1 / 16

Istoria abordării corpului uman

Istoria abordării corpului uman. Cunoaşterea alcătuirii şi funcţiilor organismului este un proces lung istoric. Corpul uman , ca domeniu de cercetare al ştiinţelor umane , dar mai ales al istoriei şi etnologiei , este relativ nou.

Télécharger la présentation

Istoria abordării corpului uman

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Istoriaabordăriicorpuluiuman

  2. Cunoaştereaalcătuiriişifuncţiilororganismuluieste un proces lung istoric. Corpuluman, ca domeniu de cercetare al ştiinţelorumane, darmai ales al istorieişi etnologiei, esterelativnou.

  3. ÎnAntichitate, mediciiegiptenicunoşteauunele date asupraalcătuiriicorpuluiomenesc, datorităexperienţeidobânditeînpracticaîmbălsămării.

  4. Texteleunorpapirusuriaratăcăexistenţavertebrelor, tendoanelor, muşchilor, nervilor, organelortoraciceşiabdominale, creierului, meningelorşilichiduluicefalorahidian era cunoscutăîncă cu 1500 de aniînainteaereinoastre.

  5. Totuşi, metodaprincipală de cunoaştere a anatomieiomului a fostşi a rămasdisecţia.

  6. Dar, studiul cu ochiulliber al corpuluiomenesctrebuiadepăşit, deoareceelementeleanatomice de bază, atât la om, câtşi la celelaltevieţuitoare, animaleşivegetalesuntcelulele, care înceamai mare parte suntinvizibile cu ochiulliber.

  7. Incă din celemaivechitimpuri, omenirea a fostmânată de curiozitate, privind cu mare interestoatefiinţele vii, de la plantepână la corpulomenescîn sine. Istoriaanatomieiumaneestedeosebit de interesantăpentrucăsubliniazăfoartesubtil, evoluţiacognitivăşitehnologică a omenirii.

  8. Primelestructuricelulare au fostvăzuteabiadupădescoperireamicroscopuluiînsecolul al XVII-lea.

  9. Istoriasiantropologiacorpuluiuman Corpuluman, ca domeniu de cercetare al ştiinţelorumane, darmai ales al istorieişi etnologiei, esterelativnou. Nu îlregãsimmultmaidevreme de mijloculsecoluluitrecut nicimãcarîncercãrile din VestulEuropei. Însãdupã al doilearãzboimondial, înFranţa mãcar, ianaştere o adevãratãantropologie a corpuluiuman, cum, tot acolo, la nouvelle histoire, mereuatentã la ceeace se petreceîndomeniileînvecinate, recupereazã perspectivacorporalãîncercetãrileistorice. Înceeacepriveştespaţiulromânesc, prima dintreştiinţeleumane care va introduce încâmpulsãu de cercetare, în mod deliberatşi sistematic, domeniulcorpuluiestelingvistica, care înperioadainterbelicãprinAtlasul LingvisticRomânI şi II, dã la iveala un material extrem de bogatşiinteresantprivitor la corpuluman.

  10. De data aceasta, vârful de lance vaficonstituit de istorieşiantropologie. Dar ceînseamnãistoriaşiantropologiacorpuluiuman? Deoarecepracticesteinepuizabil şi a fostabordat constant, într-un felsaualtul, încã de la naştereaştiinţelorsociale. Şi cum rãspunsul la întrebãrilegrele se dovedeştemaiîntotdeaunasimplu: înmomentulîn care înetnologieşiistoriecorpulumanîncepesã fie studiatîn mod intenţionatşi sistematic, din acel moment putemconstatanaşterea, ca o orientaredistinctã, a noii direcţii de cercetare.

  11. Prima personalitate cu o contributiesemnificativăîn domeniulbiologieiesteAlcmaeon care trăiaîn Crotona (azi, în sudulItaliei), în timpulsecolului al V-lea Î.Hr. Alcmaeonesteprimul care foloseștedisecțiaîn cazulcercetărilorsale stiințifice, demonstrândca sediulinteligențeiumaneesteîn craniu, pemotiv ca, din moment ce o loviturăîn zonacapuluiafecteazasicreierul, trebuiesăexisteșio explicatiepentruacestlucru. Pemasuraefectuariidisectiilor, Alcmaeonobservă legăturiintrecreiersiochi (nerviioptici) șiîntreurecheși gât (canalullui Eustachio).

  12. In anul 158, medicul grec Galen este cel care aduce contributii esentiale, chiar daca eronate, in domeniul medicinei, folosind disectiile pe porci si maimute. Prin intermediul experimentelor sale, Galen emite teoria conform careia arterele sunt umplute cu sange, in antiteza cu teoriile emise de Hipocrate care sustinea ca arterele sunt umplute cu aer pe care il transporta la diferite organe din corpul uman. Aceasta credinta era bazata pe faptul ca arterele animalelor decedate pareau sa fie goale. Teoria lui Galen sustine ca sangele continut in artere merge de la inima catre organe si de la organe inapoi la inima.

  13. In anul 1540 Vesalius, un tanar profesor de chirurgie la Universitatea din Padua, demonstreaza inexactitatile teoriilor lui Galen in legatura cu anatomia umana, aratand ca observatiile celui din urma sunt, intr-adevar corecte pentru maimute, dar nu si pentru om. Avantajul pe care il avea Vesalius, pe langa cunostiintele medicale mult mai avansate decat cele ale lui Galen, era posibilitatea de a tipari descoperirile sale si de a distribui imaginile tiparite.

  14. 1628 este anul in care este publicata cea mai mare descoperire de pana atunci pentru anatomia umana, “Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” (“Functia anatomica a miscarilor cordului si a sangelui la animale”) care demonstreaza ca, in organismul uman, sangele este pompat continuu, intr-un circuit extrem de precis, de catre inima. Acest circuit aduce sangele venos in ventriculul drept al inimii, iar de acolo este trimis catre ventriculul stang, prin plamani. Din ventriculul stang sangele pleaca prin artere catre diferitele zone ale corpului. Descoperirea este facuta de William Harvey. Cu toate acestea, Harvey nu reuseste sa demonstreze de ce sangele ar trebui sa fie circulat de catre inima, pentru ca oxigenul inca nu fusese descoperit.

  15. Incepand cu anul 1489, Leonardo da Vinci, un pasionat al anatomiei umane, incepe desenul extrem de detaliat al corpului omenesc, bazandu-se pe disectiile umane pe care le efectua la morga din Roma. Pe parcursul a 25 de ani, reuseste sa disece aproximativ 30 de cadavre, pana cand, in anul 1515, Papa Leo al X-lea ii ordona sa inceteze. Important este ca Leonardo da Vinci reuseste sa descrie, in cele peste 750 de desene anatomice, structura detaliata a oaselor, a structurii musculare, a organelor interne, a creierului si chiar pozitia fetusului in uter. Studiile sale, in legatura cu inima arata ca, la acel moment, era pe punctul de a descoperi conceptul de circulatie sangvina.

  16. Proiect realizat de : • AmzaAndra • Marin Andrada • Mircea Monica • Rosca Roxana • Stoica Bianca Prof coord. Roman Octavian

More Related