1 / 18

POLITICA. PUTEREA. AUTORITATE SI LEGITIMITATE

POLITICA. PUTEREA. AUTORITATE SI LEGITIMITATE. Politologie, seminar I Lect.univ.dr. Adriana Ştefănel adriana.stefanel@fjsc.ro. Delimitări conceptuale: Puterea. capacitatea indivizilor sau a grupurilor de a-și impune propriile interese și preocupări, chiar și atunci când ceilalți se opun.

nicki
Télécharger la présentation

POLITICA. PUTEREA. AUTORITATE SI LEGITIMITATE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. POLITICA. PUTEREA. AUTORITATE SI LEGITIMITATE Politologie, seminar I Lect.univ.dr. Adriana Ştefănel adriana.stefanel@fjsc.ro

  2. Delimitări conceptuale:Puterea • capacitatea indivizilor sau a grupurilor de a-și impune propriile interese și preocupări, chiar și atunci când ceilalți se opun. Puterea este șansa de a face să triumfe în sânul unei relații sociale propria voință, chiar în ciuda rezistențelor; puțin cotează pe ce trebuie să se sprijine această șansă. Max Weber .apud Haistings, M.,2000 p. 23 DE RETINUT: 1. Puterea necesită prezența a cel puțin două persoane. Robinson Crusoe, singur pe insula sa, nu are nicio putere. Aceasta nu apare decât cu prezența sălbaticului Vineri. 2. Puterea nu este o esență; nu există o natură abstractă și neschimbătoare a puterii. Ea este o practică, o experiență socială. 3. Exercitarea puterii este sursă de comportament

  3. Delimitări conceptuale:Puterea politică (I)

  4. Delimitări conceptuale:Puterea politică (II) • Politica este un mod de reglare socială; generează instanțe și activități specializate al căror scop este asigurarea echilibrului social. COMENTAȚI: Sarcina puterii nu este de a face să dispară inegalitățile, ci de a face astfel încât ele să devină suportabile, deci acceptabile. Haistings, M. 2000, p. 5

  5. Delimitări conceptuale:Legitimare și autoritate ca fațete ale dominației politice • Legitimitatea: adecvarea dintre o instituție și o credința considerată drept superioară • Autoritatea: folosirea legitimă a puterii. dominația politică îmbină legitimitatea și autoritatea • Resursele dominației: • producția și schimbul mărfurilor • Stăpânirea mijloacelor de comunicație • Monopolul coerciției

  6. Tipologia dominației legitime • Dominația tradițională: se bazează pe credința în intangibilitatea normelor cutumiare și a tradițiilor ancestrale. • Dominația charismatică: se sprijină pe supunerea în fața calităților considerare extraordinare ale unui conducător înzestrat cu toate virtuțile eroice • Dominația legal-rațională: se sprijină pe credința în legalitatea normelor juridice în vigoare. • Ce tip de dominație exercită: • Sfatul bătrânilor • Monarhul constituțional • Monarhul ereditar

  7. Erodarea legitimității • Legitimitatea nu este acordată o dată pentru totdeauna ci se întreține în mod regulat. • Există două surse de erodare a legitimității: • Dispariția susținerilor pe baza uzurii și demonetizării sursei de autoritate • Situațiile de criză

  8. Filosofia: instrument de meditație asupra politicului • Odată cu filosofia, grecii inventează și rațiunea. Ei făuresc ideea că facultatea de a judeca a omului este dincolo de puterea religiei și a miturilor. • Ideea că viața în comunitatea poate fi călăuzită de gândire câștigă treptat teren față de autoritatea exercitată de principiile religioase • Deliberarea se impune drept calea cea mai legitimă de a defini regulile vieții sociale

  9. Cetatea: o nouă concepție a legăturii politice • Organizarea cetăților grecești se sprijină pe o viziune aparte asupra comunității și anume un corp social bazat pe asocierea morală a tuturor indivizilor legați de același destin.

