Download
1 / 39
400 likes | 536 Vues
ŞI ANIMALELE AU MEMORIE !. Unele animale au capacitatea de a-şi aminti incidente,locuri sau consecinţe ! Acest fapt le conferă un mare avantaj !. Atâta timp cât o vietate poate să înveţe din amintiri şi să-şi adapteze comportamentul în funcţie de consecinţele unei experienţe anterioare,
E N D
Unele animale au capacitatea de a-şi aminti incidente,locuri sau consecinţe ! Acest fapt le conferă un mare avantaj ! Atâta timp cât o vietate poate să înveţe din amintiri şi să-şi adapteze comportamentul în funcţie de consecinţele unei experienţe anterioare, BENEFICIILE SUNT URIAŞE !
CEI MAI BUNI GHIZI ! ELEFANŢII
Cele mai bătrâne femele elefant au un rol important în supravieţuirea familiei lor,datorită memoriei lor remarcabile ! Experienţa acumulată de-a lungul vieţii o ajută să-şi îndrume familia spre sursele de apă sezoniere şi s-o îndepărteze de cele periculoase.
Dacă este secetă,matroana îşi poate aduce aminte de o albie de râu îndepărtată,unde apa poate fi extrasă cu trompele de sub mâlul uscat.
Elefanţii adulţi au nevoie în medie de 70-90 de litri de apă zilnic,aşa încât capacitatea de memorare a locaţiei surselor de apă este vitală !
Femela matroană îşi aminteşte de un loc,unde,după o ploaie torenţială izolată,va creşte iarbă bogată şi va duce familia într-acolo până la o distanţă de 30 km,urmând repere cunoscute.
Atât elefanţii africani,cât şi cei asiatici folosesc aceleaşi trasee înspre şi dinspre sursele de apă şi hrană ,bătând aceleaşi itinerarii de generaţii ! Sunt ,,drumurile elefanţilor’’ !
OBSERVĂ ŞI ÎNVAŢĂ ! MAIMUŢE CREATIVE MACACII JAPONEZI
Macacii japonezi învaţă unul de la altul şi inventează comportamente folositoare. Iată un experiment care evidenţiază creativitatea acestor maimuţe de pe insula Koshima. Se iau nişte cartofi şi se acoperă cu nisip .Care credeţi că va fi atitudinea macacilor ?
La început maimuţele i-au mâncat,cu toate că erau plini de nisip.Deodată, o femelă tânară a dus cartoful la marginea apei, la băgat în apă cu o mână şi,cu cealaltă,l-a curăţat de nisip şi noroi. Desigur,acum cartoful avea un gust mult mai bun ! Ce au făcut ceilalţi membrii ai grupului ?
După câteva luni toţi membrii grupului au învăţat să spele cartofii. Singurii care nu au adoptat noul comportament au fost macacii bătrâni,prea conservatori pentru a accepta inovaţia.
FAC PE ... PROASTELE ! MAIMUŢELE RHESUS
Ca să menţină pacea în cadrul grupului,maimuţele Rhesus de rang inferior din Asia, trebuie să facă pe...proastele !Aparent ele învaţă mai greu anumite sarcini din grup. Un studiu realizat a evidenţiat faptul că maimuţele de rang inferior sunt numai rezervate,pentru a acorda prioritate celor dominante.
Dacă toţi membrii grupei primesc aceeaşi sarcină,maimuţele dominante par să rezolve mai repede problema. Dacă maimuţele subordonate ale grupului îndeplinesc singure aceeaşi sarcină,ele se achită mai bine de ea decât superioarele lor.
Prezenţa maimuţelor de rang superior nu afectează capacitatea de a învăţa a subordonatelor,dar le inhibă. Din acest motiv,pentru a nu fi agresate,maimuţele subordonate preferă să facă pe ... PROASTELE !
ÎŞI AMINTESC... DE RUDELE PIERDUTE DE MULT ! FOCA NORDICĂ
Încă din perioada alăptării,focile femele de pe insulele Pribilof din Alaska sunt nevoite să-şi părăsească puii câteva zile,ieşind în larg ca să caute peşte. Când se întorc,îşi folosesc văzul,mirosul şi anumite repere sonore pentru a-şi găsi puii printre sutele de exemplare din colonie.
