Download
1 / 10
150 likes | 495 Vues
Bursucul. In urmatoarele imagini va voi prezenta informatii despre bursuc.
E N D
Bursucul In urmatoarele imagini va voi prezenta informatii despre bursuc
Bursucul (numit in taxonomie Meles meles) este un animal omnivor, hănindu-se cu fructe, seminţe, larve, gasteropode, ouă (furate din cuiburile păsărilor ce cuibăresc la sol) etc.[...]Spre deosebire de alte animale şi mai ales de vulpe, bursucul este un animal deosebit de curat. Vizuinele complexe, aflate chiar şi la 2 metri sub pământ, cu galerii lungi, de 7-8 m, au prevăzute încăperi separate pentru locuit, pentru provizii şi pentru excremente, acestea din urmă fiind periodic astupate şi înlocuite cu altele noi.
Desi ziua si-o petrec sub pamant si doar noaptea iese la iveala,fata cu dungi albe si negre a bursucului eurasiatic l-a facut unul dintre cele mai cunoscute mamifere din lume. Bursucul este un mamifer familiar, raspandit in Europa si in Asia. Ca toate animalele care traiesc in vizuini,are gat scurt si puternic, picioare anterioare groasesi labele special adaptate pentru sapat. Bursucul are un mers rostogolit foarte distinct, deoarece se deplaseaza pe degete, avand mers digitigrad. Degetele teleduului, un bursuc din sud-estul Asiei, sunt unite pana la gheare pentru a-i conferi mai multa putere. Bursucii apartin familiei nevastuicilor adica musteiidae. Exista noua specii in sapte genuri. Bursucii adevarati apartin familiei melinae. Viezurele melivor este singurul bursuc care apartine subfamiliei mellivorinae. Lungime bursucilor variaza de la 50 de cm, la micul bursuc nevastuica pana la 1 metru. Bursucul eurasiatic masoara pana la 90 de cm.
Pe buna dreptate acum, oricat de mult veti cauta nu veti gasi un animal la fel de dracos, dur, lacom si rezistent precum acest mandru reprezentant al familiei mustelidelor - clasa de mici animale carnivore care grupeaza laolalta toti dihorii, jderii, nevastuicile, hermelinele, nurcile, bursucii si vidrele din lume. Avem deci de a face, la prima vedere, cu un bursuc, dupa cum suna numele sau cel mai raspandit. Stiintific vorbind, Mellivora capensis, denumirea sa din tratate zoologice se traduce prin -"Mancatorul de miere din zona Capului". Dar vajnicul carnivor de categorie mica este beneficiarul unui adevarat bagaj de nume, toate cu trimitere directa la caracterul si obiceiurile sale. Bunaoara, datorita pasiunii sale neostoite pentru mierea si larvele albinelor, in unele parti ale lumii i se spune bursuc melivor. Sud-africanii il cunosc sub titulatura afrikaans de ratel, iar zoologii din toata lumea s-au decis sa-i zica bursuc agresiv african. Denumire cam lunga ce-i drept dar care cuprinde principala sa caracteristica alaturi de locul de bastina.
Cu toate acestea, ratelul traieste si intr-o buna parte din Asia de sud-vest. Arealul complet al acestor mici criminali cuprinde toata Africa sub-sahariana din Maroc si Algeria pana la Capul Bunei Sperante. Desi este un animal adaptat de minune mediului arid-desertic, cercetatorii au fost uimiti sa-i descopere prezenta in padurile ecuatoriale din Zair sau in desertul Namib. Urmele bursucului de fier au fost observate si la inaltimi de peste 4.000 de metri in Muntii Bale din Etiopia. Din Delta Nilului, bursucii melivori au cucerit toata Asia de sud-vest pana in junglele umede din statutul indian Assam. In tot acest teritoriu imens, bursucii agresivi populeaza indeosebi zonele de savana, campie arida sau munti.
Bursucul rraieste singuratec, in tihna pe cat se poate. Omului retras din lume i se spune “bursuc”. Nu cauta galceava nimanui. Nu duce buna intelegere nici cu semenii lui. In perioada imperecherii bursucul este nevoit sa-si suporte femela sub acelasi acoperis. Copii (3 – 5 pui pe an) raman in grija mamei pana ce pot sa-si caute singuri hrana. Atunci se imprastie care incotro.
Cat e ziua, bursucul sta in umbra vizuinii sale, pe care si-o sapa singur, cu mai multe deschizaturi, pentru a avea la nevoie pe unde iesi. Picioarele de dinainte, vanjoase, cu gheare lungi, ii servesc la sapat. Manaca de toate. Primavara si vara se hraneste cu radacini, cu insecte si mai cu seama cu rame. Ca si ursului ii place la nebunie mierea de albine salbatice. Toamna se ingrasa cu mure, zmeura, padurete, dar nu se da in laturi de la sfecla sau morcovi, daca gaseste.
La infatisare viezurele aduce cu un porc. Are capul mai lunguiet si gatul mai lung, iar la solduri e mai inalt decat la greaban. Blana are peri lungi, aspri si luciosi, urechile si ochii sunt mici.
SFARSIT Va multumesc ca vati uitat