  10. Viața politică sub influența rațiunii.Importanța argumentării • Importanța dată argumentării și dezbaterii în conducerea treburilor publice. Confruntarea orală este concepută ca o activitate constructivă care permite căutarea binelui comun. COMENTAȚI: Politica comportă un element de conflict, dar și un element de înțelegere. R. Aron, 2001, p.18

  11. Viața politică sub influența rațiunii (II).Caracterul public al dezbaterii • Treburile publice trebuie tratate în piața publică: ele nu ar putea fi concepute decât într-un spațiu deschis criticii și controlului unui număr cât mai mare de cetățeni ATENȚIE: Această nouă politică în care principiul conducerii nu mai este dependent de prestigiul familial sau de accesul la lumea spirituală este cea care va deschide ușa experiențelor democratice, dar și puterii tiranilor și a celor mai mari demagogi. Nay, O. 2008, p.34

  12. Viața politică sub influența rațiunii (III).Desacralizarea politicii. • Comunitatea este din ce în ce mai puțin considerată reflectarea unei ordini primordiale; ea se concretizează într-un proiect comun stabilit de rațiune. • Existența ordinii sociale nu mai este căutată în mitologie sau într-o transcendență spirituală. Societatea este de acum concepută ca o prelungire a activității umane. Ea capătă consistență în însăși activitatea socială. Agora se substituie, în politică, Acropolei.

  13. Cetatea ideală platoniciană

  14. O critică a constituțiilor imperfecte Degradarea firească a regimului democratic duce la tiranie Platon • Timocrația: regim bazat pe onoare • Oligarhia: legitimitatea virtuții a fost înlocuită de cea a bogăției • Democrația: guvernarea celor mulți • Tirania: un singur om guvernează după cum vrea COMENTAȚI: Incapabil să se guverneze, supus unei dezordini endemice, disputelor și corupției antrenate de cumpărarea voturilor, poporul își caută inevitabil șefi în stare să restabilească ordinea și stabilitatea. Astfel, alegându-și un protector, masa contribuie la propria aservire (…) Poporul, care credea că își regăsește libertatea, devine sclavul stăpânului pe care și l-a ales. Nay, O. 2008 p.65

  15. Protejarea legilor și apărarea constituțiilor mixte • Legea are avantajul de a menține o regulă comună pentru ansamblul societății și de a limita riscurile derivei despotice • Moderația și echilibrul în viața publică sunt condiții necesare pentru luarea unor decizii juste • Un regim nu este virtuos în sine: criteriul de discriminare este atitudinea guvernanților COMENTAȚI: In locuința lui Ianukovici, vizitatorii au putut vedea camere decorate cu marmură și aur, în sala de recepție în formă de galion sau colecția de fazani. Jurnaliștii au descoperit că Merkel trăiește modest, plătind chiria din bugetul propriu și nu din bani de la bugetul de stat.

  16. Aristotel și nașterea filosofiei pozitive • Cetatea este locul vieții fericite • O constituție bună este cea care permite instituțiilor să se adapteze și să dureze, fiindcă numai într-un mediu stabil oamenii pot da dovadă de virtute etică și politică Omul este, prin natura sa, un animal politic (zoonpolitikon) Aristotel

  17. Politia sau căutarea guvernării temperate • Cei bogați guvernează, în general, în mod despotic, excluzând majoritatea cetățenilor; cei sărmani au un profund sentiment de dezonoare care îi împinge să atace interesele familiilor celor mai prospere. • Singura soluție este de a încredința conducerea cetății celor ce urmează calea de mijloc ; ei prezintă dublul avantaj de a fi suficient de numeroși și de a deține bunuri.

  18. Bibliografie: • Aron, R., (2001) Democraţieşi totalitarism, Ed. ALL, Bucuresti • Bochesnski, J. M., (1992) Ce este autoritatea, Ed. Humanitas, Bucureşti, Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, Bucureşti • Haistings, M. (2000) Abordarea științei politice ed. Institutul European • Ney, O. (2008) Istoria idelor politice Ed. Polirom

More Related