1 / 23

Lecţia

Lecţia. Definiţie, tipuri, proiectarea lecţiei ( Cucoş&Co 2005, 197-206). Definiţie. Lecţie – lectio – legere – lectură cu glas tare a unui manuscris

Télécharger la présentation

Lecţia

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Lecţia Definiţie, tipuri, proiectarea lecţiei (Cucoş&Co 2005, 197-206)

  2. Definiţie Lecţie – lectio – legere – lectură cu glas tare a unui manuscris Lecţia este formă a procesului de învăţământ, microstructură pedagogică ce reuneşte, într-o uitate funcţională, totalitatea acţiunilor şi mijloacelor implicate în procesul de instruire la o oră şcolară.

  3. Dimensiuni ale lecţiei • Dimensiunea funcţională – scop şi obiective. • Dimensiunea structurală – resurse umane, materiale şi de conţinut; metode şi mijloace de învăţământ; timp de desfăşurare; mediu de desfăşurare. • Dimensiunea operaţională – desfăşurarea.

  4. Tipuri şi variante de lecţii • Lecţia mixtă • Lecţia de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe • Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi • Lecţia de fixare şi sistematizare • Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor

  5. Lecţia mixtă Structură: • Moment organizatoric; • Verificarea cunoştinţelor însuşite; • Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe; • Precizarea titlului şi obiectivelor; • Comunicarea/însuşirea noilor cunoştinţe; • Fixarea şi sistematizarea; • Explicaţii pentru continuarea învăţării acasă şi pentru realizarea temei.

  6. Lecţia de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe Structură: • Moment organizatoric; • Pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe; • Precizarea titlului şi obiectivelor; • Comunicarea/însuşirea noilor cunoştinţe; • Fixarea şi sistematizarea (pondere mai scăzută); • Explicaţii pentru continuarea învăţării acasă şi pentru realizarea temei.

  7. Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi Structură: • Moment organizatoric; • Precizarea temei şi a obiectivelor activităţii; • Actualizarea sau însuşirea unor cunoştinţe; • Demonstraţia sau execuţia-model; • Antrenarea elevilor în realizarea activităţilor; • Realizarea independentă • Aprecierea performanţelor elevilor şi precizări privind modul de continuare a activităţii.

  8. Lecţia de fixare şi sistematizare Structură: • Precizarea conţinutului şi a unui plan de recapitulare; • Recapitularea conţinutului pe baza planului stabilit; • Realizarea de către elevi a unor lucrări pe baza cunoştinţelor recapitulative; • Aprecierea activităţii elevilor; • Precizarea şi explicarea temei.

  9. Lecţia de verificare şi apreciere a rezultatelor Structura: • Precizarea conţinutului; • Verificarea conţinutului; • Aprecierea rezultatelor; • Precizări şi sugestii privind performanţele, neajunsurile şi completări.

  10. Proiectarea lecţiei

  11. Proiectarea lecţiei Proiectarea lecţiei presupune un demers anticipativ, pe baza unui algoritm procedural ce corelează următoarele patru întrebări: Ce voi face? – obiective Cu ce voi face? – resurse Cum voi face? – activităţi în care corelez cei trei M Cum voi şti dacă am realizat ceea ce mi-am propus? – evaluarea

  12. Etapa I Identificarea obiectivelor: • Pot fi cognitive, afective sau psiho-motorii. • Pot avea diferite grade de generalitate (generale, concrete). • Se corelează cu Obiectivele cadru şi Competenţele generale. • Se pot formula după diferite modele de obiective operaţionale. (Obiectivul operaţional este expresia anticipării de către profesor a unor comportamente ale elevului observabile şi măsurabile într-un timp scurt.)

  13. Modelul R. F. Mager: Descrierea comportamentului final al elevului. Determinarea condiţiilor în care se va desfăşura comportamentul. Precizarea criteriului performanţei acceptabile. Modelul G de Landsheere Cine va produce comportamentul. Ce comportament observabil va dovedi că comportamentul este atins. Care va fi produsul acestui comportament (performanţa). În ce condiţii trebuie să aibă loc comportamentul. Pe temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produsul este satisfăcător. Obiective operaţionale

  14. Etapa a II-a Analiza resurselor: • Resurse umane • Resurse de conţinut didactic • Resurse de ordin material • Locul desfăşurării activităţii • Timpul disponibil pentru o activitate didactică

  15. Etapa a III-a Elaborarea strategiilor didactice optime: • Corelarea celor “trei M” • Indicarea activităţilor corespunzătoare obiectivelor.

  16. Etapa a IV-a Elaborarea instrumentelor de evaluare. Evaluarea obiectivelor operaţionale. Evaluarea cunoştinţelor. Evaluarea deprinderilor, abilităţilor, aptitudinilor. Evaluarea capacităţilor (nivelul de performanţă). Evaluarea atitudinilor şi valorilor.

  17. Proiectul de lecţie – model orientativ Data: Clasa: Disciplina: Tipul lecţiei: Obiectiv fundamental: Obiective specifice şi modalităţi de operaţionalizare: Metode şi procedee didactice: Mijloace de învăţământ:

  18. Verificarea validităţii silogismelor prin diagramele Venn • De ce voi face? • Ce voi face? • Cu ce voi face? • Cum voi face? • Cât s-a realizat?

  19. Obiectivele opraţionale

  20. Conţinuturile • Reprezentarea în diagramă Venn-Euler a propoziţiilor categorice (recapitulare) • Reprezentarea în diagrame Venn-Euler a silogismului în genere. • Reguli de validare a silogismului prin diagrame Venn-Euler. • Verificarea unui număr de 8 silogisme, din care 4 valide şi 4 nevalide.

  21. Resurse folosite

  22. Activităţile

  23. Evaluarea

More Related