Download
1 / 9
E N D
Un minunat halo lunar a încântat locuitorii nordului României în seara zilei de marţi 26 ianuarie 2010. Fenomenul a incitat curiozitatea şi imaginaţia celor care au avut ocazia să îl vadă. Cu această ocazie, curioşii au aflat că halo-ul este un cerc cu raza de 22° în jurul Soarelui (ziua) sau Lunii (noaptea) care apare când lumina Soarelui sau a Lunii trece printr-un strat fin de nori cirrostratus care conţine milioane de cristale de gheaţă de forma unor prisme hexagonale, lumina fiind refractată de două feţe ale cristalelor.
Fenomenul optic cunoscut sub numele de sundog sau parhelia poate fi deseori sesizat în preajma discului Solar. “Câinele solar” este de fapt o pată foarte luminoasă care se găseşte pe un halou solar. Parhelia este un fenomen optic atmosferic asociat cu reflexia sau refracţia luminii solare în micile cristale de gheaţă care compun norii cirrus. Deseori, se pot observa două astfel de fenomene concomitent, de o parte şi de alta a Soarelui. Când Soarele este destul de aproape de orizont cele două formaţiuni sundog sunt localizate pe haloul cu raza de 22°. În timp ce Soarele se înalţă, parhelia se mută încet mai departe, dispărând când Soarele ajunge la 61° deasupra orizontului.
Pământul este prima planetă de la Soare care are cantităţi semnificative de nori ce conţin cristale de gheaţă, facilitând astfel formarea fenomenelor sundog. Pe lângă fenomenele sundog, pot apărea şi alte fenomene optice în atmosfera terestră cum ar fi: haloul, arcul tangent, circumscris şi circumzenital, sunpillar, cercul parhelic.Pe alte planete şi luni, apa şi gheaţa sunt mai rare, totuşi diverse structuri cristaline produc diverse halouri. Pe marile gigante gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun), norii de amoniu, metan sau alte substanţe formează halouri care pot avea patru sau chiar mai multe fenomene sundog.De data aceasta, francezul Erwan Henry of Carnac, ne oferă o imagine puţin mai haioasă, în care câinele solar convieţuieşte fericit cu prietenul său prin coincidenţă, un măgar tare simpatic.
Mirajele sunt fenomene legate de atmosferă care proiectează obiecte false sau apă mai probabil decât imagini colorate cum ar fi curcubee. Cel mai obişnuit miraj este apariţia apei în depărtare pe autostradă într-o zi însorită sau în deşert. Mirajele sunt imagini false, sau reflexii ale obiectelor în apropierea orizontului. Mirajele sunt formate atunci când lumina este refractată şi curbată, atunci când trece prin straturi de aer de densităţi diferite. Acest lucru poate avea loc când aerul de lângă sol e mai cald decât cel de deasupra, cu un gradient constant. Mirajele se pot forma şi noaptea, producând iluzii incredibile.
Ultimul, dar nu şi cel din urmă pe această listă este „ flashul verde”. Flashul verde este unul dintre multele iluzii optice ambigue. Flashul verde este vizibil doar când soarele apune sau răsare şi durează doar o perioadă scurtă de timp. Cel mai lung flash verde înregistrat a fost de 35 de minute, dar pot fi şi de câteva secunde. Singurul moment când soarele este vizibil este atunci când mare parte din soare este sub orizont. Flashul verde este format când lumina este refractată şi dispersată de particulele din atmosferă. Dispersia luminii creează un spectru vertical de culori, care dispar una câte una, urmând soarele sub linia orizontului. Intensitatea flashului verde depinde de vizibilitate, şi sunt cel mai bine văzute la latitudini mari pe un orizont plan, cum ar fi oceanul. Cu toate că flashul verde poate fi văzut tot timpul anului, este totuşi foarte rar.
