Download
1 / 18
540 likes | 2.71k Vues
Electrocutare. Electrocutarea se produce din neglijenta, prin nerespectarea masurilor de protectie, prin nerespectarea semnelor care indica locurile periculoase. . Au importanta urmatorii factori: . a) voltajul: sub 220 V, produce fibrilatie ventriculara; intre 220 si 1 000 V, pe lnga fibrilatie v
E N D
1. Prim ajutor n caz de accidentare Electrocutare, raniri, hemoragii, fracturi, luxatii
2. Electrocutare Electrocutarea se produce din neglijenta, prin nerespectarea masurilor de protectie, prin nerespectarea semnelor care indica locurile periculoase.
3. Au importanta urmatorii factori: a) voltajul: sub 220 V, produce fibrilatie ventriculara; intre 220 si 1 000 V, pe lnga fibrilatie ventriculara, se produce inhibarea centrului respirator; peste 1 000 V se produce paralizia centrilor respiratori; amperajul nalt pare mai putin periculos dect cel scazut; b) felul curentului: curentul alternativ este mai periculos de cat cel continuu; c) rezistenta corpului: de mare importanta este rezistenta pielii, care cnd este uscata, reprezinta 5 000 ohmi, iar cnd este umeda, scade la 1 000 ohmi; d) umiditatea pielii creeaza conditii favorizante pentru electrocutare; hainele umede, ghetele umede sau cu tinte pe talpa, planseul bun conducator de electricitate sunt de asemenea cauze favorizante.
4. Prognosticul este influentat si de rezistenta generala a organismului, scleroza cardiovasculara, alcoolismul, vrsta naintata si hipertiroidiile, reprezentnd cauze agravante. De asemenea, prognosticul este influentat si de drumul pe care l urmeaza curentul prin corpul electrocutatului: daca trece prin membrele superioare si prin torace, prognosticul este mai grav.
5. Prin electrocutare se produc tulburari generale si locale. Tulburarile generale constau in oprirea inimii si a respiratiei, care pot produce moartea imediat, fie prin fibrilatie ventriculara, fie prin paralizia centrilor respiratori, fie prin amndoua. Leziunile locale sunt produse de scnteie si seamana cu arsurile obisnuite, dar sunt mai adnci.
6. In primul rnd, accidentatul trebuie scos din circuitul electric fie ntrerupnd curentul, fie scurtcircuitndu-l spre pamnt cu ajutorul unei bare de fier; accidentatul va fi apucat cu un obiect ru conducator de electricitate (mnusi, o bucata de stofa) si tras de picioare; la nevoie va fi mpins cu o scndura uscata. Nu se va pune mana pe el, deoarece exista pericolul electrocutarii pentru cel care vrea sa-l salveze. Daca nu respira, se ncepe imediat respiratia artificiala, care trebuie continuata la nevoie multe ore, chiar in timpul transportului spre spital.
7. Daca inima este oprita, trebuie facut masaj cardiac, care pentru a fi eficace trebuie nceput in primele minute. Dupa reanimarea bolnavului se face tratamentul arsurilor. Chiar curentul de 110 V poate produce moarte prin electrocutare, daca omul este in baie si pune mana pe o lampa de masa cu fire neizolate, sau utilizeaza o masina de calcat de asemenea cu fire neizolate si sta descult pe dusumeaua umeda.
8. Leziuni Prin urgenta medicala se ntelege suferinta violenta, aparuta pe neasteptata, care obliga la masuri grabnice. Primul ajutor este actiunea pe care o ntreprinde o persoana, ajutorul elementar, sprijinul pe care l acorda victimei, imediat dupa accident.
