METODE DIDACTICE ACTIV-PARTICIPATIVE

1. METODE DIDACTICE ACTIV-PARTICIPATIVE CERCUL PEDAGOGIC DE RELIGIE ORTODOXĂ – JUDEȚUL SĂLAJ 2012

2. MOTIVAȚIE : Trăim cu toții într-o societate postmodernă în care oamenii sunt asaltați din toate părțile de atata informație încât nu mai stiu ce să creadă. Se pare că în ultima vreme tot ce este „sfânt pe acest pământ” a devenit atacabil, pus sub semnul întrebării. În mecanismele ei teribil de dinamice lumea seculară pune mai mereu într-un „clar-obscur” realitățile vieții spirituale, dându-i un sens edulcorat, dulceag. Prin „metodele” folosite de actual mers al vieții, ne gasim și noi integrați în sfera noii orientări pe cat se poate de materială, avand în mană o telecomandă sau căutând sensuri fară folos în discuții interminabile pe forumurile de socializare.

3. Și suntem mulțumiți!? de mașina noastră, de plasma din casă, de cumpărăturile de la hipermarket. Dar cum rămâne cu Dumnezeu?! O amintire? O realitate? Subiectul orei de religie? Suntem profesori de religie si se pare ca suntem printre lucrătorii care trebuie să urmăm indemnul paulin „răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt”.(Efeseni 5,16). Noi trebuie să căutăm cele mai bune metode, cele mai bune căi, prin care și pe care să pășim alături de cei cu care mergem împreună pe drumul reîntâlnirii cu Hristos. Tot dezideratul nostru va începe din activitatea nostră la clasă, din strategia și strădania noastră, de a-i face pe elevi să participe activ la propriul proces de educație și de ce nu la propria mântuire.

5. Motto: „Există trei metode de a învăța înțelepciunea: prima este prin reflecție, metoda care este cea mai nobilă dintre toate; a doua este prin imitație, metoda cea mai facilă; și a treia prin experiență, metoda cea mai amară dintre toate.” (Confucius 551-479 î.H.)

6. Etimologic, termenul „metodă” provine din limba greacă de la meta= spre și odos= cale și desemnează o cale eficientă de urmat pentru atingerea anumitor scopuri. Metodele didactice însumează o activitate comună a profesorului și a elevului care ușurează procesul de educație, depășind spațiul școlar, și pregătind pe tânărul creștin pentru experiențele ce le rezervă viața. Voi trata în continuare trei metode de învățare pin cooperare, din motivul importanței lor și a utilizării destul de diminuate a acestora.

7. MOZAICUL • SPARGEREA GHEȚII • PERSUASIUNEA SAU METODA • CELOR TREI CALITĂȚI SUFLETEȘTI

8. Metoda MOZAICULui: - o metodă bazată pe învățarea în echipă, unde fiecare elev primește o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert - rolul profesorului este mult diminuat: stabilește tema de studiu care o împarte în 4 sub-teme care apare pe fișe; organizează colectivul în echipe de câte 4 elevi. - textul ce urmează a fi studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de dimensiuni şi grade de dificultate similare. Urmează reaşezarea elevilor în sală: toţi elevii cu numărul 1 vor forma un grup de experţi, acelaşi lucru se întâmplă pentru elevii cu celelalte numere obţinându-se astfel patru grupuri de experţi

9. - Elevii din grupurile de experţi au sarcina de a învăţa cât mai bine partea din materialul de studiu care le-a fost atribuită pentru a o preda colegilor lor din grupurile iniţiale. - pentru aceasta elevii vor discuta problemele şi informaţiile cele mai importante şi se vor gândi la o modalitate de a le prezenta, de a preda, partea pregătită de ei colegilor din grupul iniţial. Profesorul poate interveni ca moderator şi facilitator oferind consultanţă elevilor când aceştia ajung în momente de impas. - după îndeplinirea sarcinilor de lucru din fiecare grup de experţi elevii specializaţi fiecare într-o anumită parte a lecţiei revin în grupurile iniţiale şi predau colegilor lor partea pregătită cu ceilalţi experţi. în fiecare grup iniţial vom avea 4 elevi specializaţi fiecare într-o parte diferită a lecţiei şi fiecare dintre aceştia va preda partea lui. - astfel fiecărui elev îi revine responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi

11. Metoda de spargere a gheții (ice-breaking) Această denumire este atribuită unui evantai de tehnici care au ca scop principal diminuarea barierelor inhibitorii privind contribuția elevilor la o activitate de grup, având drept țintă realizarea unui climat relaxant și reconfortant, atât de potrivit și orelor de religie.

12. CINE SUNT EU? • este un exercițiu din paleta de metode de spargere a gheții bazat pe autocunoaștere • fiecare participant primește două cartonașe: Autoportret și Ce îmi place. Pe fața goală a cartonașului Autoportret, fiecare oferă amănunte despre propria persoană: vârstă, înălțime, culoarea ochilor, numărul de la pantof, etc. Pe fața goală a cartonașului Ce îmi place, va face o listă privitoare la cântece, materii, sport, filme, culori, animale, etc. Participanții se așează în cerc și fiecare citește cartonașele cu glas tare. Cartonașele se adună, se amestecă, se așează cu scrisul în jos și extrage fiecare pe rând citind din nou, trebuind să ghicească a cui este cartonașul. Cine ghicește mai multe va câstiga

13. ZARURILE ÎNSUFLEȚITE: • Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte şase şi fiecare grupă stă în jurul unei mese pe care suntun zar şi cartonaşe pe care sunt scrise şase emoţii diferite, fiecare număr însemnând o emoţie/unsentiment diferit(ă). 1= ură, 2= tristeţe, 3= teamă, 4= bucurie, 5= dragoste, 6= surpriză. Fiecarearuncă zarul şi în funcţie de numărul pe care a căzut zarul el/ea împărtăşeşte celorlalţi când a simţitultima oară acel sentiment.

15. PERSUASIUNEA SAU METODA CELOR TREI CALITĂȚI SUFLETEȘTI

16. Este o forma de brainstorming, metodă care are la bază persuasiunea, sau modul în care te adresezi gândirii și emoțiilor unuei persoane în vederea luării unei decizii proprii; are un puternic accent formativ-educativ și volatil; • Este o metodă propusă de Părintele Ion Buga în cartea Preot sau Apostol, într-o stare inițială, dar pe care eu am dezvoltat-o, folosindu-o cu succes și la clasă; • Metoda propune împărțirea elevilor în grupe mici de câte trei; fiecare elev din fiecare grupă va primii aleator fișe cu unul din cele trei însușiri ale sufletului GÂNDIRE, SENTIMENT, VOINȚĂ LIBERĂ; • În funcție de tema tratată, pe fișă va fi scrisă câte o întrebare, care să-l implice direct pe elev în conținutul și valorile lecției. Ex.: Ce gândești tu despre acest eveniment ? / Ce sentiment ai fi avut tu pentru acea persoană?/ Ce ai fi făcut tu dacă erai acolo? • Fiecare elev notează pe fișă părerea lui, după care își vor adresa întrebări reciproc colegilor în schimb de informații despre părerile proprii • La final liderul fiecărei grupe va prezenta părerile colegilor.

18. Vă mulțumesc pentru timpul acordat! Realizator: prof. Augustin Șomcutean Liceul Tehnologic Nr. 1 Gâlgău pe Someș