Download
slide1 n.
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză PowerPoint Presentation
Download Presentation
ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză

ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză

104 Vues Download Presentation
Télécharger la présentation

ROMÂNIA ÎNCOTRO? Anul 2012 R aport anual de analiză şi prognoză

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. ROMÂNIAÎNCOTRO? Anul 2012 Raport anual de analiză şi prognoză Societatea Academică din România 5 aprilie 2012 Spaţiul Public European

  2. Marile Dileme • Schimbare reală în politică sau doar alegeri? • Întoarcerea la recesiune sau doar încetinire relansare? • Destul de competitivi pentru a ne alătura zonei euro în 2015? Sau când? • E realist să sperăm că vom dezvolta România cu fondurile europene? • Se poate reforma Sănătatea printr-un larg consens social?

  3. Corupția semnificativ asociată cu prezența la vot

  4. Românii cred că a crescut corupția Eurobarometru

  5. Forumul economic mondial – Locul 2 din coadă la tratament preferenţial

  6. Imaginea ţării – a 3-a din Europa lanr. știri corupţie raportate din total știri Reuters

  7. Riscurile politice ale anului • Prezenţă foarte slabă la vot • Probleme de imagine internă şi externă din cauza pecepţiei favoritismului guvernamental • Băsescu nu mai poate convinge pe nimeni că a câştigat bătălia cu anticorupţia, şi asta va avea impact electoral şi post-electoral

  8. Riscurile economice sunt tot politice...

  9. Prognoze panel SAR pe 2012

  10. DILEMA 1 – EURO, MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU? Florin CÎȚU

  11. Creșterea economicătrimestrială

  12. Balanța comercială (intra-EU)

  13. Productivitate pe angajat

  14. Costul pe angajat (2005=100)

  15. Productivitatea pe angajat

  16. Randament obligațiuni (10-ani)

  17. Concluzii • România are şanse săîndeplinească criteriile nominale de convergenţă pentru 2015 • Este imposibil ca până atunci să facem progrese semnificative în procesul de convergenţă reală • Exemplul PIIGS arată că restructurarea în interiorul zonei euro este dificilăşi cu costuri foarte mari • Pentru a evita o soartă similară România trebuie să reducă diferenţa de productivitate pânăîn momentul aderării

  18. Valentina DIMULESCU Raluca POP II. CU CE NE ALEGEM DIN FONDURILE EUROPENE PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI DE CE?

  19. Polul de jos al dezvoltării din Europa 276 regiuni la nivelul UE, media UE = PIB 100: - Bucureşti-Ilfov (locul 75, PIB 113,1) - Vest (locul 249, PIB 50,7) - Centru (locul 258, PIB 44,5) - Nord-Vest (locul 262, PIB 41,5) - Sud-Muntenia (locul 267, PIB 39) - Sud-Vest (locul 269, PIB 38,7) - Sud-Vest Oltenia (loc 271, PIB 36,2) - Nord-Est (loc 275, PIB 28,8) (Eurostat regional yearbook 2011: Gross domestic product, nivelul NUTS II)

  20. Impact fonduri regionale 4 ani Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Raportul Anual de Implementare POR (2010), p9

  21. Probleme înplanificareaPORşistabilirea obiectivelor • Lipsa de corelare a obiectivelor formulate între nivel regional şi nivelul naţional al POR atrage deresponsabilizare publică şi ridică dificultăţi de planificare a implementării • CRESC-urile au pierdut în 2008 dreptul de a evalua strategic şi de prioritiza proiectele depuse la nivel regional. Consecinţa: agenţiile nu au putut prioritiza în funcţie de nevoile regionale & nu se face o corelare între rezultatele POR şi obiectivele PND • Elaborarea/modificările manualului de instrucţiuni au condus la decalarea startului

  22. Probleme înimplementare • Planurile de Dezvoltare Regională nu sunt asumate de autorităţi. • Alocările financiare acordate de către MDRT prin contractele de Asistenţă Tehnică au ajuns târziu la nivel regional. • Fluxul de numerar dinspre MDRT şi Ministerul de Finanţe către ADR-uri este greoi

  23. Probleme înetapele de monitorizareşi evaluare aimplementării POR Nu se face o evaluare strategică la nivel regional a proiectelor depuse. Anumiţi indicatori de rezultat nu pot fi cuantificaţi & capacitate redusă de colectare a datelor. Evaluarea activităţii Agenţiilor de Dezvoltare Regională este dificilă pentru ca nu au fost formulaţi din start indicatori anuali de rezultat la nivel regional

  24. Recomandări Implementarea recomandărilor existente în rapoartele de evaluare - ştim ce e de făcut, dar nu facem Descentralizare de la programe naționale la regiuni Rapoartele de activitate să respecte un model unic care să impună transmiterea unor informaţii clare în ceea ce priveşte implementarea POR. Transparenţă totală, online, de la planificarea planificării la rambursare

  25. Dr. Sorin Paveliu III. O REFORMĂ A SĂNĂTĂȚII PRIN LARG CONSENS SOCIAL

  26. Cheltuielile totale cu sănătatea în unele ţări membre UE (în $ PPP/capita) Sursa: WHO Department of Health Statistics and Informatics (May 13, 2011). "World Health Statistics 2011". Geneva: WHO. http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS2011_Full.pdf Descărcat în februarie2012.

  27. Cheltuielile totale cu sănătatea exprimate ca procent din PIB în unele ţări membre ale UE Sursa: WHO Department of Health Statistics and Informatics (May 13, 2011). "World Health Statistics 2011". Geneva: WHO. http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS2011_Full.pdf 2012.

  28. Fondul asigurărilor sociale de sănătate, în miliarde lei Sursa: http://www.cnas.ro/informatii-publice/bugetul-fnuass/evolutia-fnuass

  29. Evoluţia pieţei farmaceutice în România (în Euro) Sursa: Centre de Gestion, de Documentation, d’Informatique et de Marketing (Cegedim) Financiar http://www.zf.ro/companii/piata-de-medicamente-a-spart-pragul-de-2-5-mld-cresterea-a-fost-de-30-in-t4-din-2011-9221913 - descărcat în februarie 2012

  30. Cheltuielile cu medicamentele per capita (în Euro PPP) și exprimate ca % PIB, 2008