Download
slide1 n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Propunători: Roxana Balint, clasa a X-a PowerPoint Presentation
Download Presentation
Propunători: Roxana Balint, clasa a X-a

Propunători: Roxana Balint, clasa a X-a

156 Vues Download Presentation
Télécharger la présentation

Propunători: Roxana Balint, clasa a X-a

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. JOCUL LIOARELOR Propunători: Roxana Balint, clasa a X-a Larisa Herlaş, clasa a X-a Marian Bora, clasa a X-a Liceul Teoretic”Aurel Lazăr”, Oradea

  2. CUPRINS • ARGUMENT • ISTORICUL OBICEIULUI • TOPICĂ, ARIE GEOGRAFICĂ, FUNCŢII • LIOARA - VARIANTE • GLOSAR • ANEXE • PROIECT DE CONSERVARE • REZUMAT

  3. ARGUMENT Popor cu o bogată istorie, românii din cele mai vechi timpuri au ştiut să păstreze cu sfinţenie datinile şi obiceiurile strămoşeşti, identitatea naţională fiind cel mai de preţ lucru la care nu pot renunţa, orice s-ar întâmpla.

  4. Tinerii din zilele noastre au datoria morală de a păstra şi duce mai departe tradiţiile specifice naţiei române, integrarea acestora în tradiţiile europene.

  5. Aceststudiu de caz e un început de drum în ceea ce priveşte conservarea, transmiterea şi însuşirea unor frumoase obiceiuri de primăvară care există de sute de ani, îndeosebi în zonele rurale ale României, satul păstrând cel mai bine obiceiurileşi tradiţiile, deoarece acestea fac parte integrantă din existenţa sa.

  6. ISTORICUL OBICEIULUI Obiceiul Lioara se desfăşoară Primăvara, în cadrul ciclului pascal, chiar în a doua zi de Paşte. Pe lângă costumaţia tradiţională festivă, atât fetele, cât şi nevestele mai tinere şi feciorii, utilizează întregul arsenal de podoabe specifice locului. Purtând coroniţe din flori proaspete, în zona Bihorului, fetele devin surate, într-un ceremonial peste care nu s-a aşezat colbul uitării: Lioara sau, cum mai este ea cunoscută prin părţile locului, Însurăţirea suratelor.

  7. În zone precum Cărăsău, Beiuş sau Feleaga, în Duminica Tomii, fetele se prind surate. Obiceiul poartă, la noi, în Bihor, numele de Lioară. Obiceiul în sine este un dialog între membrele cetei de fete, împărţite egal, reprezentând „lumea de aici” şi „lumea de dincolo”.

  8. Ceremonialul începe în cimitir, pe morminte, motiv pentru care este numit şi Jocul pe morminte, după care este continuat pe uliţele satului şi peste câmpuri. Textul, rostit sau cântat, are versurile caracteristice poeziei de ritual şi, ca urmare, de mare vechime.

  9. Lioară, lioară, Fată milioară, Vrei să-mi fii surată, Soră apropiată? Fetele şi feciorii aleg un pom înflorit (prun) dincimitir sau din grădină, pom care simbolizează renaşterea naturii după o lungă perioadă de iarnă. Se reiterează astfel, la modul simbolic, scenariul mereu înnoitor viaţă-moarte-viaţă în care se integrează jertfa supremă şi învierea Mântuitorului, concentrate în expresia “cu moartea pre moarte călcând”, respectiv Lioară, liaoră, flori din primăvară

  10. SIMBOLISTICĂ Obiceiul Lioarei semnifică prietenie adevărată sau legământ de căsătorie. Latura cea mai importantă a obiceiului vine din scopul etico-social, simţul de solidaritate, de "prietenie curată", fenomen cunoscut sub denumirea de însurăţire. Se realizează astfel despărţirea copilăriei de tinereţe.

  11. In Duminica Tomii (sau Paştele cel Mic), fetele din Bihor "se prind surate", obiceiul purtând numele Lioara/ Feleaga. Tinerele fac schimb de ştergare şi de colaci, prinzându-se astfel surate până la moarte.

  12. LIOARĂ VS. DRAGOBETE Obiceiul are asemănări cu Dragobetele când se fac însurăţirile între fete şi înfrăţirile între băieţi. Dacă de Dragobete se făceau logodne simbolice pentru anul următor sau fetele şi băieţii făceau frăţii de sânge, jocul Lioarelor simbolizează înfrăţirea până la moarte a tinerelorîntr-un ciclu derituri vechi, cu substrat magic.

  13. LIOARĂ VS. VERGEL Prezentat în Descriptio Moldaviae de către Dimitrie Cantemir, această datină “Vergelatu” a fost identificată şi în satele bihorene Tilecuş, Bratca, sub numele de “vărjel” . Acest obicei care antrenează tinerii la fel ca şi Lioara, este un dans al dragostei, al iubirii, al însurăţirii, în care prezicerea ce vizează căsătoria tinerilor este integrată unei forme ritual-ceremoniale ce implică şi un cântec propriu- “hora verjelului”.