9. Masuri de acordare a primului ajutor: - persoana care acorda primul ajutor sa se informeze asupra cauzei care a determinat accidentul; - victima se scoate de sub influenta cauzei; - se ntreprinde un examen foarte rapid al starii generale a victimei; - daca nu respira sau nu i se percep bataile inimii, i se va face respiratie artificiala - de preferat gura la gura - si masaj toracic pentru reluarea respiratiei si a circulatiei; - se vor lua imediat masuri de oprire a hemoragiei, daca este cazul; - manevrele sa nu nrautateasca starea victimei; - sa apelam imediat la ajutorul unui medic; - sa asiguram transportul accidentatului la spital n cele mai bune conditii, apelnd daca este nevoie la o ambulanta, imobilizare provizorie n caz de fractura; - sa pastram cauzele care au provocat accidentul, pentru a permite organelor de ancheta sa exercite cercetarile legale; - sa nsotim la spital accidentatul, pentru a da lamuririle necesare asupra cauzelor accidentului, modului de comportare a victimei precum si a primului ajutor acordat.
10. Primul ajutor n cazul leziunilor tesuturilor moi: - daca leziunea este nsotita de hemoragie, prima grija este sa oprim hemoragia; - a doua grija este curatirea si pansarea plagii, materialele necesare fiind solutiile antiseptice: apa oxigenata, solutia de rivanol, tinctura de iod sau alcoolul, praful de sulfamida, comprese sterile, vata, fesi, leucoplast etc; - luarea masurilor de asepsie; - antiseptizarea ranii si a zonei din jur; - se executa pansamentul: peste rana curatita si pregatita presaram un bacteriostatic peste care aplicam compresele, apoi vata si se fixeaza pansamentul; - n contuzii, echimoze etc. se aplica manevra RGCR (repaus, gheata, compresie, ridicarea segmentului afectat).
11. Primul ajutor n cazul leziunilor osoase Periostita traumatica. n privinta tratamentului nu sunt multe de facut. Regiunea afectata se pune n repaus functional. Pe portiunea dureroasa se aplica comprese umede (prisnite), pensulati cu tinctura de iod si masaj relaxator al muschilor, evitnd la nceput portiunea dureroasa. Apoi aplicatiile termo terapice ca: baile de apa si aer cald, baile de lumina, infrarosii si unde scurte, combinate cu masajul, pot duce la rezultate reale.
12. Fracturile n cazul fracturilor de craniu, accidentatul va fi culcat pe spate cu capul usor ridicat, pe care se aplica o punga de gheata pentru combaterea congestiei si inflamatiei. n fracturile fetei, primul ajutor consta n oprirea hemoragiei, ngrijirea riguroasa a plagii n fracturile deschise, reducerea fragmentelor deplasate si fixarea lor printr-un plasture adeziv, asepsia riguroasa a nasului, gurii si gtului. n fracturile coloanei vertebrale, accidentatul este imediat culcat pe spate pe un plan dur si rezistent [usa, scndura, targa) perfect plane, captusite cu paturi, haine, echipament etc. Imobilitatea absoluta este obligatorie, evitndu-se miscarile trunchiului. n fracturile toracelui, cel afectat este culcat pe spate sau pe partea cu fractura pastrndu-se un repaus ct mai complet. Se face un bandaj toracic compresiv cu bandaj elastic sau cu o fasa lata care diminueaza mobilitatea toracica si durerea. Fracturile bazinului produc mari neajunsuri. Accidentatul se culca pe spate si ramne nemiscat. Se aplica comprese reci, punga cu gheata pe regiunea prevezicala.
13. La nivelului membrului superior, n fracturile antebratului si minii membrul se sprijina n esarfa, cu cotul ndoit. Degetele si mna se fixeaza pe o atela de carton sau scndurica, antebratul se fixeaza pe o scndura sau atela din srma. Atelele pentru antebrat trebuie sa ajunga pna la mijlocul bratului; bratul si antebratul se fixeaza de corp prin esarfa. n fracturile membrului inferior, primul ajutor urmareste o buna contentie a fragmentelor, pna la spital. n fracturile coapsei, membrul inferior se imobilizeaza n atele ce merg pe partea inferioara, pna n regiunea superioara a coapsei. n fracturile gambei sau gleznei fara deplasarea segmentelor, este suficient un pansament compresiv si repaus.
