Download
gastronomia francez a ezat pe farfuria comenius n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Gastronomia francez ă aşezată pe farfuria . . . Comenius PowerPoint Presentation
Download Presentation
Gastronomia francez ă aşezată pe farfuria . . . Comenius

Gastronomia francez ă aşezată pe farfuria . . . Comenius

1240 Views Download Presentation
Download Presentation

Gastronomia francez ă aşezată pe farfuria . . . Comenius

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. Gastronomia franceză aşezată pe farfuria . . . Comenius

  2. Gastronomia franceză a fost declarată în 2010 parte a patrimoniului UNESCO, drept cea mai rafinatăşi mai sănătoasă bucătărie. Paul Bocuse, French Chef, Lyon, France

  3. Pentru francezi, gătitul este într-adevăr o parte din cultură, şi reprezintă o mândrie naţională. Bucătăria franceză a fixat standardele internaţionale pentru gastronomia fină, deoarece nu există bucătărie regională occidentală care să nu fi adoptat o serie de modalităţi franţuzeşti de a prepara mâncarea, precum şi tehnologia adecvată. Francezii au o manieră complet diferită de a aborda gastronomia faţă de toate celelalte popoare. Ei mănâncăîn oraş nu numai pentru a savura preparate gustoase, ci şi din spirit de aventurăşi din dorinţa de a afla lucruri noi, îmbunătăţindu-şi astfel educaţia. .

  4. Opinia publică franceză iartă mai degrabă o persoană căreia nu-i pasă cu ce se îmbracă, decat una căreia nu-i pasă ce mănâncă. A fi bine informat în domeniul gastronomic este o chestiune de educaţie generalăşi, prin urmare, a lua masa în oraş este ca şi cum te-ai duce la nişte cursuri foarte plăcute

  5. Normandia • Fiecare provincie a Franţei are o bucătărie distinctă. În nord-vestul Franţeise folosesc untul, crème fraiche (smânâna) şi merele. Merele se beau sub forma de cidru, Calvados şi Pommeau. Iar fructele de mare sunt nelipsite.

  6. Brânzeturile normande Cele patru tipuri de brânză desemnateAOC şi produse în Normandia sunt: • Cremoasa Camembert de Normandie, • Puternic mirositoareaLivarot • Pătrăţoasa şi gălbuia Pont l’Évèque • Cremoasa cu formă de inimă Neufchâtel.  Indiscutabil, Normandia este liderul lactatelor franceze. Anual se produc peste 50 de milioane de bucăţi de brânză Camembert.

  7. Provençe • În sudul Franţei,în Provençe, se găteşte mult cu ulei de măsline, iar clima caldă permanentă duce la o bucătarie bazată pe multe legume. La aproape fiecare masă se mănâncăfasole verde şi roşii. Salatele lor celebre se fac din diverse legume, la care se adaugă tonsau şunca tăiată cubuleţe. Ratatouille

  8. În sud-vest se consumă grăsime de raţă, foie gras (pateu de ficat degâscă) şi ciuperci porcini (cèpes)

  9. Somon afumat Bucătăria franceză se împarte în 3 categorii: • cuisine bourgeoise(burgheză): include reţete clasice adaptate să corespundă gusturilor claselor influente cu o abordare extrem de rafinată si complexă a mâncării • cuisine de terroir (regională): include specialităţi regionale, folosind produse locale de calitate • nouvelle cuisine: dezvoltată ca reacţie împotriva mâncării tradiţionale, este caracterizata printr-un timp de gătit mai scăzut, sosuri mai uşoare şi porţii mai mici. Somon terrine cu busuioc Foie gras cu seminţe de muştar şi cepe verzi în sos de raţă

  10. În nord-est se simte influenţa germanăşi se foloseşte slănina, cârnaţii, berea şi sauerkraut (varza murată).

  11. Pe lângă aceste patru regiuni principale, există multe tipuri de bucătărie locală, cum ar fi Vallée de la Loire (Valea Loirei) faimoasă pentru felurile de mâncare delicate din peşte de apădulce ca şi pentru vinurile albe.

  12. Francezii sunt fini cunoscători culinari, ceea ce le dă dreptul să fie foarte exigenţi. Esteţara cu accidente cardio-vascularecuriscaproapezero, iar asta şi pentru căfranceziiconsumă suntfermconvinşi căexistă o băuturăpotrivităpentrufiecarefel de mâncareşi ocazie, iarcea mai populară băutură este vinul. Ei preferă mesele complete, unserviciu prompt, preparate de calitate si băuturi fine.

  13. Eşti pasionat de vinuri? Ţi-ai dori să vezi UNDE se fac faimoasele vinuri frantuzeşti?

  14. Vinurile franţuzeşti • Franţa are trei zone principale unde se cultivă viţa de vie: Bordeaux, Burgundia şi Champagne. • Mai existăşi alte zone, precum cea de pe valea Rhonului, Alsacieişi Loirei. Dacăvrei sădeguşti vinuripe gratis, atunci poţi urmasemnelepe care scrie “degustation”.

  15. Aceasta este cea mai întinsă zonă producătoare de vin din Franţa. Oraşul este unul dintre cele mai mari centre ale vinului din Franţa, cu peste 115.000 de hectare şi 10.000 de castele-domenii producătoare de vin. Mergând prin zona Bordeaux, în aproape fiecare mare castel ori domeniu producător de vin vei putea degusta vinuri şi vei putea vedea cum sunt produse vinurile medaliate cu aur la competiţiile internaţionale. Bordeaux

  16. Burgundia • Începuturile vinurilor de Burgundia datează de pe vremea călugărilor de acum cel puţin 500 de ani, motiv pentru care acum numele celor mai renumite vinuri din zonă sunt cele ale unor ordine religioase: Chambertin, Santenay, Pommard, Meursault.