  14. LIOARĂ VS. VERGEL Spre deosebire de Lioara care este un obicei al primăverii, Vergelul este o petrecere care se face la țară în seara de Crăciun sau în ajunul Anului nou, în cursul căreia se încearcă, prin mijloace magice, să se afle viitorul celor prezenți cu ajutorul unor bețișoare.

  15. TOACA În forma arhaică, totul se petrece în cimitirul satului pe fondul sunetelor scoase de toacă, pentru a se anunţa începerea slujbei şi izgonirea spiritelor rele. Toaca, parcă făcând legătura între lumea reală şi cea ireală, ancestrală, reprezintă, prin sunetele sale, o uniune de spirit şi suflet: 1. de spirit, pentru că Lioara la origini este o datină care invocă relaţia strânsă stabilită între surate/surori; 2. de suflet, deoarece ea este şi o prăznuire a binelui, frumosului, bunei-înţelegeri, a împlinirii şi tinereţii

  16. CERCUL Cercul realizat în timpul dansului de surate, semnifică atât legătura ancestrală pe care această datină o realizează între suratele prinse în joc şi cele trecute în lumea invizibilă şi mai puţin înţeleasă de noi, cât şi legătura strânsă existentă între geneză (Facerea lumii) şisfârşit (trecerea în lumea veşnică).

  17. Aşa se explică şi faptul că, începutul şi sfârşitul Jocului Lioarelor, sunt identice. Reiese de aici şi ciclicitatea lumii. Părăsind partea străveche a înţelesului acestui joc, Lioara reprezintă şi un dans al iubirii, al uniunii tinerelor fete cu feciorii, un dans în care tinerii îşi găsesc perechea alături de care să-şi ducă viaţa mai departe.

  18. OUĂLE ROŞII Simbolizează sângele vărsat de Iisus pentru mântuirea omenirii. Legenda spune că, după răstignirea lui Iisus, Pilat a fost invitat la o petrecere. Un soldat a intrat în încăpere şi a strigat că Iisus a înviat. Pilat, neîncrezător, a spus că va crede acest lucru doar atunci când oul pe care îl ţinea în mână se va înroşi. Şi oul s-a înroşit pe loc, iar Pilat a scăpat oul pe jos care a crăpat. Tot de atunci a rămas şi obiceiul ca de Paşte să se ciocnească ouăle. Colacii se împart pentru cei morţi, iar lumânările pentru sănătateacelor care fac aceste daruri.

  19. Lumina (Lumânările aprinse) Este un simbol al bucuriei împărtăşirii din lumina divină: Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină (Psalm35:2). Lumina este un atribut al Divinităţii şi, totodată, o condiţie a vieţii. Mântuitorul este vestit de prooroci despre o lumină ce va risipi întunericul răului şi al necredinţei: Poporul care locuia întru întuneric va vedea lumină mare şi voi cei ce locuiaţi în latura umbrei morţii lumină va străluci peste voi(Isaia 9:1); Luminează-te, luminează-te, Ierusalime, că vine lumina ta, şi slava Domnului peste tine a răsărit (Isaia 60:1). Mântuitorul însuşi se numeşte pe Sine lumină: Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric (Ioan 12:46).

  20. PODUL Podul realizat de fete prin prinderea ştergarelor (Feleaga), simbolizează legătura strânsă existentă între „surori”, puntea de legătură între “viaţa de aici” şi cea “de dincolo”, uniunea ireversibilă realizată între surate. Trecerea perechilor de surate pe sub acest pod întăreşte ideea legăturilor solide realizate pe parcursul vieţii între „surori”.

  21. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE... Astăzi obiceiurile se păstrează doar în câteva sate. Tradiţiile acestea se mai respectă pe alocuri. Odată cu migraţia spre oraşe, satul tradiţional a început să se destrame, constată domnul Crăciun Parasca. Mai rămân, cât vor rămâne şi acestea, amintirile celor bătrâni, despre vremea în care nu era bucurie mai mare ca primirea colindătorilor...

  22. BIBLIOGRAFIE • Breazu George, Pagini din istoria muzicii româneşti, vol. V, Editura muzicală, Bucureşti, 1981 • Chiriac Aurel, Godea Ioan, Monografia judeţului Bihor. Satul bihorean,vol. II, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2010 • Parasca Crăciun, Memorii, istorie orală, februarie 2012 • http://www.crestinortodox.ro/paste/obiceiuri-traditii-paste/lasatul-secului-paste-71069.html

  23. PROIECT DE CONSERVARE A fost structurat pe trei direcţii: • Site-ul de Istorie locală în colaborare cu Biblioteca Judeţeană”Gheorghe Şincai” • Simpozionul Naţional Oradea - centru cultural şi spiritual european. Cultură şi civilizaţie • Crearea grupului vocal - instrumental al liceului Flori de primăvară

  24. GRUP VOCALclasa a XI-a B Baţ Denisa Iovan Anamaria Băican Bianca Popa Bianca Birău Alexandra Ruge Mihaela Curtu Georgiana Urs Andreea Filip Olivia Ştiube Adriana Gherghel Bianca Vilciuc Teodora

  25. Coordonatori Prof. Luminiţa Zamfira Vînturache Prof. Dr. Livia Ghiurcuţa