1 / 8

ELEMENTELE CLIMATICE

ELEMENTELE CLIMATICE. TEMPERATURA PRECIPITA ŢIILE VÂNTURILE. TEMPERATURA. Temperatura medie anuală pe glob este de 13 C Temperatura scade de la ecuator (20-30 C) spre zonele temperate (10-20 C) şi până la poli (0 - -10 C)

millie
Télécharger la présentation

ELEMENTELE CLIMATICE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. ELEMENTELE CLIMATICE TEMPERATURA PRECIPITAŢIILE VÂNTURILE

  2. TEMPERATURA • Temperatura medie anuală pe glob este de 13C • Temperatura scade de la ecuator (20-30 C) spre zonele temperate (10-20 C) şi până la poli (0 - -10 C) • Cele mai mari temperaturi medii anule sunt de peste 28 C în Sahara, Arabia • Cele mai scăzute temeraturi medii anuale sunt de -40 - -50 C în Antarctica • Temperaturile extreme au fost: maximă: 58 C (Tripoli, Libia) minima: -88,3 C (Antarctica)

  3. REPARTIŢIA TEMPERATURII PE GLOB • Repartiţia temperaturii aerului este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori de temperatură numite IZOTERME • IZOTERMELE au trasee mai uniforme pe oceane decât pe continente • IZOTREMELE LUNII IANUARIE au valori mai coborâte la ecuator şi deasupra continentelor, dar se arcuiesc spre poli şi deasupra oceanelor • IZOTERMELE LUNII IULIE urcă spre poli deasupra continentelor şi coboară spre ecuator deasupra oceanelor

  4. FORMAREA PRECIPITAŢIILOR Prin răcirea aerului vaporii de apă din atmosferă se condensează sau îngheaţă formându-se norii, din care cad precipitaţii. TIPURI DE NORI După formă se disting mai multe tipuri de nori: CIRRUS(la 8-10 km, albi şi transparenţi) CUMULUS(2-8 km, cu aspect pufos) STRATUS(sub 2 km, cu aspect de voal cenuşiu) NIMBUS(sub 1 km, cu aspect neregulat, groşi şi întunecoşi) CUMULONIMBUS(au dezvoltare mare pe verticală, de peste 10 km şi dau cele mai multe precipitaţii) TIPURI DE PRECIPITAŢII Precipitaţii formate în cădere liberă: ploaie, ninsoare, lapoviţă, burniţă, măzăriche, grindină. Precipitaţii care se formează la suprafaţa terestră: rouă, brumă, chiciură, polei. Precipitaţii convective (aerul cald încărcat cu vapori se ridică, se răceşte şi formează norii, ce dau precipitaţii) Precipitaţii orografice (atunci când aerul întâlneşte munţi, se ridică, se răcşte şi se condensează) Precipitaţii frontale (când aerul cald şi umed întâlneşte un aer rece alunecă deasupra acestuia, iar vaporii se condensează şi dau precipitaţii) PRECIPITAŢIILE reprezintă totalitatea particulelor de apă lichide şi solide provenite din atmosferă

  5. REPARTIŢIA PRECIPITAŢIILOR TIPURI DE REGIM AL PRECIPITAŢIILOR • Regim ecuatorial (precipitaţii bogate tot timpul anului: 2000-3000mm/an) • Regim subecuatorial (precipitaţii doar 6 luni pe an în anotimpul ploios) • Regim deşertic (precipitaţii reduse, neregulate, sub 200mm/an) • Regim musonic (precipitaţii bogate doar vara, aduse de musoni – 3000-4000mm/an) • Regim mediteraneean (precipitaţii mai bogate iarna) • Regim temperat oceanic (precip întoate anotimpurile, mai bogate iarna ) continental (precip cu ploi în averse) • Regim polar (precipitaţii rduse sub formă de ninsoare)

  6. REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB • Repartiţia precipitaţiilor este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor numite IZOHIETE • Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii sunt în zonele cu regim deşertic, polar, subtropical (sub 250mm/an) Cea mai mică cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ATAKAMA (1,8mm la 10 ani) • Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în zonele cu regim musonic (3000-4000mm/an) Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ASSAM, în India (12000mm/an).

  7. VÂNTURILEsunt forme de mişcare a aerului determinate de forţa gradientului baricTIPURI DE VÂNTURI

  8. Completaţi propoziţiile de mai jos: Temperatura aerului scade de la ecuator spre ......................................... Cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în .................................... Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în zonele cu regim ......................................................................................................... Liniile care unesc puncte cu aceleşi valori de temperatură se numesc............................................................................................... Liniile care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor se numesc .......................................................................................................... II. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţii însuşite în cadrul lecţiei de astăzi: TEST DE EVALUARE

More Related