1 / 17

Stratificare si mobilitate sociala

Stratificare si mobilitate sociala. Semestrul II, 2008 Prof. Traian Rotariu Conf. Irina Culic Asist. Cristina Raţ. Curs 3. Teorii conflictualiste. Marx Weber - conflict, schimbare socia lă -capitalism. KARL MARX (1818-1883). Manuscrisele economice şi filosofice (1844)

oral
Télécharger la présentation

Stratificare si mobilitate sociala

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Stratificare si mobilitate sociala Semestrul II, 2008 Prof. Traian Rotariu Conf. Irina Culic Asist. Cristina Raţ

  2. Curs 3. Teorii conflictualiste • Marx • Weber -conflict, schimbare socială -capitalism

  3. KARL MARX (1818-1883) • Manuscrisele economice şi filosofice (1844) • Ideologia germană (1845-6) • Mizeria filosofiei (1847) • Manifestul Partidului Comunist (1848) • Munca salariată şi capitalul (1849) • 18 Brumar al lui Louis Napoléon (1852) • Grundrisse [Fundamentele criticii economiei politice] (1857) • Capitalul vol. I (1867) • Raymond Aron, Main Currents in Sociological Thought (c1965), Weidenfeld & Nicholson, London. • Anthony Giddens, Capitalism and Modern Social Theory (c1971), Cambridge University Press, Cambridge, England. • Paul Johnson, Intelectualii (1999, c1988), Humanitas, Bucureşti. • www.marxists.org

  4. Workers of all lands unite The Philosophers have only interpreted the world in various ways. The point however is to change it. Cimitirul Highgate, Londra

  5. Societatea în care a trăit şi pe care a observat-o şi criticat-o Marx • “Germania a împărtăşit restauraţiile naţiunilor moderne, fără a le împărtăşi vreodată şi revoluţiile.” • “În politică germanii au gândit ceea ce alte naţiuni au făcut.” (Introduction to A Contribution to the Critique of Hegel’s Philosophy of Right) • Surse intelectuale: economia politică, socialismul francez, dialectica hegeliană.

  6. Manuscrisele economice şi filosofice (1844) Condiţiile producţiei capitaliste extrapolate la toate formeleeconomice: schimbul şi existenţa proprietăţii private; interesul propriu şi căutarea profitului sunt caracteristici naturale ale omului. Relaţiile pur "economice" pot fi tratate în mod abstract, vorbind de "capital", "marfă", "preţuri" ca şi cum acestea ar avea o viaţă independentă a lor. • Introducere la teoria lui Marx despre clase: teoria alienării Marx arată formarea unei economii de schimb este rezultatul unui proces istoric, iar capitalismul este un tip particular istoric de producţie. Economiştii încearcă să reducă totul la "economic" şi scapă ceea nu poate fi tratat în aceşti termeni. Orice şi toate fenomenele "economice" sunt în acelaşi timp şi fenomene sociale, iar existenţa unui anumit tip de "economie" presupune şi un tip particular de societate.

  7. Lucrătorii unei filaturi de bumbac, 1861

  8. Capitalism; Alienare; Exploatare; • Forţa de muncă – un nou tip de marfă “ [Capitalul] poate exista doar atunci când proprietarul mijloacelor de producţie ... întâlneşte pe piaţă muncitorul care îşi vinde forţa de muncă. Iar această condiţie istorică unică cuprinde istoria unei lumi. Capitalul, deci, anunţă de la prima sa apariţie o nouă epocă în procesul de producţie socială.” (Capitalul, Cap. 6)

  9. Conceptul de clasă “Istoria tuturor societăţilor de până acum este istoria luptelor de clasă.” (Manifestul partidului comunist) * Modelul abstract, “pur” al dominaţiei de clasă * Descrieri concrete ale claselor în diferite orânduiri sociale (clase de tranziţie; cvasi-clase) * Analiza claselor în capitalism şi analiza dezvoltării capitalismului (clasă în sine; clasă pentru sine)

  10. MAX WEBER (1864 - 1920) Max Weber, Economy and Society, 1978, Berkeley, University of California Press. * Clasă, statut social, partid Vol.2 (926-40), Vol.1 (302-307) * Relaţii sociale şi economice,închise şi deschiseVol.1 (43-46, 341-343) Marianne Weber, 1950, Max Weber: ein Lebensbild, Heidelberg. Reinhard Bendix, 1966, Max Weber, an Intellectual Portrait, London. Aron (1965), Giddens (1971)

