1 / 57

Implementarea unui sistem naţional de monitorizare şi promovare a tipului de proteină din produsele din carne

Implementarea unui sistem naţional de monitorizare şi promovare a tipului de proteină din produsele din carne. CALITATEA , PREOCUPARE ARC. Proiectul “Marca de calitate ARC” Proiectul de extindere a normelor de calitate Proiect privind calitatea proteinei din produsele din carne. Activitati.

stavros
Télécharger la présentation

Implementarea unui sistem naţional de monitorizare şi promovare a tipului de proteină din produsele din carne

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Implementarea unui sistem naţional de monitorizare şi promovare a tipului de proteină din produsele din carne

  2. CALITATEA, PREOCUPARE ARC • Proiectul “Marca de calitate ARC” • Proiectul de extindere a normelor de calitate • Proiect privind calitatea proteinei din produsele din carne

  3. Activitati • 1. Analiza sorto-tipo-dimensională a pieţei produselor din carne din România • 2. Analiza comportamentului consumatorului român de produse din carne • 3. Extensia şi dezbaterea rezultatelor cercetărilor de piaţă

  4. Activitati (2) • 4. Analiza conţinutului de proteină • 5. Baza de date privind tipul de proteină • 6. Creşterea gradului de conştientizare a consumatorilor în legătură cu tipul de proteină • 7. Diseminarea rezultatelor campaniei de promovare

  5. 1. ANALIZA SORTO-TIPO-DIMENSIONALA A PIEŢEI PRODUSELOR DIN CARNE Surse de informatie: Chestionare adresate membrilor ARC si procesatorilor din afara asociatiei (29- 56,8%) Date financiare oficiale de la Min. Finantelor Obiectivele principale ale studiului: Analiza financiară a pieţei produselor din carne Analiza sortimentala a pieţei

  6. ANALIZA FINANCIARĂ creştere constantă a cifrei afaceri, 2008 vs 2007 (32,5%) numărul de angajaţi: 18,7 mii (08); 15,3 (06) profitul net scade în 08 faţă de 06, de la 6,8 la 2% (investitii mari în lărgirea capacităţilor de producţie sau retehnologizare); apar pierderi total active, creste în 08 faţă de 07 cu 38,4% productivitatea, creştere substanţială în 2008 faţă de 2007 (27,2%)

  7. DINAMICĂ ŞI CONCENTRARE concentrarea pe piaţă 4 (C4)= pondere cifra de afaceri a primilor 4 jucători în total cifră industrie; 30,4%; 30,5%; 29,2% concentrarea pe piaţă 8 (C8); 50,3%; 52,3%; 49,2% C4 şi C8 au ponderi ridicate în total industrie, relativ stabile. Firmele competitoare au putut rezista presiunii companiilor mari.

  8. ANALIZA ECONOMICĂ capacitatea de producţie: media pe eşantion este de 670 t/luna, cu un minim de 8 şi un maxim de 2.600 t. gradul mediu de utilizare este 73%, aici valorile fiind mult “mai strânse” în jurul mediei. gradul relativ ridicat de utilizare a capacităţii de producţie arată că în realitate criza nu a avut un efect devastator asupra producţiei

  9. INVESTIŢII Toate companiile intervievate au realizat investiţii în ultimii 4 ani Cu exceptia a 2 companii, toate au investit cel putin 1 milion euro. Valoarea totală se apropie de 300 mil.euro, Investiţia medie- peste 10 milioane/companie. Discrepanţe foarte mari: minim 1,3 mil., iar maxim 60 mil. (realizat de o companie din C8).

  10. GAMA SORTIMENTALA Gama sortimentală s-a extins (75,9%), restrans (3,4%), a ramas la fel (17,2%) Companiile au realizat investiţii productive şi ca atare şi-au extins portofoliul de produse. In plus, explozia de magazine de retail din oraşele mari şi mijlocii a favorizat extinderea Cele mai importante produse- carnea proaspătă procesată (37,9%) şi salamurile (26,4%)- crud-uscateaproape 6%

  11. REŢELE DE DISTRIBUŢIE magazin local, de cartier 22% supermarket 16% hipermarket 24% magazine de tip discount 9% cash & carry 12% altele (proprii, sau specializate) 17%

  12. CONTEXT ŞI PREVIZIUNI Intenţia de a investi- firmele erau mai degrabă prudente, în aşteptarea finalizării crizei Peste 41%, intenţia de a investi a scăzut mult şi foarte mult 27,5% erau dispusi să investească în continuare, probabil bazat pe fonduri europene

  13. 2. ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI Cea mai mare parte a intervievaţilor alocă între 25-50% consumului de bunuri alimentare, iar cca 30% alocă peste 50% 84% cumpără produse din carne

  14. ANALIZA NON-CONSUMATORILOR 16% declara ca nu consumă produse din carne 35,3%preferă carnea proaspătă. De altfel, peste 50% din acest segment au declarat că totuşi consumă în mod frecvent carne. 75% consumă carne în fiecare zi sau de două ori pe săptămână o parte a consumatorilor sunt vegetarieni (25%) puţini, din perceptia că aceste produse îngraşă (numai 10%).

