1 / 26

Prezentarea Nr. 9

Primul Proces Inter-Sesional al Conventiei privind interzicerea armelor biologice si cu toxine (BTWC): 2003 – 2005. Prezentarea Nr. 9. 1. Curicula. Introducere -Slide-uri 2-3 Colapsul Negocierilor Protocolului -Slide-uri 4-6 Procesul Intersesional -Slide-uri 7-9

tyrone-savage
Télécharger la présentation

Prezentarea Nr. 9

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Primul Proces Inter-Sesional al Conventiei privind interzicerea armelor biologice si cu toxine (BTWC): 2003 – 2005 Prezentarea Nr.9

  2. 1. Curicula • Introducere -Slide-uri 2-3 • Colapsul Negocierilor Protocolului -Slide-uri 4-6 • Procesul Intersesional -Slide-uri 7-9 • Conferintele din 2003 -Slide-uri 10-11 • Conferintele din 2004 -Slide-uri 12-13 • Conferintele din 2005 -Slide-uri 14-20

  3. 2. Introducere: VEREX • In 1991, a 3-a Conferinta de Revizuire a stabilit un Grup Guvernamental de Experti in Verificare (VEREX) “ca sa identifice si sa examineze masuri potentiale de verificare, din punct de vedere stiintific si tehnic.” • Ei au concluzionat: “ca masurile potentiale de verificare asa cum au au fost ele identificate si evaluate, ar putea fi folositoare, in masuri diferite, in scopul sporirii increderii, printr-o crestere a transparentei, in indeplinirea obligatiile asumate in cadrul BTWC de catre Statele Membre.” • Aceste concluzii circumspecte au constituit inceputul discutiei pe plan politic

  4. 3. Introducere: AHG • Bazandu-se pe cercetarea stiintifica a grupului VEREX, negocierile politice au fost initiate in cadrul Grupului Ad Hoc (AHG) in ianuarie 1995. • AHG a fost insarcinat cu negocierea unui protocol cu mandat legal sub incidenta BTWC pentru a intari Conventia. • Grupul a elaborat un protocol care includea o organizatie internationala care ar fi putut sa conduca inspectii la cerere* a instalatiilor si activitatilor suspecte • Opiniile despre AHG au variat in mod considerabil

  5. 4. Colapsul Negocierilor Protocolului: A Cincea Conferinta de Revizuire (i) • La cea de-a 24-a Sesiune AHG, SUA a declarat ca: “Dupa deliberari indelungate, Statele Unite au ajuns la concluzia ca modul curent de abordare… nu este, in opinia noastra, capabil de a… spori increderea in respectarea Conventiei privind Interzicerea Armelor Biologice.”

  6. 5. Colapsul Negocierilor Protocolului: A Cincea Conferinta de Revizuire (ii) • Si mai mult, in 2001, la cea de-a 5-a Conferinta de Revizuire, SUA a declarat ca: “Timpul pentru un protocol care “e mai bun decat nici unul” a trecut. Acum este timpul sa consideram masuri serioase care sa adreseze amenintarile cu arme biologice (BW). Este timpul sa punem deoparte inertia diplomatica. In ceea ce priveste amenintarea BW, nu o sa putem fi protejati de o abordare de tipul “Liniei Maginot”.

  7. 6. Colapsul Negocierilor Protocolului: Re-initierea celei de-a 5-a Conferinte de Revizuire (iii) • Dupa acordul de la a 5-a Conferinta de Revizuire, au fost conduse negocieri bilaterale. • A 5-a Conferinta de Revizuire a fost re-initiata in 2002 si, pe baza negocierilor bilaterale, Statele Membre au putut sa ajunga la un acord despre o “Abordare novatoare in combaterea folosirii deliberate a bolilor ca arme.” • In loc de negocieri internationale cu privire la un regim de verificare, accentul s-a pus pe implementarea la nivel national.

