Creativitate a ca dimensiune cognitivă pozitivă

1. Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie www.clinicalpsychology.ro Creativitateaca dimensiune cognitivă pozitivă Dr. Cristina Mogoașe cristina.mogoase@ubbcluj.ro

2. Aveți 2 minute. Gândiți-vă la cât mai multe și mai originale titluri care să descrie imaginea alăturată.

3. De ce creativitate? • Creativitatea asigură progresul nostru ca specie – rezultatele creativității ne îmbogățesc cultural și ne cresc calitatea vieții - Caracteristică umană înalt dezirabilă • Creativitatea în sine îți poate oferi o satisfacție deosebită în viață / îți poate crește nivelul de împlinire/fericire

4. Creativitate? • Generare de produse/idei /soluții care-s în același timp: • inedite/noi/originale/surprinzătoare/neașteptate și • utile/valoroase/adaptative pentru societate • Creativitatea = originalitate adaptativă • Poate fi descrisă din trei perspective: • Procesul mintal care conduce la generarea de idei/produse • Persoana care crează (într-un anumit domeniu) • Produsul/ideea creativ(ă) (evaluat ca atare de către reprezentanții domeniului) • Fiecare dintre cele trei modalități de descriere a creativității sugerează modalități diferite de a măsura creativitatea…

5. Creativitatea ca proces mental • Dată de diferențele individuale în activitatea cognitivă care susține creativitatea • Tradițional: 5 stadii • Pregătire • Incubare • Momentul „Aha”/Iluminare • Evaluare a soluției • Elaborare a soluției • În realitate, cele 5 stadii nu sunt exclusive, ci de regulă se suprapun și se repetă de câteva ori până procesul creativ este încheiat

6. Creativitatea ca proces mental • Guilford (1967): gândire divergentă versus gândire convergentă • Creativitatea: asimilată gândirii divergente – capacitatea de a oferi mai multe răspunsuri noi ca soluții, gândire „out of the box” • Componentele creativității (Guilford, 1966; Torrance, 1967): • Fluență: cantitatea per unitate de timp • Flexibilitate cognitivă: capacitatea de a da răspunsuri din categorii diferite • Originalitate: frecvența statistică a răspunsurilor

7. Exercițiu • Un om de afaceri se întoarce dintr-o călătorie și-i cumpără soției sale patru piese din aur curat, fiecare constând din câte trei piese • Ea dorește să le unească într-un singur lanț și merge cu ele la un bijutier, cerându-i să-i spună cât o costă • Bijutierul le așează ca în imaginea de mai jos și-i spune: „Iau 2.5 dolari să rup o za și 2.5 dolari s-o lipesc înapoi. De vreme ce trebuie să fac asta de 4 ori, te costă 20 de dolari.” • Femeia îi spune: „E prea mult. Ai putea să faci treaba asta pentru 15 dolari.” • La ce soluție s-a gândit femeia?

8. Persoana creativă • Profil al personalității diferit de individul modic ( vezi și Simonton, 1999)- tendință mai ridicată spre : • Non-conformitate • Independență & auto-eficiență • Nerespectarea convențiilor/ asumarea de riscuri • Deschidere mare către experiențe noi: exprimentarea împrejurărilor de viață în feluri unice/originale • Gamă largă de interese • Flexibilitate cognitivă & comportamentală – capacitate de autoreglare • Competență • Creativitatea: înnăscută sau dobândită? • Istoric personal și creativitate? • Creativitate și boală psihică?