  15. ANALIZA NON-CONSUMATORILOR (2) preferinţele sunt împărţite practic între carnea de porc, vită, pui şi oaie mai puţin carne de curcan (doar 20% din non-consumatori) preferă magazinele aflate în vecinatatea reşedinţei lor: 37,5% cumpără din magazine locale, de cartier; 38,5% din magazine specializate (probabil mici carmangerii), iar 40,4% preferă supermarketurile

  16. PREFERINŢE ŞI OBICEIURI ÎN CONSUM majoritatea consumă zilnic sau de două ori pe săptămână (86,9%). Deci, produsele din carne s-au impus clar în consumul alimentar al românilor. produse preferate: listă de 27 produse, consumate frecvent sau ocazional. Primele patru: Salamul de Sibiu Kaiser Cremvursti Pate de porc

  17. PREFERINŢE ŞI OBICEIURI ÎN CONSUM (2) Salamul de Sibiu este consumat mai mult ocazional decât frecvent, la kaiser şi cremvursti situaţia este inversă. La pate de porc apare un echilibru între consumul frecvent şi cel ocazional. momentul în care se consumă: la micul dejun la prânz în pachetul pentru şcoală şi servici în weekend în excursii la diverse evenimente şi petreceri

  18. PREFERINŢE ŞI OBICEIURI ÎN CONSUM (3) preferinţa pentru o anumită marcă sau producător- procesatorii nu au reusit să fidelizeze majoritatea, peste 61% dintre cumparatori nu au o marcă preferată, ci oscilează de la un produs la altul 38% au totuşi o marcă preferată, deci a început un proces de fidelizare. Dar ea poate fi si faţă de o denumire puternică, ştiută de mai mult timp, insa a mai multor procesatori. Ex: Sibiu, Victoria, olteneşti, salam de vară etc.

  19. CRITERII DE CONSUM 10 criterii pe o scală de la 1-deloc important la 5-foarte important calitatea 93,2% igiena 94,5% preţul 76,6% tipul de carne din care e preparat 87,1% ingredientele (cu focalizare pe conţinut redus de sare, grasimi şi E-uri) 75,4%

  20. PATRIOTISM... 94% din consumatorii români preferă produsele româneşti.   3 criterii importante: preţul mai mic al produselor româneşti 28,5% calitate superioară a produselor autohtone 31,3% încredere mai mare în produsele noastre 32,5% 95% sunt de acord că achiziţionarea produselor româneşti ajută la păstrarea locurilor de muncă din industria românească procesatoare de carne, precum şi la sprijinirea agriculturii şi a mediului rural în general

  21. TIP DE MAGAZIN scală de la 0 la 6 reprezentând: 1 = 0% din cumpărături la respectivul magazin; 2 = sub 25%; 3 = 25-50%; 4 = 50-75%; 5 = > 75%; 6 = 100%. Preferat este magazinul local, de cartier, aflat în vecinătatea zonelor de reşedinţă, care obţine o medie net superioară (aproape de 4). Explicatii: frecvenţa consumului este foarte mare, dar cumpărăturile- în cantităţi reduse; majoritatea consumatorilor pune accent pe calitate şi gust, ceea ce înseamnă că ei cumpără relativ des astfel de produse

  22. NOTORIETATEA PRODUSELOR 4 mărci care ating sau depăşesc nota 4. Această notă indică o notorietate bună sau foarte bună: Salam Săsesc CrisTim Mezeluri Aldis Mezeluri Caroli Mezeluri Campofrio Foarte aproape de prag era „Matache Măcelarul” Notorietatea acestor branduri este legată de campaniile publicitare derulate, mai ales la TV

  23. PRODUCĂTOR 36,8% au preferinţa pentru un anumit producator. Motive: gustul mai bun 48,9% produsul perceput ca fiind mai sănătos (conţinut mai redus în E-uri şi alte adaosuri) 28,3% pretul 18% modul de prezentare, respectiv aspectul etichetei şi al ambalajului nu are importanţă ridicată (doar 5%)