  8. 7. Procesul Inter-Sesional (i) • A 5-a Conferinta de Revizuire a decis sa se organizeze 3 conferinte anuale de cate o saptamana fiecare in fiecare an incepand din 2003 si pana la cea de-a 6-a Conferinta de Revizuire, pe urmatoarele subiecte: • “i. Adoptia masurilor nationale necesare pentru implementarea prohibitiilor mandate de Conventie, inclusiv adoptarea legislatiei penale; • ii. Mecanisme nationale pentru a stabili si mentine securitatea si supervizarea microorganismelor si toxinelor;

  9. 8. Procesul Inter-Sesional (ii) • iii. Intarirea capacitatilor internationale pentru raspunsul, investigatia si atenuarea efectelor cazurilor de atacuri deliberate cu arme biologice sau cu toxine sau a izbucnirilor suspecte de boala; • iv. Intarirea si largirea eforturilor institutionale nationale si internationale si a mecanismelor existente pentru monitorizarea, detectia, diagnosticul si combaterea bolilor care afecteaza oamenii, animalele si plantele; • v. Continutul, promulgarea si adoptia codurilor de conduita pentru oamenii de stiinta.”

  10. 9. Procesul Inter-Sesional (iii) • Mai multe State s-au simtit dezamagite de esecul negocierilor unui protocol pentru Conventia pe Arme Biologice. • Totusi, alte State au recunoscut ca aceasta abordare noua este pozitiva si ar produce “un rezultat diferit din punct de vedere calitativ”. • Abordarea care accentueaza aspectul national este semnificativa pentru comunitatea stiintifica.

  11. 10. Conferintele BTWC din 2003 (i) • In 2003 Statele Membre s-au intalnit de doua ori sa “discute si promoveze intelegeri comune si actiune efectiva” pe subiectele 1 si 2 din planul de lucru. • “Statele Membre au fost de acord… cu privire la valoarea urmatoarelor chestiuni: evaluarea, si unde este necesar, adoptarea sau imbunatatirea masurilor nationale legale, incluzand masurile penale si regulamentare, care asigura implementarea efectiva a prohibitiilor Conventiei, si care intensifica securitatea efectiva a patogenilor si toxinelor.”

  12. 11. Conferintele BTWC din 2003 (ii) “Statele Membre au consimtit... cu privire la valoarea urmatoarelor chestiuni: nevoia de masuri nationale cuprinzatoare si concrete pentru securitatea colectiilor de patogeni si controlul folosirii lor pentru scopuri pasnice. A existat o apreciere generala a valorii masurilor si procedurilor de biosecuritate care asigura ca asemenea materiale periculoase nu sunt accesibile persoanelor care le-ar putea abuza in scopuri contrare Conventiei.”

  13. 12. Conferintele BTWC din 2004 (i) • In 2004, Statele Membre s-au intalnit de doua ori sa “discute si promoveze intelegeri comune si actiune efectiva” pe subiectele 3 si 4 din planul de lucru. • Statele Membre au apreciat ca: “Intarirea si largirea eforturilor institutionale nationale si internationale si a mecanismelor existente pentru monitorizarea, detectia, diagnosticul si combaterea bolilor infectioase, ar putea sprijini scopul si obiectivele Conventiei.” • “progresele stiintifice si tehnologice au potentialul de a imbunatati in mod semnificativ monitorizarea si raspunsul la boli.”

  14. 13. Conferintele BTWC din 2004 (ii) • “Statele Membre au fost de acord cu privire la valoarea “sprijinirii retelelor existente de organizatii internationale relevante pentru monitorizarea, detectia, diagnosticul si combaterea bolilor infectioase” • “imbunatatirea, oriunde este posibil, a capabilitatilor nationale si regionale pentru monitorizarea bolilor” “dezvoltand in continuare capacitatile lor nationale pentru raspunsul la, investigatia si atenuarea [izbucnirilor de boala]”

  15. 14. Conferintele BTWC din 2005 (i) • In 2005 Statele Membre s-au intalnit de doua ori sa “discute si sa promoveze intelegeri comune si actiune efectiva” asupra codurilor de conduita pentru oamenii de stiinta. • 23 de organizatii stiintifice, profesionale, academice sau industriale au participat la Conferinta Expertilor. • Mai mult de 280 experti de stiinta sau alti experti din capitale sau apartinand organizatiilor internationale au participat la aceasta conferinta. • Oamenii de stiinta au participat in numar mai mare datorita subiectului discutiilor (coduri de conduita pentru oamenii de stiinta).