9. Produsul creativ • Trebuie să fie în același timp original și adaptativ • E dovada ultimă/supremă/obiectivă a creativității • Este judecat ca atare de către reprezentanții domeniului.. („gate keepers”)

10. „Creativitatea mică” versus„Creativitatea mare” • Creativitatea mică: îmbogățește viața de zi cu zi cu soluții ingenioase la probleme cotidiene; promovează adaptarea la schimbare – persoană creativă • Creativitatea mare (eminență): contribuții semnificative și de durată la cultură și civilizație (idei/produse care rămân în istorie, cu impact societal major) – geniu creativ • E vorba de o diferență calitativă sau cantitativă? • Testele de gândire divergentă nu diferențiază între cele două tipuri de creativitate • Creativitatea de vârf presupune cunoștințe avansate de specialitate

11. Stare emoțională și creativitate • În general, afectivitatea pozitivă facilitează creativitatea • Teoria broaden & build(Fredrickson, 1998,2001) • Teoria mood-as-input (Martin, 1993) • Afectul pozitiv facilitează motivația intrinsecă (Isen & Reeve, 2005), flexibilitatea gândirii și rezolvarea de probleme (Isen, 2000) • Afectul pozitiv este un antecedent al creativității (George & Zhou, 2007) • Dispoziția emoțională pozitivă poate facilita cantitatea, dar nu neapărat și calitatea ideilor (Vosburg, 1998) • Baas, De Dreu, & Nijstad (2008): • Stările emoționale cu nivel scăzut de activare nu sunt relaționate cu creativitatea • Stările emoționale cu nivel ridicat de activare & motivație de apropiere sunt relaționate pozitiv cu creativitatea • Stările emoționale cu nivel ridicat de activare & motivație de respingere sunt relaționate negativ cu creativitatea

12. Creativitate și fericire • „No matterwhere it takes place, creativityissopleasurable.” • Oamenii creativi sunt cei care se bucură de ceea ce fac/le place ceea ce fac - nu muncesc pentru bani sau faimă în primul rând • Nu contează atât de mult ce faci, ci cum faci – noțiunea de „creative flow” • Cele mai plăcute experiențe implică un proces de descoperire & inovare – deci, creșterea/îmbunătățirea creativității crește nivelul de fericire • http://blog.ted.com/2008/10/23/creativity_fulf/

13. „The flow of creativity” • Implicat pe deplin în ceea ce fac – concentrare intensă • Fuziune între acțiune și conștiență • Senzația de extaz – a fi în afara experiențelor cotidiene • Claritate interioară ridicată – a știi ceea ce trebuie să faci în continuare și cât de bine faci ceea ce faci (scopuri proximale și feedback imediat) • Sentimentul că poți face ceea ce vrei să faci – ai abilitățile necesare provocării sarcinii • Liniște interioară, serenitate – lipsa îngrijorărilor referitoare la sine sau la un eventual eșec; nivel scăzut al conștienței de sine • Pierderea noțiunii timpului / Distorsiunea perceperii timpului • Experiențierea activității ca recompensă intrinsecă – faci ceea ce faci de dragul de a o face

14. Cum putem facilita intrarea în starea de flowcreativ? • Fiind atenți la repertoriul nostru de interese (ce-ți stârnește curiozitatea?) și dezvoltându-l/îmbogățindu-l: „fall in lovewithsmth” • Clarificându-ne scopurile; identificând scopurile care ne motivează • Aliniindu-ne activitățile scopurilor • Structurând activitatea • Prevenind distractorii / controlându-ne mediul • Exersând! – „Practice, practice, practice! Thereis no shortcut toinspiration!” • Împingându-ne limitele mai departe, în zona proximei dezvoltări (abilitățile trebuie să fie pe măsura provocării) • Căutând feedback (& încorporând feedback-ul)

15. Csikszentmihalyi (1997): cum să-ți exersezi/crești creativitatea și nivelul de fericire • Încearcă să surprinzi cu ceva cel puțin o persoană în fiecare zi • Lasă-te surprins de ceva în fiecare zi • Ține evidența lucrurilor care te-au suprins și cu care tu ai surprins pe alții • Când ceva îți stârnește interesul, încearcă să afli mai multe /mergi în direcția aceea • Recunoaște că indiferent ce faci, dacă faci lucrul acela bine, îți place să-l faci (indiferent ce faci, fă-l cât de bine poți!) • Ca să conservi plăcerea lucrului bine făcut, crește-i treptat complexitatea • Ia-ți timp pentru reflecție și relaxare • Uită-te la lucruri din cât mai multe unghiuri posibil • Generează cât mai multe idei/posibile soluții • ……..