14. Primul ajutor n cazul hemoragiilor - n epistaxis (hemoragia din nas), bolnavul se aseaza pe un scaun, fotoliu, cu capul ridicat usor pe spate si se face o compresie cu degetul pe aripa nazala respectiva; concomitent, se introduce un tampon de vata mbibat ntr-o solutie de apa oxigenata, antipirina, solutie slaba de otet etc; se pot aplica comprese reci pe ceafa, frunte, fata, nas; - oprirea hemoragiilor se cheama hemostaza si se poate face prin diferite mijloace: mecanice, fizice, chimice si biologice;
- la plagile cu hemoragii mici (venoase sau capilare) este suficient un pansament compresiv; sngerarea din plagile extremitatilor se poate opri prin simpla ridicare a bratului sau piciorului ranit, prin flexarea sa maxima din articulatie, cnd vasele se comprima si hemoragia se opreste;
15. - hemoragia arteriala se opreste prin comprimarea vasului de planul osos subiacent; n cazul plagilor vaste cu lezarea vaselor mari ale extremitatilor, metoda cea mai eficace de hemostaza este aplicarea garourilor speciale (din cauciuc sau pnza) sau improvizate din sireturi, batiste, sfori, curele etc; nainte de aplicarea garoului se va ridica extremitatea afectata pentru a se evita staza venoasa iar sub garou se va aseza obligatoriu - un strat moale (vata, prosop, fular, batiste, etc.) pentru a proteja de compresiune tegumentele, strnse de garou; garoul trebuie sa comprime artera cu intensitatea necesara opririi hemoragiei nu mai mult si poate fi tinut 1 2 ore (n nici-un caz peste 2 ore), de aceea n momentul punerii garoului se va nota exact ora; daca situatia impune, dupa trecerea a 1- 2 ore, garoul se slabeste pentru scurt timp, pentru a asigura circulatia sngelui n extremitate, dupa care se pune din nou, dar dupa 45 de minute se slabeste pentru a doua oara, slabirile ulterioare efectundu-se din 30 n 30 de minute.
16. Primul ajutor n leziuni ale articulatiilor n cazul entorselor se aplica manevra RGCR: - (R) Repaus: miscarea ntretine sngerarea, motiv pentru care persoana accidentata trebuie sa stea nemiscata; - (G) Gheata: se aplica o punga cu gheata n jurul ariei lezate. Temperatura scazuta determina constrictia vaselor sangvine si astfel se reduce sngerarea n interiorul articulatiei, iar durerea scade; - (C) Compresia: se bandajeaza ferm (dar nu prea strns] locul lezat folosind un bandaj elastic. Acesta reduce sngerarea n articulatie; - (R) Ridicarea: piciorul, articulatia lezata, se aseaza ntr-o pozitie ridicata, astfel nct sngele curge invers gravitational si circulatia scade.
17. n luxatii, primul ajutor consta n reducerea si imobilizarea regiunii lezate, Reducerea luxatiei se face de catre profesor sau de catre o persoana instruita n acest sens. Pentru luxatii minore se aplica manevre RGCR, daca exista dubii, leziunea trebuie tratata ca o luxatie.
18. Masurile de prim ajutor n leziunile meniscale n accidentele cu blocaj articular n flexie, se va ncerca reducerea blocajului prin manevre blnde, de relaxare musculara si articulara. Uneori sunt folosite miscari active, usoare, executate ncet, n diferite sensuri chiar de pacient nsusi; alteori tractiuni ale gambei si usoare miscari pasive de flexie - extensie cu rotatie; accidentatul seznd cu coapsa orizontal pe o masa, se ncearca tractiunea gambei n jos. Dupa reducere, se recomanda repaus si imobilizarea articulatiei genunchiului (daca s-a reusit, nu se forteaza) comprese reci locale, RGCR. n hernia discului intervertebral, primele masuri constau n indicarea repausului complet n pozitia culcat pe spate cu genunchii flectati, medicamente calmante si aplicatii calde locale.