  24. EXIGENŢELE CONSUMATORULUI „Acordaţi atenţie ambalajului şi etichetei?” 62%, DA Motive- cat de importanti sunt urmatorii factori: concordanţa informaţiei cu conţinutul produsului: f.imp. 71,2%; imp. 22,7%; claritatea informatiei: 58,35 + 34,4%; design atragator: 36,9 + 39,7%

  25. TENDINŢA DE A RECLAMA DEFECTE ALE PRODUSULUI peste 89% dintre consumatori afirma că nu mai achiziţionează altă dată un produs cu probleme de calitate; acesta pare a fi modul de a reacţiona al consumatorilor peste 80% din eşantion nu a făcut niciodată reclamaţie în legătura cu calitatea slabă majoritatea face reclamaţie direct în magazin numai 27% dintre reclamanţi s-au adresat ANPC. majoritatea, mulţumita cu modul de soluţionare (57%)

  26. GRADUL DE SATISFACŢIE ASUPRA PIEŢEI Gradul general de satisfacţie este bun Calitatea produselor şi gama sortimentală au ponderi mari la calificativele bun şi excelent Gradul de satisfacţie este mai redus în ceea ce priveşte raportul preţ/calitate. Peste 50% nu sunt foarte mulţumiţi de el

  27. AŞTEPTĂRI VIITOARE DE LA PRODUCĂTORI românii aşteaptă ca producătorii de mezeluri să îşi îmbunătăţească activitatea. Numai 20,1% din consumatori cred că procesatorii nu ar trebui să facă nimic accent mai mare pe calitate, chiar dacă preţul ar fi mai mare 79,0% eforturi > de a comunica cu clienţii 77,7% continut caloric/nutritiv eticheta 72,5% produse noi 67,4%

  28. 3. EXTENSIA SI DEZBATEREA REZULTATELOR ANALIZELOR DE PIATA • Ateliere de lucru • Timisoara 31.05 • Bistrita 1.06 • Iasi 2.06 • Sfantu Gheorghe 3.06 • Bucuresti 5.06 • Tulcea 9.06 • Calarasi 10.06 • Rm. Valcea12.06

  29. Rezultate • 222 participanti • Producatori, procesatori, autoritati • Discutii diverse, axate pe: • Economia subterana • Relatia dintre fermier si procesator • Raspuns adecvat la asteptarile consumatorilor • Impactul crizei

  30. 4. ANALIZA CONTINUTULUI DE PROTEINA DIN PRODUSELE DIN CARNE

  31. Calitatea proteinei- element nutritiv principal • monitorizare respectare norme legale de calitate (etichetare) în ceea ce priveşte originea proteinei • proteina vegetala • carnea separata mecanic • respectul consumatorului: etichetă „carne de pasăre, porc sau vită” = compoziţia produsului cumpărat

  32. Analiza originii proteinei • PCR (Polymerase Chain Reaction)- amplificarea selectivă a unui fragment particular al ADN-ului (ex. un exon al unei gene animale) • obţinerea in 2 ore a unei cantităti de ADN detectabile pe gel de agaroză • PCR poate amplifica un segment provenit de la 1 moleculă ADN; după 30 de cicluri, aprox. 1 miliard de copii

  33. Analiza de laborator • „Real time PCR” (RT-PCR) sau PCR cantitativă- variantă a tehnicii standard PCR utilizată pentru a cuantifica ADN-ul sau ARN-mesager dintr-o probă • Fragmentul amplificat (ampliconul) este vizualizat pe masură ce procesul de amplificare înaintează, prin marcarea cu molecule fluorogenice a primerilor, probelor sau ampliconului

  34. RT-PCR • Cuantificarea decurge din măsurarea volumului de produs amplificat la fiecare stadiu din timpul ciclului PCR • ADN-ul din genele cu numere mai mari de copii va apărea după mai puţine cicluri PCR de desfacere, aliniere şi extensie

  35. RT-PCR (2) • Cantitatea de ADN este determinată prin compararea rezultatelor unei curbe standard, produsă prin serii de diluţii ale unei cantităţi cunoscute de ADN

  36. Rezultate: 1. Specia • 3.10-23.12.2009 • 615 probe • Billa,Carrefour, Interex, Kaufland, Mega Image, Metro, Minimax, Pludi Market, Prod Com Anghel, Real, Rewe, Sarsan, Nautilus • Carniprod, Cristim, Diana, Mara

