 1876) şi téléphone de Bell (anul 1879).

  20. Concluzii • Dezvoltarea telefoniei duce la lărgirea permanentă şi restructurarea internă a terminologiei. • Se formează ramificaţii noi de grupe şi subgrupe tematice în arborescenţa thesaurus. • Pe parcursul apariţiei noilor domenii ale cunoaşterii umane se atestă mereu fenomenul proliferării lingvice, fapt ce duce la asimetria dintre conţinut şi formă - sinonimie.

  21. Surse bibliografice: • Felber H. Theory of Terminology, Terminology Work and Terminology Documentation// Fachsprache I, 1979. • Carré P. Brève histoire des télécommunications : du réseau simple au réseaux réseaux pluriels.// http://www.francetelecom.com/sirius/rd/fr/memento/mento1/m1chap1.pdf. • Dubois J., Dubois C. Introduction à la lexicologie. P.1971. • Griset P. - Les révolutions de la communication XIXe-XXe siècle - Hachette, 1991. • Guilbert L. La créativité lexicale. Paris: Librairie Larousse, 1975. . • Guilbert L. La formation du vocabulaire de l'aviation. P.: Librairie Larousse, 1968. • Guillaume G. Langage et science du langage. Paris-Québec. Nizet-Presse de l’Unversité de Laval, 2-e édition, 1969). • Guiraud P. Langage, Conaissance et Information// Journal de psychologie normal et pathologique. Vol. 51/3, 1958.

  22. Surse bibliografice: • Haudricourt A.G., Juilland A.G. Essai pour une histoire structurale du phonètisme français. P.: Klincksieck, 1949. • Martinet A. Eléments de linguistique générale. - P.: Librairie Armand Colin, 1960; 3-е ed., 1991. • Mc Neil I. (edited by) An Encyclopaedia of the history of technology. Routledge 1990. • Piotrowski R. Linguistic Synergetics// Automatic Documentation and Mathematical Linguistics. Vol. 30, no. 6, 1997. • Saussure F. de. Ecrits de linguistique générale. Etablis et édités par Simon Bouquet et Rudolf Engler avec la collaboration d’Antoinette Weil. P.: Gallimard, 2002. • The Universal Decimal Classification: guide to its use / by I.C. Mcilwaine. - The Hague : UDC Consortium, 2000.

  23. Dicţionare • Eléctricité, Electronique et Télécommunictions. Dictionnaire Multilingue: Français-Anglais-Russe-Allemand-Espagnol-Néérlandais-Italien-Suédois-Polonais. Amsterdam - New York - Tokyo - Oxford: ELSEVIER, 1992. 967 p. • Dicţionar universal al limbii române. Iaşi, Mydo Center, 1997. V.1 728 p., V.II. 634 p. • Dicţionar tehnic ilustrat francez-român. Bucureşti, Editura tehnică, 1999. 910 p. • Dictionnaire d’internet, de l’informatique et des télécommunicatons. Anglais-Français. Gouvernementd du Québec, Québec, 2001. 1447 p.

More Related