  16. 15. Conferintele BTWC din 2005 (ii) • “Multi experti au cazut de acord cu privire la nevoia generala de a lua la cunostiinta si de a intari educatia membrilor comunitatii stiintifice si a publicului in general cu privire la chestiunile legate de armele biologice” • Alte discutii s-au referit la chestiunea daca ar putea exista o abordare “universala pentru toti” in ceea ce priveste codurile. • Probleme de definitii, daca este vorba de un cod sub incidenta legii, un document de ghidare sau un cod etic. • Probleme legate de autori, promulgari si audiente.

  17. 16. Conferintele BTWC din 2005 (iii) • “… Statele Membre au apreciat ca: aceste coduri de conduita, adoptate in mod voluntar, pentru oamenii de stiinta din domeniile relevante Conventiei, pot sprijini scopul si obiectivele Conventiei, aducand o contributie efectiva si semnificativa, in conjunctie cu alte masuri cum ar fi legislatia nationala, pentru a combate amenintarile prezente si viitoare legate de armele biologice si cu toxine, precum si prin aspectul lor educational despre Conventie, si prin sprijinirea actorilor relevanti in indeplinirea obligatiilor lor legale, regulamentare si profesionale precum si a principiilor etice;”

  18. 17. Conferintele BTWC din 2005 (iv) • “…stiinta trebuie sa fie folosita doar in scopuri pasnice dar ea ar putea fi de asemenea abuzata in moduri care sunt interzise de Conventie si de aceea, codurile de conduita trebuie sa impuna si sa ajute actorii relevanti sa obtina o intelegere clara a continutului, scopului si consecintelor potentiale (previzibile in mod rezonabil) ale activitatilor lor, si a nevoii de a respecta obligatiile prevazute de Conventie.”

  19. 18. Conferintele BTWC din 2005: Declaratia IAP “Declaratie despre Biosecuritate” (v) “1. Luare la cunostiinta. Oamenii de stiinta au obligatia de a nu face rau. Ei trebuie sa ia intotdeauna in consideratie consecintele (previzibile in mod rezonabil) activitatilor lor. Ei trebuie prin urmare: • intotdeauna sa tina in minte consecintele potentiale- care ar putea face rau- ale cercetarii lor, si sa recunoasca ca o constiinta individuala corespunzatoare nu justifica ignorarea abuzului potential al efortului lor stiintific; • sa refuze sa efectueze proiecte de cercetare care au doar consecinte daunatoare umanitatii.”

  20. 19. Conferintele BTWC din 2005: Declaratia IAP “Declaratie despre Biosecuritate” (vi) “2. Siguranta si Securitate. Oamenii de stiinta care lucreaza cu organisme patogenice sau cu toxine au o responsabilitate de a folosi proceduri de laborator bune, sigure si securizate, daca sunt prevazute de lege sau de practica de rutina. 3. Educatia and Informatia. Oamenii de stiinta trebuie sa ia la cunostiinta, sa disemineze informatii si sa instruiasca pe altii cu privire la legile si reglementarile nationale si internationale precum si masurile politice si principiile care se refera la prevenirea abuzului cercetarii biologice.”

  21. 20. Conferintele BTWC din 2005: Declaratia IAP “Declaratie despre Biosecuritate” (vii) “4. Raspunderea. Oamenii de stiinta care iau cunostiinta de activitati care violeaza Conventia pentru Interzicerea Armelor Biologice si cu Toxine sau a legilor internationale uzuale trebuie sa le raporteze persoanelor, autoritatilor sau agentiilor corespunzatoare. 5. Supervizarea. Oamenii de stiinta care au responsabilitatea supervizarii proiectelor de cercetare sau a evaluarii acestei cercetari sau a publicatiilor, trebuie sa promoveze aderenta la aceste principii de catre cei subordonati lor, cei supervizati sau evaluati de catre ei, si sa actioneze ca modele de conduita in acest sens.”

  22. Prezentarea 9 Intrebari Esantion • Da un exemplu de cercetare ce are loc la institutia ta ce ar putea fi abuzata in scopuri ostile. Descrie acest tip de cercetare si ce s-ar putea face sa se previna utilizarea ei in scop ostil. • In ce masura sunt oamenii de stiinta responsabili cu privire la utilizarea rezultatelor cercetarii lor? Discuta. • Cum este BTWC implementata in tara ta? In particular, ce fel de reglementari are tara ta cu privire la controlul exportului, legislatie nationala, reglementari de biosiguranta/biosecuritate, etc? • Esti de acord cu “Declaratia despre Biosecuritate” a Comitetului Inter-Academiilor pentru Probleme Internationale? A semnat si Academia Nationala din tara ta aceasta declaratie?