Recunoaşterea vociii se menţine mult timp după ce puii au crescut. S-au găsit chiar mame şi pui care şi-au recunoscut vocile după ce nu s-au văzut timp de 4 ani !
,,BANI ALBI'' PENTRU ZILE NEGRE GAIŢA CLARK
În fiecare toamnă,gaiţa Clark,ce trăieşte în munţii din vestul SUA şi sud-vestul Canadei,îngroapă în pământ seminţe de con de pin sau alune în cantităţi...apreciabile! 33.000 !
După câteva luni,când pădurile sunt cuprinse de iarna aspră,gaiţa intră în cămările ascunse pe care le-a săpat şi care conţin fiecare doar câte patru – cinci seminţe.
Primăvara,puii vor beneficia şi ei de această hrană,ca supliment nutritiv la meniul lor proaspăt.
Un record absolut la numărul de seminţe depozitate de o păsăre individuală într-o zi Îl deţine PIŢIGOIUL DE STUF ! El adună peste 1000 seminţe zilnic !
Piţigoii memorează diverse repere ( copaci,bolovani,buşteni căzuţi) pentru a-şi recupera comoara ascunsă,chiar când pământul este acoperit cu zăpadă. Unii dintre ei,mai isteţi,îşi pun propriile marcaje în apropierea proviziilor,ca de exemplu pietricele.
Se întâmplă,uneori,să uite de anumite cămări... Nici o grijă,seminţele îngropate germinează şi dau vlăstare,care furnizează hrană generaţiei următoare !
CHIŢORANUL ELEFANT ARE O HARTĂ ÎN CREIER ?
Memorând fiecare milimetru pătrat din teritoriul său,chiţoranul elefant african,se poate refugia în timp record atunci când este în primejdie. Îndepărtând crengile,frunzele şi alte obstacole de pe poteci,prin lovituri laterale cu picioarele,chiţoranul străbate în lung şi în lat teritoriul său zilnic. Scopul este acela de a-şi împrospăta harta mentală a zonei pe care o controlează ! Cu această ocazie,chiţoranul menţine şi curăţenia locului.
Harta sa mentală este mult mai mare decât ruta parcursă de el dimineaţa,dar dacă este necesar,chiţoranul se abate de la cărarea cea mai familiară şi o ia pe o scurtătură MEMORATĂ ANTERIOR !
ÎŞI CÂNTĂREŞTE OPŢIUNILE CARACATIŢA
Ştiaţi că unele caracatiţe îşi pot aminti evenimente timp de câteva săptămâni şi rezolvă problemele pe cale intuitivă ? Caracatiţa poate învăţa să deosebească obiecte între ele,folosind receptorii tactili din ventuze pentru a distinge nu doar o suprafaţă aspră şi una netedă,ci şi între suprafeţe cu grade diverse de asprime.
Un cap imens care adăposteşte unul dintre cele mai inteligente creiere din ocean ! O caracatiţă ţinută în laborator a învăţat singură să scoată dopul unei sticle pentru a ajunge la crevetele dinăuntru !
Au fost şi caracatiţe care au aşteptat noaptea pentru a ataca peştii din recipientele alăturate,întorcându-se dimineaţa în acvariile lor !
ÎŞI GĂSESC DRUMUL SPRE CASĂ ! VIESPEA DE NISIP
Viespea de nisip femelă îşi găseşte drumul înapoi spre cuib cu ajutorul reperelor locale( o turlă de biserică,un vârf de munte sau chiar nişte pietricele de pe jos). Înainte de a porni în căutarea omizilor suculente,viespea execută câteva zboruri scurte în jurul cuibului,memorând poziţia beţelor şi a pietrelor faţă de gura de intrare.
,,Ceasul’’anterior o ajută să compenseze deplasarea ! Viespea se foloseşte ca reper şi de poziţia soarelui,ea putând să detecteze lumina polarizată :foloseşte soarele drept busolă ! Chiar dacă se întoarce mai târziu,când soarele s-a deplasat faţă de momentul când l-a luat ca reper,viespea nu este dezorientată.
Folosind mai întâi reperele îndepărtate,apoi pe cele mai mici,viespea navigheză înapoi,spre micul ei cuib,fără să şovăie sau să se rătăcească.
Proiect realizat de Prof.drd. Stupineanu Valentina