  17. Champagne Istoria şampaniei datează de acum 300 de ani. Dom Perignon, un calugăr benedictin care se ocupa de cramele dintr-o mănăstire situată in regiunea istorica Champagne din Franta, a perfecţionat tehnica realizării acestei băuturi. Cele două tipuri de struguri din care se face, de obicei, sampania sunt Chardonnay (struguri albi) si Pinot noir (struguri negri). Şampaniile albe sunt făcute din Chardonnay, iar cele roşe dintr-un amestec de Chardonnay cu Pinot noir sau doar Pinot noir. Una dintre cele mai mari calităti ale acestei băuturi o reprezintăversatilitateaei. O şampanie cu adevărat bună "merge“ în combinaţie cu aproape orice fel de mâncare Cuvintele de bază sunt: uşoară, vivace, delicată.

  18. Franţa este recunoscută pentru cantitatea de vin pe care o produce în fiecare an, statisticile arătând că aceastăţară se situează pe locul întâi în lume la cantitatea de vin produsă.  

  19. Micul dejun în Franţa Micul dejun conţine o băutură caldă, nealcoolică (ciocolată sau cafea cu lapte, cacao), unt, miere, gem, dulceaţă, preparate din ouă, fripturi reci, cornuri, pâine prăjita. Solicităşi diferite sucuri de fructe sau legume, ape minerale. Mic dejun cu fructe, pâine şi sucuri

  20. Midii cu lamâie şi usturoi miel navarin Biban cu tomate coapte • Prânzul • începe cu o gustare asortată, caldă sau rece, continuă cu un preparat din peşte sau antreu. Preparatul de bază poate fi din carne de miel sau berbec, vacă, vânat, porc sau pasăre. Turnedouri, medalioane, blanchet, soteuri, la gratăr, la frigare, la tavă sunt preparatele şi modalităţile de pregătire cele mai solicitate. • Salatele sunt nelipsite şi sunt servite în asociere sau ca serviciu distinct. De asemenea, francezii doresc multe legume si sosuri. Supă de roşii Platou cu fructe de mare Somon afumat cu legume Supă de ceapă cu crutoane de brânză Scoici cu pătrunjel Miel cu legume şi verdeţuri

  21. Cina franţuzească 3. Le plat principal • L'Apéritif: cocktail sau vinuri dulci 2.L'Entrée:calde sau reci 4. Le Fromage (brânză cu nuci, fructe, baghetă, vin) 7. Le Digestif (cognac, brandy, whisky) 5. Le Dessert 6. Le Café

  22. Incredibila diversitate regională a Franţei, precum şi climatul schimbător, peisajul, varietatea raselor de animale domestice sunt reflectate în numeroasele tipuri de brânză, în număr de circa 370. În funcţie de mijloacele de producţie, pot fi diferenţiate următoarele tipuri: brânzeturi proaspete, brânzeturi moi acoperite cu mucegai alb, brânzeturi cu coajă, , brânzeturi cu mucegai albastru natural, brânzeturi din lapte de capră, presate la cald sau la rece. Le Fromage

  23. Brânza constituie un element caracteristic al mesei franceze, poate fi servită la micul dejun, la prânz şi la cină pe tavă de lemn.În general, brânza se serveşte după felul principal şi înainte de desert.

  24. BoulangerieBrutăria şi patiseria Varietatea de sortimente de pâine, croissante şi alte zeci de produse de patiserie e încântătoare. Memorabilă rămane însă . . . Bagheta franţuzească - obunătate cu coaja crocantăşi miez pufos.

  25. Sosurile • Suntconsiderateesenţa bucătărieifranceze. Eleoferăunuianumefel de mâncaregustulsaucaracteristic. In general, sosurilefrantuzesti au un gust mai elegantdecatsosuriledinrestullumii. Aceastăcaracteristică se datoreazăîn principal folosirii a douăingrediente: smântâna şi vinul. Alteingrediente des folositesunt supa de carne sau de peşte, untul, făina, rosiile, morcovii, ceapa, şunca, cimbrulşi frunzele de dafin. Exemple de sosuricuuntar fi Bernaise si Hollandaise • Cea mai simplăclasificare a sosurilorfranţuzeşti ar fi: sosuripentrupeşte si sosuripentrualtfel de carne; sosuricuunt, sosuri albe şi sosurimaronii.

  26. Desertul poate fi un dulce de bucătărie sau cofetărie-patiserie, fructe sau îngheţată Crepe cu fructe şi sos de ciocolată crepes flan chocolate mousse religieuse

  27. Tipuri de deserturi cheesecake Charlote (cu cremă bavareză mousse, fructe) biscuiţi bavarois Prajituri cu fructe şi nuci creme Crepe (clatite) îngheţată entremet Creme de ouă (creme brulee) Fructe confiate Flana (tarta cremoasă) budinci ganache Tarte cu fructe mousse sosuri Petits Fours

  28. Ca sa mananci ai nevoie de timp. O masa relativ usor preparata si ieftina, intr-un restaurant din Franta, va dura cel putin doua ore, iar o cina luxoasa ocupa o seara intreaga.