  23. References (Slide 2) VEREX (2003) “Summary Report”, BWC/CONF.III/VEREX/8, 24 September 1993, Geneva: United Nations. Available from http://www.opbw.org/verex/docs/final_dec/verex%20final%20declaration.pdf Littlewood, J. (2005) The Biological Weapons Convention: A Failed Revolution. Aldershot: Ashgate Publishing (Slide 3) Dando, M. (2002) Preventing Biological Warfare – The Failure of American Leadership, (Global Issues Series) Palgrave Macmillan: Basingstoke Littlewood, J. (2005) The Biological Weapons Convention: A Failed Revolution. Aldershot: Ashgate Publishing

  24. (Slide 4) Mahley, D. [US] (2001) “Statement by the United States to the ad hoc group of biological weapons convention states parties” Geneva, Switzerland July 25, 2001. http://www.usmission.ch/press2001/0725mahley.htm (Slide 5) Pearson. G. S, Dando. M. R & Sims. N. A (2002) “The US Statement at the Fifth Review Conference: Compounding the Error in Rejecting the Composite Protocol” Strengthening the Biological Weapons Convention, Review Conference Paper No 4. http://www.brad.ac.uk/acad/sbtwc/briefing/RCP_4.pdf (Slide 6 - 8) United Nations (2002) “Final Document” BWC/CONF.V/17, Geneva: United Nations. Available from http://www.opbw.org/rev_cons/5rc/docs/rev_con_docs/i_docs/BWCCONF.V-17-(final_doc).pdf (Slide 9) UNOG (2002) “Biological Weapons Conference Reaches Agreement on Future Work”, Press Release DC/2848, 15/11/2002. http://www.opbw.org/rev_cons/5rc/docs/press_releases/5rcpress-021115b.pdf

  25. (Slide 10 and 11) United Nations (2003) “Report of the Meeting of States Parties” BWC/MSP/2003/4 (Vol. I), 26 November 2003, Geneva: United Nations. Available from http://www.opbw.org/new_process/msp2003/BWC_MSP_2003_4_Vol.1_E.pdf (Slide 12 and 13) United Nations (2004) “Report of the Meeting of States Parties”, BWC/MSP/2004/3, 14 December 2004, Geneva: United Nations. Available from http://www.opbw.org/new_process/msp2004/BWC_MSP_2004_3_E.pdf (Slide 14) Dando. M. R & Revill. J (2005) “Raising Awareness; A Hippocratic Oath for the life sciences”, ‘Bradford Briefing Paper’ no.18. University of Bradford, Peace Studies Department. Available from: http://www.brad.ac.uk/acad/sbtwc/ Rappert B (2004) “Towards a Life Sciences Code: Countering the Threats from Biological Weapons” Bradford Briefing Papers (2nd series) No. 13. http://www.bradford.ac.uk/acad/sbtwc/briefing/BP_13_2ndseries.pdf

  26. (Slide 15) UNOG (2005) “Biological Weapons Conference Reaches Agreement on Future Work”, Press Release DC/2973, 24/6/2005. Available from http://www.un.org/News/Press/docs/2005/dc2973.doc.htm United Nations (2005) “Report of the Meeting of States Parties”, BWC/MSP/2005/3, 14 December 2005, Geneva: United Nations. Available from http://www.opbw.org/new_process/msp2005/BWC_MSP_2005_3_E.pdf (Slide 16 and 17) United Nations (2005) “Report of the Meeting of Experts”, BWC/MSP/2005/MX/3, 5 August 2005, Geneva: United Nations. Available from http://www.opbw.org/new_process/mx2005_finalreport.htm (Slide 18-20) InterAcademy Panel (2005) “Statement on Biosecurity”, Available from http://www.google.com/url?q=http://www.interacademies.net/%3Fid%3D5405&ei=mhSQSanrE4iyjAfTpazECg&sa=X&oi=spellmeleon_result&resnum=1&ct=result&cd=1&usg=AFQjCNEcqxKn3je-MvFsCzTMsEXAjjWzog

More Related