  37. Rezultate: 1. Specia (2) • Cârnaţi 161: 40 (25%) inhibare; • 67 (42%) 0-0,5%; 17 (10,5%) 1-3%; 7 (4,3%) 3-4%; 7 (4,3%) 6-10%; 8 (5%) 11-25%; 15 (9,3%) >50% • cabanos 23: 1 (4,3%) 8%+soia; 1-10%; 3>50% • oltenesti 8: 1 (12,5%)>50% • trandafir 6- 1 (16,6%)10%; 1-24%

  38. Rezultate: 1. Specia (3) • Cremwursti 30: 11 (36,6%) inhibare ADN; • 12 (40%) 0-2,5 %; 1 (3,3%) 5%; 2 (6,6%) 18-25%; 4 (13,3%) >50%. • Carne tocata 23: 7 (30%) inhibare ADN; • 2 (8,7%) 5-10%; 1 (4,3%) 25%; 2 (8,7%) > 50%; rest 11 (68%) zero.

  39. Rezultate: 1. Specia (4) • Specialitati 43 • Jambon 4: 1 (25%) 21% • Muschi 3 • Prosciuto 3 • Sunci 36: 13 (36%) inhibare; • 3 (8,3%) 12-14%; 4 (11%)>50%; 16 (44%)<1%

  40. Rezultate: 1. Specia (5) • Salamuri 358: • 101 (28%) inhibare; • 114 (32%) <1%; • 31 (8,6%) 1-3%; • 13 (3,6%) 4-10%; • 14 (3,9%) 11-45%; • 85 (23%) >50%

  41. Rezultate: 1. Specia (6) Parizer 27: 7 (26%) inhibare ADN; 13 (48%) zero; 1 (3.7%) 4%; 1- 8%; 1- 13%; 4 (15%)>50%; Salam vara 26: 3 (11%) inhibare ADN; 1 (3,8%) 7%; 2 (7,7%) >50% Salam vrajitoresc 1>50%

  42. Rezultate: 2 Soia • 615 probe • 12.11.2009- 9.03.2010 • Auchan, Billa, Carrefour, Interex, Kaufland, Metro, Penny Mk, Pludi Mk, Real, Spar • Anaram, C+C, Diamax, Diana, Doraliment, FLAV Ro Invest, Glitter, Marcel, Pita Impex, Soroli Cola, Unicarm

  43. Rezultate: 2 Soia (2) • Cârnaţi 133: 62 (46%) <1%; 24 (18%) 1-3%; 23 (17%) 3-10% (4- 17%); 11 (8%) 11-30% (5- 45%); 4 (3%) >50% (2- 50%); 9 (6,7%) denaturare ADN. • Total 11 (8%) • Cabanos 19: 2- 3%; 1-17% • Oltenesti 11: 1- 3,5%; 1-4%; 1-8%

  44. Rezultate: 2 Soia (3) • Cremwursti 42: 2-6%; 3-14-16%; 2- 55%; • Carne tocata 4- zero • Specialitati 44- 1 (2,2%) • Jambon 5: 1-3% • File 8: 1-3%; 1-11%; 1-22% • Sunci 37: 3-3%; 1-10%; 3 >50%

  45. Rezultate: 2 Soia (4) • Salamuri 380: • 189 (50%)<1%; 81 (21%) 1-3%; • 56 (14,7%) 3-10% (9-16%); 14 (3,7%) 10-20% (1- 7%); 13 (3,4%) 20-30%; (2-15%); 14 (3,7%)> 30% (2-14%); • denaturare 13 (3,4%) • total 14 (3,7%)

  46. Rezultate: 2 Soia (5) Parizer 30: 7 (2-6,6%)- 4-10%; 2- 37-42%; 1-85% Salam vara 11: 1-5%; 2-14%; 1-20%; 1-45%

  47. Concluzii • Specie: se foloseste frecvent carne pui (separata mecanic), fara a fi mentionata in eticheta specia sau tipul • Doar 5 etichete “carne pasare”, din care 4 “separata mecanic”

  48. Concluzii (2) Carnati: 54 (33%) aveau peste 10% MSM Cremwursti: 6 (20%) >10% Carne tocata: 3 (13%) >10% Salamuri: 99 (27%) >10%

  49. Concluzii (3) • Situatia este mult mai buna la soia, mentionata pe majoritatea etichetelor, totusi: • Carnati 11 (8,2%) • Salamuri 14 (3,7%)

  50. Concluzii (4) • Controlul etichetarii proteinei (specie/vegetal) • Criza si calitatea • Ordinul 560 schimbare/abrogare • Fiscalitatea si economia neagra

More Related