  11. Clasa şi acţiunea economică pe piaţă • "Situaţia de piaţă" a oricărui obiect de schimb este definită ca "toate posibilităţile de a-l schimba în bani, cunoscute participanţilor în relaţiile de schimb şi care îi orientează în competiţia preţurilor." (ES p. 82) • Cei care deţin obiecte de schimb comparabile "au în comun o componentă cauzală specifică a şanselor lor de viaţă." (ES p. 927) • Cei care împart aceeaşi situaţie de piaţă sau aceeaşi "situaţie de clasă" sunt subiecţii unor exigenţe economice similare, care influenţează cauzal atât standardele materiale ale existenţei lor cât şi experienţele de viaţă de care se pot bucura. (ES p. 927)

  12. Clasa şi acţiunea economică pe piaţă • Clasa denotă agregatul indivizilor care împărtăşesc aceeaşi situaţie de clasă. • Astfel, cei care nu deţin proprietate, dar care pot oferi servicii pe piaţă, se împart în funcţie de tipul de servicii pe care le pot oferi, la fel cum cei care deţin proprietăţi pot fi diferenţiaţi în funcţie de ceea ce deţin şi modul în care îşi folosesc proprietatea în scopuri economice.

  13. Clasa şi acţiunea economică pe piaţă • Weber admite, ca şi Marx, că proprietatea şi lipsa proprietăţii sunt categoriile de importanţă fundamentală în diviziunea de clasă într-o piaţă competitivă. • Între cei care deţin proprietăţi, distinge clasele de proprietate (Besitzklassen) sau rentierii şi, între cei care deţin bunuri sau servicii ce pot fi comercializate pe piaţă, clasele de achiziţie (Erwerbklassen) sau antreprenorii/ clasele comerciale. • Dar şi situaţiile de clasă ale celor ce nu deţin proprietăţi sunt diferenţiate, în funcţie de gradul de "monopolizare" sau "valoare pe piaţă" a abilităţilor lor, adică a serviciilor pe care aceştia le pot oferi pe piaţă.

  14. Clase sociale • Clasele sociale sunt definite ca "totalitatea situaţiilor de clasă între care mobilitatea individuală şi generaţională este facilă şi obişnuită." (ES p. 302) Clasele sociale caracteristice capitalismului: (ES p. 305) (a) clasa muncitoare, cu atât mai unitară ca şi clasă cu cât procesul muncii este mai automatizat (b) mica burghezie (c) intelectualii şi specialiştii care nu deţin proprietate (tehnicieni, variate tipuri de angajaţi gulere albe, funcţionari - posibil cu diferenţe sociale importante în funcţie de costul pregătirii lor (d) clasele privilegiate prin proprietate (clase de proprietate şi comerciale) şi acces la educaţie

  15. Grupurile de status Situaţia de status a unui individ se referă la evaluările pe care ceilalţi le fac în ce-l priveşte sau în ce priveşte poziţia lui socială, atribuindu-i o formă de prestigiu social sau stimă (pozitiv sau negativ). Un grup de status este dat de indivizii care împart aceeaşi situaţie de status. Grupurile de status, spre deosebire de clase, sunt întotdeauna conştiente de poziţia lor comună. Grupurile de status îşi manifestă de obicei particularitatea printr-un stilde viaţăparticular, şi prin introducerea unor restricţii asupra manierei în care ceilalţi pot interacţiona cu ei. (ES 305-6) Grupurile de status pot acţiona astfel încât să influenţeze în mod direct felul în care operează piaţa, şi astfel pot afecta cauzal relaţiile de clasă.

  16. Birocraţii politice • Formarea partidelor politice este o altă formă, analitic independentă, de distribuţie a puterii. • "Partidul" se referă la orice asociere voluntară care are ca scop obţinerea controlului (puterii) asupra unei organizaţii pentru a implementa anumite politici în interiorul acelei organizaţii: de la club sportiv la stat naţional.

  17. Noţiunea de “închidere socială” • Relaţii sociale “deschise” (participarea este liberă oricui doreşte şi este într-o poziţie să intre în acea relaţie) şi “închise” (conform regulilor şi semnificaţiei sale, participarea anumitor persoane este exclusă, limitată, sau condiţionată). • Închidere socială: avantajele închiderii sunt însuşite permanent, şi devin inalienabile.

More Related